Eaha to roto?

Tapura tumu parau

“Ia vai maite noa to outou feruriraa paari”

“Ia vai maite noa to outou feruriraa paari”

“Ia vai maite noa to outou feruriraa paari”

“Te faaroo ra te ite ore i te mau parau atoa ra; te hiˈo maitai ra râ te taata haapao ra i to ˈna taahiraa.”—MASELI 14:15.

1, 2. (a) Te haapii maira te mea ta Lota i faaruru i Sodoma i te aha? (b) Eaha te auraa o te parau ‘ia vai to outou feruriraa paari’?

 I TO Aberahama pûpûraa ia Lota ia maiti o ˈna na mua i te fenua, ua ite aˈera to Lota mata i te hoê vahi maitai e te pape “mai te ô a Iehova ra.” E au ra e o te vahi maitai roa ˈˈe ei faaearaa no to ˈna utuafare, inaha “ua rave ihora Lota i taua vahi papu atoa i Ioridana ra no ˈna” e ua puhapa ihora i pihai iho i Sodoma. E hohoˈa rapaeau haavare hoi tera, no te mea i pihai mai, te ora ra ‘te mau taata ino rahi o Sodoma, e te rave rahi i te hara, i mua i te aro o Iehova.’ (Genese 13:7-13) A tupu ai te mau mea, ua faaû Lota e to ˈna utuafare i te mau faahopearaa riaria. Ua haere roa oia e ta ˈna na tamahine e ora i roto i te hoê ana. (Genese 19:17, 23-26, 30) Te mea ta ˈna i manaˈo e mea maitai roa i te omuaraa, e ere roa ˈtu ïa.

2 Te horoa ra te aamu o tei tupu i nia ia Lota i te hoê haapiiraa no te mau tavini a te Atua i teie mahana. Ia rave tatou i te mau faaotiraa, e mea tia ia haapao maitai tatou i te mau mea atâta o te nehenehe e tupu mai e ia ara maite ia ore tatou e vare i te mau manaˈo matamua. Ua tano ïa te Parau a te Atua ia aˈo mai: “Ia vai maite noa to outou feruriraa paari.” (Petero 1, 1:13, MN) Te auraa mau o te taˈo Heleni tei hurihia i ǒ nei e ‘ia vai to outou feruriraa paari,’ oia ïa “ia haapao maitai.” Taua feruriraa paari ra ia au i te aivanaa Bibilia o Richard Lenski, o “te huru manaˈo mǎrû ïa, te papu, o te faito e te hiˈo i te mau mea ma te tano a nehenehe atu ai tatou e rave i te faaotiraa maitai.” E hiˈo mai tatou i te tahi mau tupuraa o te titau ia haapao maitai tatou.

Te faitoraa i te hoê ravea tapihooraa

3. No te aha e titauhia ˈi ia vai ara tatou ia pûpûhia mai te hoê ravea tapihooraa?

3 A feruri na e ua pûpû mai te hoê taata roo maitai, peneiaˈe e hoa haamori ia Iehova, i te hoê ravea tapihooraa na outou. E anaanatae roa o ˈna i te mau tiairaa no te manuïaraa e e faaitoito o ˈna ia outou ia ohipa oioi ia ore outou ia ere i te reira. E haamata paha outou i te feruri atea e e hopoi mai teie ravea i te hoê oraraa maitai aˈe no outou e no to outou utuafare, ma te manaˈo paha e e ravea tera ia nehenehe outou e horoa rahi i te taime no te mau ohipa pae varua. Tera râ, te faaara ra te Maseli 14:15 e: “Te faaroo ra te ite ore i te mau parau atoa ra; te hiˈo maitai ra râ te taata haapao ra i to ˈna taahiraa.” E pinepine no te oaoa rahi i te haamataraa i te hoê tapihooraa apî, e haafaufaa-ore-hia paha te fifi atâta o te pauraa te moni, e haamoehia te mau ati iino, e eita e haapao-maitai-hia te huru papu ore o te tapihooraa a muri aˈe. (Iakobo 4:13, 14) I roto i tera tupuraa, e mea titauhia ia vai maite noa to outou feruriraa paari!

