Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te faafaaearaa maitai o te faahaumârû

Te faafaaearaa maitai o te faahaumârû

Te faafaaearaa maitai o te faahaumârû

“Te amu ra e te inu ra hoi, e te mau mea atoa ta outou e rave na, e rave ïa ma te haamaitai i te Atua.”—KORINETIA 1, 10:31.

1, 2. No te aha e nehenehe ai e faarirohia te mau ohipa au maitai mai te hoê ‘ô a te Atua,’ tera râ eaha te faaararaa huna ore ta te Bibilia e horoa ra?

 E HINAARO iho â tatou e rave i te mau ohipa o te faaoaoa ia tatou. Te hinaaro nei to tatou Atua oaoa o Iehova ia oaoa tatou i te oraraa, e te horoa nei oia e rave rahi ravea ia nehenehe tatou e fanaˈo i te reira. (Timoteo 1, 1:11; 6:17) Ua papai te arii paari ra o Solomona e: “Ite aˈera vau e aita ˈtu e maitai . . . , maori râ ia oaoa . . . O te reira ra, ua amu anaˈe te taata i te maa e ua inu i te pape, e ua rave oia i te maitai no ta ˈna ra ohipa, e mea ho-mai-hia mai ïa e te Atua.”—Koheleta 3:12, 13.

2 E oaoa haumârû mau â ia manaˈo te taata i te ohipa maitai ta ˈna i rave, i roto iho â râ i te mau amuimuiraa au maitai e te utuafare aore ra te mau hoa. E nehenehe tera oaoa e faarirohia ma te tano mai te hoê ‘ô a te Atua.’ Parau mau, eita teie ô pue noa a te Atua Poiete e faatia ia tatou ia arearea ma te taotia-ore-hia. Te faautua ra te Bibilia i te taeroraa ava, te amu-hua-raa, e te morare ore, ma te faaara e o tei rave i tera mau mea “e ore anaˈe ïa e parahi i te basileia o te Atua.”—Korinetia 1, 6:9, 10; Maseli 23:20, 21; Petero 1, 4:1-4.

3. Na te aha e tauturu ia tatou ia vai ara noa i te pae varua e ia haamanaˈo i te mahana rahi o Iehova?

3 I teie mau mahana hopea ati nei, mai tei ore i itehia aˈenei, te faaruru nei te mau Kerisetiano i te fifi e ora ma te paari i roto i te hoê ao viivii ma te farii ore i ta ˈna mau peu. (Ioane 17:15, 16) Mai tei tohuhia, ua riro te taata o te ui o teie tau ei “hinaaro i te mau mea e navenave ai ra aore hinaaro i te Atua” e ‘aore roa ˈtura ratou i ite’ i te haapapuraa e te fatata roa maira te “ati rahi.” (Timoteo 2, 3:4, 5; Mataio 24:21, 37-39) Ua faaara Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e: “E ara . . . ia outou, o te teimaha outou i te rahi o te maa e te taero, e te peapea o teie nei ao, a roohia mai ai outou e taua mahana ra aore i manaˈohia. E roohia mai hoi to te ao atoa nei i te reira mai te marei ra.” (Luka 21:34, 35) Ei tavini a te Atua, ua faaoti papu tatou e haapao i te faaararaa a Iesu. Taa ê roa i te feia o teie nei ao paieti ore e haaati ra ia tatou, te tutava nei tatou i te vai ara noa i te pae varua e i te haamanaˈo i te mahana rahi o Iehova.—Zephania 3:8; Luka 21:36.

4. (a) No te aha e mea fifi ai ia itea te faafaaearaa tano? (b) Eaha te aˈoraa i roto i te Ephesia 5:15, 16 ta tatou e hinaaro i te faaohipa?

4 E ere i te mea ohie ia ape i te mau peu viivii o teie nei ao, i te mea e ua faariro te Diabolo i te reira ei mea au roa e te noaa ohie noa. E mea fifi iho â râ ia imi tatou i te faaanaanataeraa aore ra te faafaaearaa. Ua faanahohia te rahiraa o te mau mea ta te ao e pûpû nei ia auhia e “to te tino nei mau hinaaro.” (Petero 1, 2:11) Te vai ra te faaanaanataeraa ino i te vahi taata, tera râ e nehenehe atoa te reira e tae mai i roto roa i te fare na roto i te mau papai, te afata teata, te Internet e te video. No reira, te aˈo ra te Parau a te Atua ma te paari i te mau Kerisetiano e: “E ara ia tia to outou haerea, eiaha mai ta te ite ore ra, mai ta te feia ite râ, ma te faaherehere maite i te taime, no te mea e anotau ino teie.” (Ephesia 5:15, 16) Mai te peu noa e e pee maite tatou i teie aˈoraa e nehenehe ai tatou e papu e e ore roa te faaanaanataeraa ino e faahema mai ia tatou, e haapau i to tatou taime, e faaore atoa i to tatou taairaa e Iehova, a haamouhia ˈi tatou!—Iakobo 1:14, 15.

