Ua A‘oa‘oina Ina ia Avatu se Molimau Māe‘ae‘a
Ua Aʻoaʻoina Ina ia Avatu se Molimau Māeʻaeʻa
“E fai foʻi outou ma molimau iā te aʻu i Ierusalema, ma Iutaia uma lava, ma Samaria, e oo lava i le tuluʻiga o le lalolagi.”—GALUEGA 1:8.
1, 2. O le ā le tofiga na maua e Peteru, ma o ai na tuuina atu iā te ia?
“O IESU o le Nasareta, . . . na poloaʻi mai foʻi iā te i matou e talaʻi atu i le nuu, ma molitino atu, o ia lava lē ua tofia e le Atua e fai ma faamasino i ē o ola ma ē ua oti.” (Galuega 10:38, 42) Na faamatala atu e Peteru i na upu iā Konelio ma lona aiga le tofiga na ia maua ina ia avea ma se faievagelia.
2 O anafea na tuuina atu ai e Iesu lenā tofiga? Atonu na mafaufau Peteru i le mea na fetalai ai Iesu ina ua mavae lona toetū a o toetoe afio aʻe i le lagi. I lenā taimi, na fetalai atu ai Iesu i ona soo faamaoni: “E fai foʻi outou ma molimau iā te aʻu i Ierusalema, ma Iutaia uma lava, ma Samaria, e oo lava i le tuluʻiga o le lalolagi.” (Galuega 1:8) Peitaʻi, muamua atu i lenā, na iloa e Peteru i le avea ai o se soo o Iesu, e ao ona ia talanoa atu i isi e faatatau i lona talitonuga iā Iesu.
Aʻoaʻoina mo le Tolu Tausaga
3. O le ā le vavega na faia e Iesu, ma o le ā le valaaulia na ia ofo atu iā Peteru ma Aneterea?
3 I ni nai masina ina ua mavae lona papatisoga i le 29 T.A., na talaʻi atu ai Iesu iā Peteru ma lona uso o Luka 5:4-10.
Aneterea a o faifaiva i le sami o Kalilaia. Ua alu le pō atoa o fagogota ae aunoa ma se iʻa. O lea, na fetalai atu ai Iesu: “Inā tuutuu atu ia i le loloto, ma tuu ifo ai o outou upega e maua ai ni iʻa.” Ina ua latou faia e pei ona fetalai atu ai Iesu, “ona latou siʻomia lea o le au iʻa tele lava, ua masae ai lo latou upega.” Ina ua iloa e Peteru lenei vavega ona mataʻu ai lea o ia, peitaʻi na faatoʻafilemuina o ia e Iesu i le fetalai atu: “Aua e te fefe, e amata i nei ona pō ona e maua tagata.”—4. (a) Na faapefea ona sauniunia e Iesu ona soo ina ia molimau atu? (e) E faapefea ona eseese le faiva a soo o Iesu i lana faiva?
4 Na vave lava ona tuua e Peteru ma Aneterea, faapea foʻi atalii o Sepetaio o Iakopo ma Ioane, o latou vaa ae mulimuli atu iā Iesu. Na latou faatasi ma Iesu i lana talaʻiga toetoe lava tolu tausaga ma sa aʻoaʻoina ai i latou e avea ma faievagelia. (Mataio 10:7; Mareko 1:16, 18, 20, 38; Luka 4:43; 10:9) I le faaiʻuga o lenā taimi iā Nisani 14, i le 33 T.A., na fetalai ai Iesu iā i latou: “O lē faatuatua mai iā te aʻu, e faia lava e ia o galuega ou te faia; e fai foʻi e ia mea e sili i ia mea.” (Ioane 14:12) E ao i soo o Iesu ona molitino atu pe avatu se molimau māeʻaeʻa e pei ona sa faia e Iesu ae peitaʻi i se tulaga e sili atu. E pei ona latou iloa mulimuli ane, e ao iā i latou ma isi o le a avea ma soo i le lumanaʻi, ona molimau atu i “nuu uma lava,” seʻia oo i le “gataaga o le lalolagi.”—Mataio 28:19, 20.