4. E nafea tatou e nehenehe ai e ‘hiˈo maitai i to tatou taahiraa’ ia faito tatou i te hoê pûpûraa tapihooraa?

4 E hiˈopoa maitai te hoê taata haerea paari i te hoê pûpûraa tapihooraa hou a faaoti ai. (Maseli 21:5) E faaite pinepine teie huru hiˈopoaraa i te mau ati huna. A hiˈo na i te ohipa e nehenehe e tupu: Te imi ra te hoê taata e tarahu i te moni no ta ˈna mau opuaraa tapihooraa e e pûpû atu oia i te apî rahi mai te peu e e horoa oe i te moni. Mea anaanatae roa paha te pûpûraa, tera râ eaha te mau fifi atâta e vai ra? E farii anei te taata tarahu i te faahoˈi i te moni noa ˈtu eaha te huru manuïaraa o te tapihooraa, aore ra e faahoˈi-noa-hia te moni ia manuïa te tapihooraa? Te auraa ra, e farii anei oe ia pau ta oe moni ia topatari te tapihooraa? E nehenehe atoa oe e ui: “No te aha e anihia ˈi te moni i te taata? Ua manaˈo anei te mau fare moni e e tapihooraa atâta roa te reira?” E tauturu te raveraa i te taime no te feruri i te mau fifi atâta ia oe ia faito maite i te pûpûraa.—Maseli 13:16; 22:3.

5. (a) Eaha te taahiraa paari ta Ieremia i rave i to ˈna hooraa mai i te hoê aua? (b) No te aha e mea maitai ai ia haapapu i te mau faanahoraa tapihooraa atoa na roto i te hoê parau faaau papaihia?

5 I to te peropheta Ieremia hooraa mai i te hoê aua a to ˈna taeae fetii, te hoê hoa haamori ia Iehova, ua papai oia i te hoê parau hoo i mua i te mau ite. (Ieremia 32:9-12) E ara maitai te hoê taata haerea paari i teie tau e ua faataa-maitai-hia te mau faanahoraa tapihooraa atoa o ta ˈna e faaô, e tae noa ˈtu to te fetii e te mau hoa faaroo, na roto i te hoê parau faaau papaihia. * E tauturu te hoê parau faaau papaihia tei faaineine-maitai-hia e te papu maitai i te ape i te taa-ore-raa e i te faaherehere i te auhoêraa. I te tahi atu pae, aita anaˈe e parau faaau papaihia e riro pinepine te reira ei tumu haapeapearaa, ia tupu mai te mau fifi i te pae tapihooraa i rotopu i te mau tavini a Iehova. Te vahi peapea, e nehenehe teie mau fifi e faatupu i te oto, te inoino e tae roa ˈtu i te ereraa i te ea pae varua.

6. No te aha e titauhia ˈi ia ara tatou i te nounou?

6 Ia ara atoa tatou i te nounou e tia ˈi. (Luka 12:15) E nehenehe te tiairaa i te hoê apî rahi e haamatapo i te taata i te mau fifi atâta o te hoê ohipa tapihooraa papu ore. Ua topa atoa te tahi pae i fanaˈo na i te mau haamaitairaa taa ê i roto i te taviniraa a Iehova i roto i taua marei ra. Te faaara maira te Parau a te Atua e: “Ei parahiraa nounou taoˈa ore to outou, ia mauruuru i ta outou i noaa ra.” (Hebera 13:5) Ia manaˈo tatou i te hoê ravea tapihooraa, e titauhia ia feruri te hoê Kerisetiano, ‘E mea titau-mau-hia anei ia faaô atu i roto i te reira?’ E paruru te hoê oraraa haehaa tei niuhia i nia i ta tatou haamoriraa ia Iehova ia tatou i “te mau ino atoa.”—Timoteo 1, 6:6-10.