5. E nafea tatou e ite ai i te tamahanahanaraa rahi roa ˈˈe?

5 I te mea e e oraraa ohipa roa to te mau Kerisetiano, ua taahia e e hinaaro ratou i te tahi taime e fanaˈo i te tahi mau ohipa faafaaearaa. Inaha, te parau ra te Koheleta 3:4 e “e taime to te ata” e “e taime to te ori.” Aita ïa te Bibilia e faariro ra i te faafaaearaa ei haamâuˈaraa taime. E titauhia râ ia faahaumârû te faafaaearaa ia tatou, eiaha râ ia roohia to tatou huru pae varua i te ati aore ra ia haafifihia ta tatou mau ohipa pae varua. Ua ite roa ˈtu te mau Kerisetiano paari e e rahi te oaoa i te horoaraa ˈtu. E tuu ratou i te raveraa i te hinaaro o Iehova i te parahiraa matamua roa i roto i to ratou oraraa e a ite ai i te ‘[tamahanahanaraa] mau i to ratou [nephe]’ i te fariiraa i ta Iesu zugo mǎrû.—Mataio 11:29, 30; Ohipa 20:35.

Te maitiraa i te faafaaearaa tano

6, 7. Eaha te nehenehe e tauturu ia outou ia faaoti eaha te faafaaearaa tano aore ra tano ore?

6 E nafea tatou e papu ai e mea tano te tahi huru faafaaearaa no te hoê Kerisetiano? E horoa te mau metua i te aratairaa na ta ratou mau tamarii, e e tauturu te mau matahiapo ia titauhia. Oia mau, aita e titauhia ra ia faaite mai vera ma e mea tano ore tera huru buka, hohoˈa teata, hauti, ori, aore ra himene. Ua parau Paulo e ‘te taata paari ïa, na te feia [i haamataro na roto i te faaohiparaa i to ratou puai haroaroaraa i te faataa ê] i te maitai e te ino.’ (Hebera 5:14; MN; Korinetia 1, 14:20) Te horoa ra te Bibilia i te mau faaueraa tumu ei aratairaa. E tauturu mai to outou manaˈo haava i haamatarohia e te Parau a te Atua ia outou, mai te peu e e faaroo outou i te reira.—Timoteo 1, 1:19.

7 Ua parau Iesu e “te itea nei . . . te raau i te huero.” (Mataio 12:33) Mai te peu e e faatupu te tapiraa i te faafaaearaa i te mau hotu pê o te hinaaroraa i te haavîraa uˈana, te morare ore, aore ra te peu tahutahu, ia patoihia ˈtu te reira e tia ˈi. E ere atoa i te mea tano ia haafifi te reira i te ora aore ra i te ea, ia faatupu te reira i te fifi i te pae faanavairaa faufaa aore ra te toaruaruraa, aore ra ia faaturori te reira ia vetahi ê. Ua faaara mai te aposetolo Paulo e ia haaputaputa noa ˈtu tatou i te manaˈo haava o to tatou mau taeae, ua hara ïa tatou. Ua papai Paulo e: “Ia hara . . . outou i te mau taeae mai te reira ra, e putaputa ihora to ratou aau paruparu, ua hara ïa outou i te Mesia ra. E teie nei, ia maheaitu tau taeae i te maa ra, e ore roa vau e amu i te puaa, oi maheaitu mai tau taeae ia ˈu.”—Korinetia 1, 8:12, 13.