5. O ā auala tatou te maua ai aogā mai le aʻoaʻoina e Iesu o ona soo?
5 Ua tatou ola i le taimi o “le gataaga o le lalolagi.” (Mataio 24:3) E lē mafai ona tatou ō faatasi ma Iesu e pei o uluaʻi soo ma mātauina o ia a o talaʻi atu i tagata. Ae peitaʻi, tatou te maua aogā mai lona aʻoaʻoina o ona soo i le faitauina o le Tusi Paia i le auala na ia talaʻi ai, ma faatonuga na ia avatu i ona soo. (Luka 10:1-11) O le a talanoaina i lenei mataupu se isi vala tāua na faaalia e Iesu i ona soo, o le iai lea o se vaaiga saʻo i le talaʻiga.
Manatu Mamafa i Tagata
6, 7. O le ā le uiga o Iesu na uigā ai lana faiva, ma e faapefea ona tatou faaaʻoaʻo iā te ia i lenei vala?
6 Aiseā na uigā ai le talaʻiga a Iesu? O se tasi o māfuaaga o lona naunau ma le manatu mamafa i tagata. Na valoia e le faisalamo e faatatau iā Iesu, “e alofa atu ia i lē ua vaivai ma lē ua mativa.” (Salamo 72:13) Na ia faataunuuina lenā valoaga. Ua faapea mai le Tusi Paia i se mea na tupu: “Ua silafia e ia le motu o tagata, ona mutimuti vale ai lea o lona alofa iā te i latou, ona ua lailoa i latou ma tuulafoaʻiina, e pei o mamoe e leai so latou leoleo.” (Mataio 9:36) E oo lava iā i latou o ē na lauiloa i agasala matuiā na latou lagonaina lona manatu mamafa ma tosina atu ai iā te ia.—Mataio 9:9-13; Luka 7:36-38; 19:1-10.
7 E mafai foʻi ona tatou uigā i le talaʻiga i aso nei pe afai tatou te manatu mamafa faapena i tagata. A o leʻi auai i le talaʻiga, aiseā e lē manatunatu muamua ai i le tāua tele o le feʻau i tagata? Ia mafaufau i o latou faafitauli lea e na o le Malo e mafai ona foʻia. Ia e fiafia i tagata uma, talu ai e te lē iloa po o ai o le a tali lelei mai i le feʻau. E lē iloa po o le isi tagata e te talanoa atu i ai, sa tatalo mo se tasi ina ia fesoasoani iā te ia!
Uunaʻia e le Alofa
8. I le faaaʻoaʻo iā Iesu, o le ā ua uunaʻi ai ona soo e talaʻia le tala lelei?
8 Sa faaautū le tala lelei lea na talaʻia e Iesu i le faia o le finagalo o Ieova, le faapaiaina o Lona suafa, ma le faaalia o le tonu o Lana pule silisili ese—o finauga sili ona tāua ia o loo fesagaʻi ma tagata. (Mataio 6:9, 10) Talu ai e alofa o ia i lona Tamā, na uunaʻia ai Iesu e tausia lona faamaoni e oo i le iʻuga ma avatu se molimau māeʻaeʻa e faatatau i le Malo, lea o le a foʻia na finauga. (Ioane 14:31) Talu ai o loo i soo o Iesu i aso nei lenā lava uunaʻiga, ua latou filigā ai e fai se sao i le talaʻiga. Na faapea mai Ioane: “O lenei lava le alofa i le Atua, ia tatou tausi i ana poloaʻiga,” e aofia ai le poloaʻiga ia talaʻi le tala lelei ma faia soo.—1 Ioane 5:3; Mataio 28:19, 20.
9, 10. E ese mai i le alofa i le Atua, o le ā le isi alofa lea e uunaʻia ai i tatou e avatu se molimau māeʻaeʻa?