Te mau tautooraa ta te mau Kerisetiano taa noa e faaruru ra

7. (a) Eaha te mau tautooraa ta e rave rahi Kerisetiano taa noa e faaruru ra? (b) E nafea te maitiraa i to tatou hoa faaipoipo e taaihia ˈi i te taiva ore i te Atua?

7 Te hinaaro noa ra e rave rahi tavini a Iehova e faaipoipo aita râ i itehia ˈtura te apiti tano. I te tahi mau fenua, e mea puai roa te faaheporaa totiare ia faaipoipo. Mea iti paha te ravea e nehenehe ai e farerei i te hoê hoa faaipoipo i rotopu i te mau hoa faaroo. (Maseli 13:12) Te farii nei râ te mau Kerisetiano e ua taaihia te peeraa i te faaueraa bibilia e faaipoipo “i roto noa i te Fatu” i te taiva ore ia Iehova. (Korinetia 1, 7:39, MN) No te tapea maite i mua i te mau faaheporaa e te mau faahemaraa ta te mau Kerisetiano taa noa e faaruru ra, e mea tia ia vai maite noa to ratou feruriraa paari.

8. Eaha te faaheporaa ta te hoê potii Sulami i farerei, e e nafea te mau vahine Kerisetiano e nehenehe ai e faaruru i te hoê â tautooraa i teie mahana?

8 I roto i te Sire a Solomona, ua anaanatae te arii i te hoê potii haehaa no te mataeinaa tei parauhia te Sulami. Ua ume oia ia ˈna na roto i te pûpûraa ˈtu i te taoˈa rahi, te roo, e te haviti, noa ˈtu e ua here aˈena o ˈna i te hoê taata apî. (Sire a Solomona 1:9-11; 3:7-10; 6:8-10, 13) Mai te peu e e vahine Kerisetiano oe, e nehenehe atoa te hoê taata e anaanatae mai ia oe e aita oe e hinaaro ra. E taata i ta oe vahi raveraa ohipa, peneiaˈe e taata tiaraa teitei, o te haamata paha i te haapopou ia oe, i te hamani maitai ia oe, e i te imi i te mau ravea no te farerei ia oe. A ara i tera huru faatietieraa. Noa ˈtu e aita noa tera taata e hinaaro ra e herehere aore ra e taiata, i te rahiraa râ o te taime o te reira mau â. Mai te potii Sulami, a riro ei “aua.” (Sire a Solomona 8:4, 10) A patoi papu i te mau faahinaaroraa herehere. A faaite i to oe mau hoa rave ohipa i te haamataraa iho â e e Ite no Iehova oe, e a rave i te mau taime au atoa no te poro ia ratou. E paruru te reira ia oe.

9. Eaha te tahi mau fifi atâta ia faatupu i te hoê taairaa e te hoê taata matau-ore-hia i nia i te Internet? (A hiˈo atoa i te tumu parau tarenihia i te api 29.)

9 Te matau noa ˈtura te taata i te mau afata poroi Internet tei faanahohia no te tauturu i te feia taa noa ia imi i te hoê hoa faaipoipo. Ua faariro vetahi i te reira ei ravea no te haamatau i te taata ta ratou e ore roa e nehenehe e farerei. E fifi atâta mau râ, ia faatupu matapo i te hoê taairaa e te hoê taata matau-ore-hia. I nia i te Internet, e mea fifi paha ia faataa ê te mea mau i te mea haavare. (Salamo 26:4) E ere pauroa te taata o te faahua tavini ra ia Iehova, i te tavini mau a Iehova. Hau atu â, e nehenehe te haamatauraa na nia i te Internet e faatupu oioi i te taairaa piri roa, o te nehenehe e haafifi i te haroaroaraa. (Maseli 28:26) Na roto anei i te Internet aore ra te tahi atu ravea, e ere i te haerea paari te faatupuraa i te hoê taairaa piri e te hoê taata aita tatou i matau roa.—Korinetia 1, 15:33.