8. Eaha te mau mea atâta e vai ra i te hautiraa i te mau hauti roro uira e video?

8 Ua î roa te mau fare toa i te mau hauti roro uira e video. E horoa mai paha vetahi i te arearea e te tamârûraa ino ore, tera râ te faaite rahi noa ˈtura tera faaanaanataeraa i ta te Bibilia e faautua ra. Papu maitai e ere noa te hoê hauti i te mea ino ore ia titau te reira i to ˈna feia hauti ia hamani ino e ia haapohe aore ra ia rave i te taiataraa faufau roa! E mea riri roa na Iehova i te feia o ‘te hinaaro i te haavîraa uˈana.’ (Salamo 11:5, MN; Maseli 3:31; Kolosa 3:5, 6) E mai te peu e e faatupu te hautiraa i te hoê hauti i te nounou aore ra te riri rahi i roto ia oe, e faarohirohi ia oe i te pae aau, aore ra e haamâuˈa i to oe taime maitatai, a ara ïa i te ino i te pae varua ta te reira e faatupu mai e a rave oioi i te mau faatanoraa.—Mataio 18:8, 9.

Te haamâharaa i to tatou mau hinaaro e faafaaea na roto i te mau ravea au maitai

9, 10. Eaha ta te feia haroaroa e nehenehe e rave no te haamâha i to ratou mau hinaaro e faafaaea?

9 I te tahi taime, e ui te mau Kerisetiano: “Eaha te faafaaearaa tano? E patoi te rahiraa o ta teie nei ao e pûpû ra i te mau ture aveia bibilia.” Ia papu ia outou e e nehenehe e itehia te mau faafaaearaa maitai, e titau râ te reira i te mau tutavaraa. E titau te reira i te feruri-atea-raa e te faanahoraa, no te mau metua iho â râ. E ite e rave rahi i te tamǎrûraa hoona i roto i te utuafare e i roto i te amuiraa. Mea au e mea faaitoito ia tamaa mǎrû noa a aparau ai no nia i te mau tupuraa o te mahana aore ra no nia i te hoê tumu parau bibilia. E nehenehe e faanahohia te mau tamaaraa i rapaeau, te mau hautiraa tano, te tere puhaparaa, aore ra hahaereraa. E nehenehe tera huru faafaaearaa maitai e riro ei mea arearea e ei mea hoona.

10 Te faatia ra te hoê matahiapo raua ta ˈna vahine o tei haapao e toru tamarii e: “Mai to ratou tamarii-rii-raa ra, e nehenehe ta mâua mau tamarii e maiti ihea matou e haere ai no te tau faafaaearaa. I te tahi taime, e farii mâua i te tamarii taitahi ia titau manihini i te hoê hoa maitai, e mea oaoa roa ˈtu â ïa te tau faafaaearaa. Ua tapaohia vetahi mau tupuraa taa ê o te oraraa o ta mâua mau tamarii. I te tahi taime, e titau manihini matou i te tahi mau utuafare e te tahi mau hoa o te amuiraa i to matou fare. E tunu matou i te maa i rapaeau e e hauti matou. E tere e e haere matou na nia i te mau mouˈa, ma te faaohipa i tera taime no te haapii no nia i te poieteraa a Iehova.”

11, 12. (a) Eaha ta outou e nehenehe e rave no te faaô mai ia vetahi ê ia faanaho outou i te tahi taime faafaaearaa? (b) Eaha te mau huru amuimuiraa eita roa e moe no e rave rahi?

11 E nehenehe anei outou tataitahi aore ra ei utuafare ia haamahora ma te faaô mai ia vetahi ê ia faanaho outou i te tahi taime faafaaearaa? E hinaaro paha vetahi, mai te hoê vahine ivi, te hoê taata taa noa, aore ra te hoê utuafare hoê metua, i te faaitoitoraa. (Luka 14:12-14) E titau atoa paha outou i te tahi mau melo apî, ma te ara râ, ia ore roa vetahi ia ino. (Timoteo 2, 2:20, 21) Mai te peu e e fifihia te feia tino paruparu no te haere i rapae, peneiaˈe e nehenehe e afaihia ˈtu te maa no te tamaa na muri ia ratou i roto i to ratou fare.—Hebera 13:1, 2.

12 No e rave rahi eita roa e moe te mau amuimuiraa a amu ai te mau manihini i te hoê maa ohie, a faaroo ai e mea nafea vetahi i te riroraa ei Kerisetiano, e a ite ai ratou eaha tei tauturu ia ratou ia tapea i to ratou haapao maitai i te Atua. E nehenehe e faahitihia te mau tumu parau bibilia ei tauaparauraa, e anihia te taatoaraa, te mau tamarii atoa, ia apiti atu. E nehenehe te mau tauaparauraa mai te reira e faaitoito i te tahi e te tahi e eita roa te taata e haama aore ra e manaˈo e mea faufaa ore o ˈna.