9 Na fetalai Iesu i ona soo: “Afai tou te alofa mai iā te aʻu, ia outou tausi mai i aʻu poloaʻiga. O lē ua iā te ia aʻu poloaʻiga ma tausi i ai, o ia lea e alofa mai iā te aʻu.” (Ioane 14:15, 21) O lea la, o le alofa iā Iesu e ao ona uunaʻia ai i tatou e molimau e uiga i le upu moni ma tausi i isi mea na ia faatonuina mai. Ina ua faaali atu Iesu i ona soo i le mavae o lona toetū, na ia timaʻi iā Peteru: “Ia e fafaga i aʻu tamaʻi mamoe. . . . Ia e leoleo i aʻu mamoe. . . . Ia e fafaga i aʻu mamoe.” O le ā e ao ona uunaʻia Peteru e usiusitai i lea faatonuga? Na faaalia e Iesu le tali ina ua ia fesili faatolu iā Peteru: “Pe sili mai lou alofa iā te aʻu? . . . pe e te alofa mai iā te aʻu? . . . pe e te alofa mai iā te aʻu?” Ioe, e ao i le alofa o Peteru iā Iesu ona uunaʻia ai o ia e avatu se molimau māeʻaeʻa, ma maua “tamaʻi mamoe” a Iesu, ma mulimuli ane avea ma leoleo mamoe faaleagaga iā i latou.—Ioane 21:15-17.
10 I aso nei, tatou te lē masani lelei iā Iesu e pei o Peteru. Peitaʻi, ua tatou malamalama i le tāua o le mea na faia e Iesu mo i tatou. Ua faagaeetia o tatou loto i le tele o lona alofa lea na oo ai “iā te ia le oti ona o tagata uma.” (Eperu 2:9; Ioane 15:13) Tatou te lagona e pei o Paulo ina ua ia tusi: “Auā ua pulunaunauina i matou i le alofa o Keriso . . . na maliu foʻi o ia ona o tagata uma, ina ia lē usiusitai pea o ē ola iā te i latou lava, a o ia.” (2 Korinito 5:14, 15) E tatou te matuā faatāuaina le alofa mai o Iesu ma tatou te alolofa atu iā te ia e ala i le filigā e faataunuu le galuega o le faia o se molimau māeʻaeʻa. (1 Ioane 2:3-5) E lē tatau ona tatou manatu māmā i le talaʻiga, e pei tatou te lē faatāuaina le taulaga a Iesu.—Eperu 10:29.
Uaʻi Atu i Mea Tāua
11, 12. O le ā le māfuaaga na afio mai ai Iesu i le lalolagi, ma na ia faaalia faapefea o lana galuega autū lenā?
11 A o iai Iesu i luma o Ponotio Pilato, na ia fetalai: “O le mea lenei na fanau mai ai aʻu, o le mea foʻi lenei na ou sau ai i le lalolagi, ina ia ou molimau i le upu moni.” (Ioane 18:37) Na ʻalofia e Iesu so o se mea lava e faatosina ese ai o ia mai le molimau i le upu moni. O le finagalo lenā o le Atua mo ia.
12 Na tofotofoina e Satani Iesu i lenei vala. E leʻi leva ona mavae le papatisoga o Iesu, ae ofo atu loa e Satani iā te ia se tulaga maualuga i le lalolagi, i le avatuina lea iā te ia o “malo uma o le lalolagi ma o latou matagofie.” (Mataio 4:8, 9) Mulimuli ane, na mananaʻo tagata Iutaia e fai o ia ma tupu. (Ioane 6:15) Atonu e tomānatu nisi i aso nei, pe ana talia e Iesu na ofo e fai ma tupu i le lalolagi, semanū e tele mea lelei na te faia mo tagata. Ae peitaʻi, e leʻi manatu faapena Iesu. Na uaʻi atu o ia i le molimau atu i le upu moni.
13, 14. (a) O le ā na lē mafaia ona faatosina ese Iesu mai i lana galuega autū? (e) E ui lava sa mativa Iesu, ae o ā mea na ia faataunuuina?