10. E nafea te mau hoa faaroo e nehenehe ai e faaitoito i te mau Kerisetiano taa noa?

10 ‘Ua î Iehova i te aroha’ no ta ˈna mau tavini. (Iakobo 5:11) Ua ite oia e i te tahi taime e mea peapea mau â te tautooraa ta te mau Kerisetiano taa noa e faaruru ra ma te opua-ore-hia e mea faufaa roa no ˈna to ratou taiva ore. E nafea vetahi ê e nehenehe ai e faaitoito atu ia ratou? Mea titauhia ia haapopou tamau tatou ia ratou no to ratou auraro e to ratou feruriraa haapae e tia ˈi. (Te mau tavana 11:39, 40) E nehenehe atoa tatou e faaô ia ratou i roto i te mau amuimuiraa maitai tei faanahohia. Ua na reira aˈenei anei outou? Hau atu â, e nehenehe tatou e pure no ratou, ma te ani ia Iehova ia tauturu ia ratou ia vai aifaito noa i te pae varua e ia oaoa i te taviniraa ia ˈna. Ia anaanatae mau tatou ia ratou, e nehenehe tatou e faaite e mea faufaa roa teie feia taiva ore no Iehova e no tatou atoa.—Salamo 37:28.

Te faarururaa i te mau fifi o te ea

11. Eaha te mau tautooraa o te mau fifi ino mau o te ea?

11 E mea peapea mau â ia roohia tatou aore ra te hoê taata herehia e tatou i te mau fifi ino mau o te ea! (Isaia 38:1-3) A imi ai tatou i te rapaauraa tano, e mea faufaa roa ia pee maite tatou i te mau faaueraa tumu o te mau Papai. Ei hiˈoraa, e haapao maitai te mau Kerisetiano i te auraro i te faaueraa o te Bibilia e haapae i te toto, e e ape ratou i te mau ravea maimiraa maˈi aore ra rapaauraa taaihia i te peu tahutahu. (Ohipa 15:28, 29; Galatia 5:19-21) No te feia ite ore i te pae rapaauraa râ, e nehenehe te faitoraa i te maitiraa i te rapaauraa e faahuru ê e e faateimaha. Eaha te nehenehe e tauturu mai ia vai maite noa to tatou feruriraa paari?

12. E nafea te hoê Kerisetiano e nehenehe ai e vai faito noa ia maiti oia i te rapaauraa?

12 “Te hiˈo maitai ra . . . te taata haapao ra i to ˈna taahiraa” ma te rave i te mau imiraa i roto i te Bibilia e te mau papai Kerisetiano. (Maseli 14:15) I te tahi mau tuhaa fenua mea varavara te taote e te fare maˈi, o te rapaauraa tumu ma te rave i te rapaauraa raau tupu anaˈe paha te rapaauraa e vai ra. Mai te peu e e manaˈo tatou i teie huru rapaauraa, e nehenehe tatou e ite i te mau haamaramaramaraa e tano i roto i te Tour de Garde o te 15 no Eperera 1987, api 26-9. E faaara mai te reira ia tatou i te mau fifi atâta. Ei hiˈoraa, e titauhia paha ia ui tatou: Ua matauhia anei te taata faaora maˈi tumu no te rave i te peu tahutahu? Ua haamauhia anei te rapaauraa i nia i te tiaturiraa e na te mau atua inoino (aore ra te mau varua tupuna) aore ra na te mau enemi o te faaohipa i te peu tahutahu i faatupu i te maˈi e i haapohe? Ua faaohipahia anei te mau tusia, te mau parau tahutahu, aore ra te tahi atu mau oroa tahutahu i roto i te hamaniraa aore ra te faaohiparaa i te raau? (Deuteronomi 18:10-12) E tauturu tera mau maimiraa ia tatou ia pee i te aˈoraa faaurua: “E hiˈopoa maite i te mau mea atoa ra; e tei maitai ra e tapea maite.” * (Tesalonia 1, 5:21) E tauturu te reira ia aifaito noa to tatou manaˈo.