13. Mea nafea Iesu raua Paulo i te horoaraa i te hiˈoraa no te faaite e no te farii i te farii maitai?

13 Ua horoa Iesu i te hiˈoraa tano no te faaite e no te farii i te farii maitai. Ua faaohipa noa o ˈna i tera mau taime no te haamaitai i te taata i te pae varua. (Luka 5:27-39; 10:42; 19:1-10; 24:28-32) Ua pee ta ˈna mau pǐpǐ matamua i to ˈna hiˈoraa. (Ohipa 2:46, 47) Ua papai te aposetolo Paulo e: “E hinaaro rahi . . . to ˈu ia ite atu ia outou, ia tuu atu vau i [te ô pae] varua ia outou na, ia itoito hoi outou. E ia mahanahana hoi au e outou atoa i to tatou faaroo, i to outou e i to ˈu atoa hoi.” (Roma 1:11, 12; MN) Oia atoa, e titauhia ia faatupu ta tatou mau amuimuiraa i te huru tupuraa e faaitoito ai te tahi i te tahi.—Roma 12:13; 15:1, 2.

Vetahi mau haamanaˈoraa e faaararaa

14. No te aha e ere ai i te mea tano te mau tamaaraa rarahi?

14 Aita e faaitoitohia ra te mau amuimuiraa rarahi, i te mea e e fifi-pinepine-hia te tiaauraa i te reira. I te hoê taime o te ore e haafifi i te mau ohipa pae varua, e faaoti paha te tahi noa utuafare e tamaa i rapaeau aore ra e hauti, ma te tataˈuraa ore. Ia tae te tahi mau matahiapo, tavini tauturu, aore ra taeae paari i te hoê amuimuiraa totiare, e ohipa maitai ratou i nia ia vetahi ê a riro atu ai teie taime ei mea haumârû atu â.

15. No te aha e titauhia ˈi ia tiaau maitai te fatu fare i te tamaaraa?

15 I roto i te mau amuimuiraa totiare, eiaha te feia faanaho e haamoe i te faufaaraa o te tiaauraa maitai. Noa ˈtu e mea au na outou e faaite i te farii maitai, eita anei outou e tatarahapa ia ite outou e ua turori te hoê manihini i te hoê ohipa i tupu i roto i to outou fare no te mea aita outou i haapao maitai? A hiˈo na i te faaueraa tumu i roto i te Deuteronomi 22:8. Ua titauhia ia patu te Iseraela o tei hamani i te hoê fare apî i te hoê paruru haaati i te tapoˈi fare parahurahu tei faaohipa-pinepine-hia no te faaanaanatae i te mau manihini. No te aha? “O te taa mai te hoê taata i raro, o te viivii to fare ia oe i te toto.” Mea na reira atoa, e titauhia ia haapao outou i te maitai pae tino e pae varua o ta outou mau manihini ia rave outou i te tahi mea—ma te ore hoi e tuu mai i te mau opaniraa tano ore—no te paruru ia ratou i roto i te hoê amuimuiraa totiare.

16. Eaha te haapao maitai ia horoahia te ava i roto i te hoê amuimuiraa totiare?

16 Ia horoahia te ava i roto i te hoê amuimuiraa totiare, e titauhia ia haapao maitai. E faaoti e rave rahi fatu fare Kerisetiano e horoa i te ava mai te peu noa e e nehenehe ta ratou iho e tiaau eaha te horoahia ˈtu aore ra te inuhia ra e ta ratou mau manihini. Eiaha roa ia faatiahia te hoê mea o te faaturori paha ia vetahi ê aore ra o te turai i te taata ia inu hua. (Ephesia 5:18, 19) No te tumu e rave rau, e faaoti paha vetahi mau manihini e haapae i te ava. I roto e rave rahi fenua te vai ra te faito matahiti fariihia e te ture no te inu, e e auraro te mau Kerisetiano i te mau ture a Kaisara noa ˈtu e te manaˈohia ra e mea etaeta roa.—Roma 13:5.

17. (a) Ia faataˈihia te upaupa i te hoê amuimuiraa totiare, no te aha e mea faufaa ˈi ia maiti maitai te fatu fare? (b) Ia ori te taata i te tamaaraa, e nafea ia faaite i te haehaa?