13 E lē gata i lea, e leʻi tosina ese Iesu i le saʻilia o le tamaoaiga. O le iʻuga, e leʻi avea o ia o se tagata mauʻoa ma e leʻi iai foʻi sona ia lava fale. I se tasi o mea na tupu, na ia fetalai ai: “E fai lua o alope, e fai foʻi mea e momoe ai manu felelei; a o le Atalii o le tagata, e leai se mea e moe ai o ia.” (Mataio 8:20) O le faamatalaga a le Tusi Paia, ina ua maliu Iesu na pau lana mea totino tāua na iā te ia o lona ofu tino lea na fai ai e fitafita Roma le vili. (Ioane 19:23, 24) O le fesili la, pe sa lē taulau ea le soifuaga o Iesu? E mautinoa e leai!
14 E sili atu mea lelei na faataunuuina e Iesu na i lo mea e faataunuuina e se tagata mauʻoa 2 Korinito 8:9; Filipi 2:5-8) E ui ina sa mativa Iesu, ae na ia tatalaina le avanoa mo tagata lotomaulalo e olioli ai i le ola e faavavau i le olaga lelei atoatoa! Maʻeu lo tatou lotofaafetai iā te ia! E lē gata i lea, tatou te matuā olioli i le taui na ia maua talu ai lona uaʻi atoatoa atu i le faia o le finagalo o le Atua!—Salamo 40:8; Galuega 2:32, 33, 36.
o lē faia mea lelei e faaleleia ai tulaga o tagata. Na faapea mai Paulo: “Ua outou iloa le alofa tunoa o lo tatou Alii o Iesu Keriso, sa tamaoaiga ia, a ua faamativaina ona o outou, ina ia faatamaoaigaina outou i lona mativa.” (15. O le ā e sili atu ona tāua na i lo le tamaoaiga?
15 Ua lē tosina ese Kerisiano i aso nei o ē o loo taumafai e faaaʻoaʻo iā Iesu, i le saʻilia o le tamaoaiga. (1 Timoteo 6:9, 10) Latou te iloa e mafai ona maua se olaga lelei i le tamaoaiga, peitaʻi latou te iloa foʻi e lē faalagolago i ai lo latou ola e faavavau. Pe a maliu se Kerisiano, e lē toe aogā lona tamaoaiga iā te ia e pei lava ona lē toe aogā le ofu o Iesu iā te ia ina ua maliu. (Failauga 2:10, 11, 17-19; 7:12) Pe a maliu se Kerisiano, e pau le mea sili ona tāua ua ia maua o lana faiā ma Ieova ma Iesu Keriso.—Mataio 6:19-21; Luka 16:9.
E Leʻi Faavaivai Ona o Teteega
16. Na faapefea ona fesagaʻia e Iesu teteega?
16 E leʻi mafai e teteega ona faatosina ese Iesu mai le molimau atu i le upu moni. E leʻi faavaivaia foʻi o ia i lona silafiaina o lana faiva i le lalolagi o le a faaiʻuina i lona maliu faataulaga. Na faapea mai Paulo e uiga iā Iesu: “O lē na onosai i le satauro, na faatauvaa iā te ia le mā, ona o le olioli sa tuu i ona luma, ua nofo foʻi o ia i le itu taumatau o le nofoālii o le Atua.” (Eperu 12:2) Ia mātau, na ‘faatauvaa iā te ia le mā.’ E leʻi popole o ia i le manatu o tagata tetee e faatatau iā te ia. Na uaʻi atu pea o ia i le faia o le finagalo o le Atua.
17. O le ā e mafai ona tatou aʻoaʻoina mai le onosai o Iesu?
17 Na faamalosiau Paulo i Kerisiano e tusa ai ma le faaaʻoaʻoga a Iesu i le onosai: “Ia outou mafaufau i lē na onosai i le faatuʻi ese faapena iā te ia o ē agasala, neʻi faavaivai o outou loto ma outou lē lavatia.” (Eperu 12:3) E moni, e mafai ona lagona le vaivai i le fesagaʻi ma teteega po o tauemuga i aso uma. E mafai foʻi ona lē lavā i le teena o faatosinaga a le lalolagi, aemaise pe a lē fiafia mai aiga o ē uunaʻia i tatou ina ia faia ni gaoioiga ia manuia ai o tatou olaga. Ae peitaʻi, i le pei o Iesu tatou te vaai atu iā Ieova mo le lagolagosua a o tatou maumauaʻi e faamuamua le Malo i o tatou olaga.—Mataio 6:33; Roma 15:13; 1 Korinito 2:4.