13, 14. (a) E nafea tatou e nehenehe ai e faaite i te feruriraa faito noa i te haapaoraa i to tatou ea pae tino? (b) No te aha e hinaarohia ˈi te feruriraa faito noa ia tauaparau tatou no nia i te ea e te rapaauraa e o vetahi ê?

13 Mea titauhia te feruriraa faito noa i roto i te mau tuhaa atoa o te oraraa, e oia atoa te haapaoraa i to tatou ea pae tino. (Philipi 4:5) Te faaite ra te haapao-maite-raa ma te aifaito i to tatou ea i te mauruuru no te ô taoˈa rahi o te ora. Ia faaruru tatou i te mau fifi o te ea, e au mau ia haapao maitai tatou i te reira. Eita râ e naea te ea tia roa e tae roa ˈtu ai i te taime te Atua e ‘faaora ˈi i te mau fenua.’ (Apokalupo 22:1, 2) E mea tia ia ara tatou eiaha ia haapeapea rahi roa no te ea pae tino a tuu atu ai tatou i te hiti i to tatou hinaaro pae varua faufaa ˈtu â.—Mataio 5:3, MN; Philipi 1:10.

14 E titau-atoa-hia ia faaite tatou i te aifaito e te feruriraa faito noa ia tauaparau tatou no nia i te ea e te rapaauraa e vetahi ê. Eiaha ia tauaparau rahi no nia i teie mau tumu parau ia ruru tatou no te auhoaraa pae varua i te mau putuputuraa e te mau tairururaa Kerisetiano. Hau atu â, e taai-pinepine-hia te mau faaotiraa i te pae rapaauraa i te mau faaueraa tumu bibilia, te manaˈo haava o te hoê taata, e to ˈna mau taairaa e Iehova. No reira, mea aroha ore ïa ia faahepo i te hoê hoa i roto i te faaroo ia pee i to tatou mau manaˈo aore ra ia tâuˈa ore i te mau titauraa a to ˈna manaˈo haava. I te mea e e nehenehe tatou e ani i te tauturu i te feia paari o te amuiraa, na te Kerisetiano taitahi ‘e amo i ta ˈna iho hopoia’ e rave i te mau faaotiraa e tia ˈi, e “e hope roa tatou atoa i te faˈi i te parau ia ˈna iho i te Atua ra.”—Galatia 6:5; Roma 14:12, 22, 23.

Ia hepohepo tatou

15. E nafea te mau tupuraa hepohepo e nehenehe ai e riro ei tamataraa?

15 E nehenehe te mau tupuraa hepohepo e turai i te mau tavini taiva ore atoa a Iehova ia parau aore ra ia ohipa ma te paari ore. (Koheleta 7:7) I roto i te ati ino, aita Ioba i vai aifaito noa e ua faaafarohia to ˈna manaˈo. (Ioba 35:2, 3; 40:6-8) Noa ˈtu e “e mamahu rahi to taua taata ra to Mose, i to te taata atoa o te ao atoa nei,” i te hoê taime ua riri oia e ua parau rû noa oia. (Numera 12:3; 20:7-12; Salamo 106:32, 33) Ua haavî mau â Davida ia ˈna iho ia ore oia e tairi pohe i te arii Saula, i to Nabala râ faainoraa ia ˈna e avauraa i to ˈna mau taata, ua riri roa o Davida e ua ere o ˈna i te haroaroaraa maitai. I to Abigaila noa arairaa ˈtu i feruri maitai faahou ai o Davida, ma te ape i te hoê hape ino.—Samuela 1, 24:2-7; 25:9-13, 32, 33.