17 E mea titauhia ia papu i te fatu fare e ua tuea te mau upaupa, te mau ori atoa, aore ra te faaanaanataeraa ê atu i te mau faaueraa tumu Kerisetiano. E taa ê te upaupa e auhia e te taata, e ua rau roa te upaupa e vai ra. Te faaitoito nei râ te rahiraa o te mau upaupa o teie tau i te feruriraa orure hau, te morare ore, e te haavîraa uˈana. E titauhia ia maiti maitai. Aita e titauhia ra ia riro te upaupa tura ei upaupa tahito e te mǎrû, eiaha atoa râ ei upaupa herehere aore ra faufau, mea puai e mea maniania te taˈi o te tairi. A haapao maitai eiaha outou e vaiiho e na te hoê taata tei ore â i taa roa ˈtura i te faufaaraa ia faatano noa i te taˈiraa o te upaupa, e maiti i te upaupa. E ere roa i te mea tano no te hoê Kerisetiano te hoê ori haapaoraa ore, o te faaara i te hinaaro i te taatiraa pae tino ma te faahauti rahi i te tauupu e te titi.—Timoteo 1, 2:8-10.

18. E nafea te mau metua e nehenehe ai e paruru i ta ratou mau tamarii ma te tiaau i ta ratou mau ohipa totiare?

18 E titauhia ia ite te mau metua Kerisetiano eaha tei faanahohia no te mau amuimuiraa totiare atoa ia titau-manihini-hia ta ratou mau tamarii, e mea paari ia haere na muri iho ia ratou i te rahiraa o te taime. Te vahi peapea, ua faatia vetahi mau metua i ta ratou mau tamarii ia haere i te mau oriraa tiaau-ore-hia e e rave rahi o te taata i tae tei hema i te morare ore aore ra i te tahi atu haerea tano ore. (Ephesia 6:1-4) Noa ˈtu e ua fatata te feia apî i te piti ahururaa o to ratou matahiti e ua faaite ratou e e nehenehe ratou e tiaturihia, e mea faufaa noa ia tauturu ia ratou ia “maue ê . . . i te mau hinaaro o te apîraa ra.”—Timoteo 2, 2:22.

19. Eaha te mea mau e nehenehe e tauturu ia tatou ia haapao maitai i ta tatou e ‘mata na i te imi’?

19 E nehenehe te tahi taime faafaaearaa e faaanaanataeraa maitai e te haumârû e faaoaoa roa ˈtu â i te oraraa. Eita Iehova e faaere ia tatou i teie oaoaraa, ua ite mau râ tatou e eita tera mau ohipa e tauturu ia tatou ia haapue i te mau taoˈa pae varua i nia i te raˈi. (Mataio 6:19-21) Ua tauturu Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia taa e ia “mata na . . . [ratou] i te imi i te basileia o te Atua, e te parau-tia na ˈna,” mea faufaa ïa i roto i te oraraa, eiaha te mea o ta tatou e amu aore ra e inu aore ra e ahu, “te imi nei hoi te mau Etene i taua mau mea atoa nei.”—Mataio 6:31-34.

20. E nehenehe te mau tavini haapao maitai a Iehova e feruri atea i teihea mau mea maitatai no ǒ mai i te Atua Rahi horoa ra?

20 Oia mau, “te amu ra e te inu ra hoi, e te mau mea atoa ta outou e rave na,” e nehenehe tatou e rave “ma te haamaitai i te Atua,” ma te haamauruuru i te Atua Rahi horoa i te mau mea maitatai o ta tatou e fanaˈo ra ma te au maite. (Korinetia 1, 10:31) I to ˈna fenua Paradaiso e fatata maira, e vai noa te taime hopea ore no te fanaˈo i te horoa maitai taatoa o Iehova, e oia atoa te auhoaraa maitai e te feia atoa e haapao ra i ta ˈna mau titauraa tia.—Salamo 145:16; Isaia 25:6; Korinetia 2, 7:1.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• No te aha e mea fifi ai no te mau Kerisetiano o teie tau ia ite i te faafaaearaa maitai?

• Eaha te tahi mau huru faafaaearaa hoona no te mau utuafare Kerisetiano?

• Ia fanaˈo tatou i te faafaaearaa maitai, eaha te mau haamanaˈoraa e te mau faaararaa ia haamanaˈo tatou e tia ˈi?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 22]

A maiti i te faafaaearaa o te faatupu i te hotu maitai

[Hohoˈa i te api 23]

Eaha te mau huru faafaaearaa o ta te mau Kerisetiano e patoi?