18. O le ā le lesona lelei e mafai ona tatou aʻoaʻoina mai fetalaiga a Iesu iā Peteru?
18 Na faaalia e Iesu lona maumauaʻi ina ua Mataio 16:21-23) Tau ina ia tatou maumauaʻi foʻi e teena manatu o tagata. O lea la, ia taʻitaʻia i tatou e le finagalo o le Atua.
ia fetalai i ona soo e faatatau i lona maliu. Na uunaʻia e Peteru Iesu ina ia “mamao” iā te ia lea mea ma faamautinoa atu, “e lē oo lenā mea” iā te ia. E leʻi faafofoga atu Iesu i se faamatalaga e ono faavaivaia ai lona maumauaʻi e faia le finagalo o Ieova. Na ia faliu iā Peteru ma fetalai atu: “Satani e, inā alu ia oe i oʻu tua ua fai oe ma mea ou te tausuai ai; auā e lē o mea a le Atua ua e loto i ai, a o mea a tagata.” (Aumaia o Aogā Tumau
19. E ui lava na ia faia le tele o vavega, o le ā le itu sili ona tāua o le faiva a Iesu?
19 Na faatinoina e Iesu le tele o vavega e faaalia ai o ia o le Mesia. Na ia faatutūina ē na maliliu. Na tosina le motu o tagata i na galuega ae peitaʻi, e leʻi afio mai Iesu i le lalolagi ina ia faaleleia tulaga o tagata. Na ia afio mai e molimau i le upu moni. Na ia silafia e lē tumau aogā faaletino na ia saunia. E oo foʻi iā i latou na ia faatutūina na toe maliliu. E na o le molimau lava i le upu moni e mafai ona fesoasoani i isi ina ia maua le ola e faavavau.—Luka 18:28-30.
20, 21. E faapefea ona tausia e Kerisiano moni lo latou paleni i le agalelei atu?
20 I aso nei, ua taumafai nisi tagata e faaaʻoaʻo i galuega lelei a Iesu e ala i le fausia o falemaʻi po o le faia o isi auaunaga mo tagata matitiva o le lalolagi. I nisi taimi, ua tele a latou tupe ua alu i nei gaoioiga ma e mafai ona faamalō atu i a latou taumafaiga faamaoni, peitaʻi e lē tumau mapusaga latou te saunia. E na o le Malo o le a aumaia le mapusaga tumau. O lea la, ua uaʻi atu ai Molimau a Ieova i le molimau atu i le upu moni e faatatau i lenā Malo, e pei ona sa faia e Iesu.
21 O le mea moni, o loo agalelei atu Kerisiano moni. Na tusi Paulo: “Ia tatou agalelei, ia faatatau i mea e tutupu i lea aso ma lea aso, i tagata uma lava, aemaise i le aiga o le faatuatua.” (Kalatia 6:10) I taimi o puapuaga pe e manaʻomia foʻi e se tasi se fesoasoani, tatou te lē faatalatū e “agalelei” atu i o tatou tuaoi po o uso Kerisiano. Ae peitaʻi, o la tatou galuega autū lava, o le molimau atu i le upu moni.