16. Eaha te nehenehe e tauturu ia tatou eiaha ia ohipa oioi noa?

16 E nehenehe atoa tatou e roohia i te mau tupuraa hepohepo a ere atu ai tatou i te haroaroaraa maitai. E nehenehe te faito-maitai-raa i te manaˈo o vetahi ê, mai ia Davida, e tauturu ia tatou eiaha ia ohipa oioi noa e a hara ˈtu ai. (Maseli 19:2) Hau atu â, te aˈo maira â te Parau a te Atua e: “E mǎtaˈu outou eiaha râ e rave i te hara: a feafea na to outou aau i nia i to outou mau roi, a faaea noa ˈi.” (Salamo 4:4) Ia nehenehe, e mea paari ia tiai e ia topa te hau hou tatou e ohipa ˈi aore ra e rave ai i te mau faaotiraa. (Maseli 14:17, 29) E nehenehe tatou e fariu ia Iehova ra ma te pure uˈana, “e na te hau a te Atua, o tei hau ê atu i te ite taata nei, e faaitoito mai i to [tatou] aau, e to [tatou] manaˈo i te Mesia nei ia Iesu.” (Philipi 4:6, 7) Na teie hau a te Atua e faaetaeta ia tatou e e tauturu ia tatou ia vai maite noa to tatou feruriraa paari.

17. No te aha e titauhia ˈi ia tiaturi tatou ia Iehova ia vai maite noa to tatou feruriraa paari?

17 Noa ˈtu ta tatou mau tutavaraa maitai roa ˈˈe no te ape i te mau ati e no te ohipa ma te paari, e hape tatou pauroa. (Iakobo 3:2) E nehenehe tatou e rave i te hape ino mau ma te ite ore roa i te reira. (Salamo 19:12, 13) Hau atu â, ei taata, aita e vai ra ia tatou te ravea e te tiaraa no te haapao i to tatou iho taahiraa ma te atea ê ia Iehova. (Ieremia 10:23) Ua mauruuru roa tatou e ua haapapu mai oia e: “E haapii atu vau ia oe, e faaite au ia oe i ta oe eˈa ia haere ra; e aˈo atu vau ia oe, e ei nia ia oe tau mata vai ai.” (Salamo 32:8) Oia, maoti te tauturu a Iehova e nehenehe ai e vai maite noa to tatou feruriraa paari.

[Nota i raro i te api]

^ No te mau haamaramaramaraa hau no nia i te mau parau faaau papaihia, a hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 1 no Atete 1997, api 30-1; 1 no Novema 1986, api 28-9; e te Réveillez-vous! o te 8 no Me 1983, api 13-5, neneihia e te mau Ite no Iehova.

^ Na roto i teie ravea e maitai atoa ˈi te feia e manaˈo ra i te mau huru ravea rapaauraa aimârôhia i te tahi maˈi.

E nafea outou e pahono ai?

E nafea ia vai noa to tatou feruriraa paari

• ia pûpûhia mai te hoê ravea tapihooraa?

• ia imi tatou i te hoê hoa faaipoipo?

• ia faaruru tatou i te mau fifi o te ea?

• ia hepohepo tatou?

[Uiraa haapiiraa]

[Tumu parau tarenihia i te api 29]

E nehenehe anei outou e tiaturi atu?

E itehia i roto i te mau afata poroi Internet no te feia taa noa teie mau faaararaa:

“Noa ˈtu ta matou mau tutavaraa maitai roa ˈˈe aita roa e haapapuraa e mea mau te ihotaata o te hoê taata.”

“Aita roa e haapapuraa e mea tano, rotahi, aore ra faufaa te mau haamaramaramaraa atoa o ta matou reni.”

“Te mau manaˈo, aˈoraa, parau, pûpûraa, aore ra vetahi atu haamaramaramaraa aore ra papai e horoahia ra na roto i [teie] ravea, na te feia papai ïa . . . e eiaha e tiaturi atu.”

[Hohoˈa i te api 27]

‘Te hiˈo maitai ra te taata haapao ra i to ˈna taahiraa’

[Hohoˈa i te mau api 28, 29]

E nafea te mau vahine Kerisetiano e nehenehe ai e pee i te potii Sulami?

[Hohoˈa i te api 30]

“E hiˈopoa maite i te mau mea atoa ra; e tei maitai ra e tapea maite”