Aʻoaʻo Mai i le Faaaʻoaʻoga a Iesu
22. Aiseā e talaʻi atu ai Kerisiano i o latou tuaoi?
22 Na tusi Paulo: “Oi talofa foʻi iā te aʻu, pe a ou lē folafolaina le tala lelei.” (1 Korinito 9:16) E leʻi manatu māmā o ia i le tala lelei auā o le talaʻia o lea tala lelei e faaolaina ai o ia atoa ma ē faalogologo iā te ia. (1 Timoteo 4:) E faapena foʻi lo tatou manatu i la tatou faiva. Tatou te mananaʻo e fesoasoani i o tatou tuaoi ma faaalia le alofa mo Ieova. E tatou te mananaʻo e faamaonia lo tatou alofa mo Iesu ma le talisapaia o lona alofa sili mo i tatou. O lea la, o loo tatou talaʻia le tala lelei ma ua ‘lē toe usiusitai i tuʻinanau o tagata, ae ua usiusitai i le finagalo o le Atua.’— 161 Peteru 4:1, 2.
23, 24. (a) O le ā le lesona tatou te aʻoaʻoina mai le vavega o iʻa? (e) O ai i aso nei o loo avatuina se molimau māeʻaeʻa?
23 I le pei o Iesu, tatou te lē faavaivai i la tatou galuega tāua pe a tauemu mai isi pe teena ma le ita la tatou feʻau. E tatou te aʻoaʻoina se lesona mai le vavega na faia e Iesu ina ua ia valaaulia Peteru ma Aneterea e mulimuli iā te ia. Ua tatou iloa afai tatou te usiusitai iā Iesu, ma i se auala faafaatusa lafo a tatou upega i vai e foliga mai e leai ni iʻa, o le a maua ni iʻuga lelei. Ua maua e le toʻatele o faifaiva Kerisiano iʻuga lelei ina ua mavae le tele o tausaga i oganuu e foliga mai e lē fua mai. Ua mafai ona siitia atu nisi i oganuu o loo toʻatele ai tagata fiafia ma maua ai ni iʻuga lelei. Po o le ā lava tatou te faia tatou te lē taofia ai le molimau atu i le upu moni. Ua tatou iloa e leʻi faalauiloa maia e Iesu faapea ua uma le talaʻiga i le lalolagi.—Mataio 24:14.
24 E sili atu i le ono miliona Molimau a Ieova o loo galulue i le sili atu i le 230 atunuu. O le a auina atu i Le Olomatamata o Fepuari 1, 2005 le lipoti faaletausaga i le lalolagi aoao o la latou galuega i le tausaga faaleauaunaga, 2004. O le a faaalia i lenā lipoti le tamaoaiga o faamanuiaga a Ieova i le talaʻiga. I lenei taimi o totoe o lenei lalolagi, seʻi faaauau ona ave i fale upu faagaeeloto a Paulo: “Ia talaʻi le upu, ia faia ma le faanatinati i taimi e sololelei ai.” (2 Timoteo 4:2) Tau ina faaauau ai pea ona tatou avatu se molimau māeʻaeʻa seʻia fetalai mai Ieova ua uma le galuega.
E amata atu i le tausaga lenei, o le a lē toe lomia ai le Lipoti o le Tausaga Faaleauaunaga a Molimau a Ieova i le Lalolagi Aoao i Le Olomatamata o Ianuari 1. O le a lomia i le lomiga o Fepuari 1.
Pe e Mafai Ona E Tali?
• E faapefea ona tatou mauaina aogā mai le aʻoaʻoina e Iesu o ona soo?
• O le ā le uiga na faaalia e Iesu i tagata na ia talaʻi atu i ai?
• O le ā e uunaʻia ai i tatou e avatu se molimau māeʻaeʻa?
• O ā auala e mafai ona tatou uaʻi atu ai pea i le faia o le finagalo o le Atua e pei ona sa faia e Iesu?
[Fesili mo le Suʻesuʻega]
[Ata i le itulau 15]
O le a uigā la tatou faiva pe afai tatou te manatu mamafa i tagata e pei ona sa faia e Iesu
[Ata i le itulau 16, 17]
O le māfuaaga autū na afio mai ai Iesu i le lalolagi o le talaʻia o le upu moni
[Ata i le itulau 17]
O loo uaʻi atu Molimau a Ieova i le avatuina o se molimau māeʻaeʻa