Eaha to roto?

“E auraa taipe”: Faufaaraa no tatou

“E auraa taipe”: Faufaaraa no tatou

MEA fifi roa ia taa i te auraa o te tahi mau irava Bibilia aita anaˈe e irava ê atu o te haamaramarama mai. Ua tupu iho â te mau faatiaraa e vai ra i roto i te Parau a te Atua. I roto râ vetahi o teie mau faatiaraa, te vai ra te pue parau mau hohonu eita e taa-oioi-hia. A hiˈo na i te faatiaraa o na vahine e piti a te patereareha o Aberahama. Ua parau te aposetolo Paulo “e auraa taipe” to teie faatiaraa.—Galatia 4:24.

Mea tano roa ia hiˈopoa tatou i teie faatiaraa. Inaha e faufaaraa rahi to te auraa o te reira no te feia atoa e hinaaro ra ia haamaitaihia ratou e Iehova. Hou râ a hiˈopoa ˈi no te aha mea faufaa roa, e hiˈo tatou eaha tei turai ia Paulo ia faataa i te auraa.

I te senekele matamua, ua amahamaha te mau Kerisetiano no Galatia. Mea “haapao roa” hoi vetahi o ratou “i te mahana e te avaˈe e te tau e te matahiti,” mai tei faauehia e te Ture a Mose. No ratou, e titauhia ia auraro i taua Ture ra no te fanaˈo i te farii maitai a te Atua. (Galatia 4:10; 5:2, 3) Ua taa râ ia Paulo aita te mau Kerisetiano i raro aˈe faahou i taua Ture ra. No te haapapu i te reira, ua faahiti oia i te hoê faatiaraa ta te ati Iuda i ite maitai.

Ua haamanaˈo Paulo i to Galatia e piti tamaiti ta Aberahama te metua o te nunaa ati Iuda, o Isemaela e o Isaaka. Te matahiapo, na te tavini vahine ïa o Hagara. E te piti, na te vahine tiamâ ïa o Sara. Papu, ua ite to Galatia tei onoono ia aurarohia te Ture a Mose e vahine fanau ore Sara i te omuaraa, e ua horoa oia i ta ˈna tavini o Hagara ei vahine faaipoipo na Aberahama ia fanauhia mai te hoê tamarii. Ua ite atoa ratou e a hapû ai Hagara ia Isemaela, ua vahavaha oia ia Sara to ˈna fatu vahine. Ia au râ i ta te Atua i fafau, fanau maira Sara ia Isaaka i to ˈna ruhiruhiaraa. I muri aˈe, ua tiahi Aberahama ia Hagara e ia Isemaela no to Isemaela faaoooraa ia Isaaka.—Genese 16:1-4; 17:15-17; 21:1-14; Galatia 4:22, 23.

Piti vahine, piti faufaa

Ua faataa Paulo “e auraa taipe” to teie na vahine. Ua papai oia: “Na vahine e piti, e piti ïa faufaa, hoê i faaauhia i te mouˈa ra i Sinai, oia i fanau mai i te tamarii i raro aˈe i te faatîtîraa, oia hoi o Hagara. . . . E au oia ia Ierusalema i teie mahana, te vai tîtî nei hoi oia e ta ˈna mau tamarii.” (Galatia 4:24, 25) Te faahohoˈa ra Hagara ia Iseraela i te pae tino, o Ierusalema te oire pu. Ua taatihia te nunaa ati Iuda ia Iehova e te faufaa o te Ture tei faaauhia i te mouˈa Sinai. Ua haamanaˈo noa teie faufaa i te nunaa Iseraela e tîtî ratou no te hara e e titauhia te faatiamâraa.—Ieremia 31:31, 32; Roma 7:14-24.

E o Sara “te vahine tiamâ” raua Isaaka ta ˈna tamaiti, te faahohoˈa ra ïa ia vai ma? Ua faaite Paulo e te faahohoˈa ra “te vahine fanau ore” o Sara i te vahine a te Atua, oia hoi te tuhaa i te raˈi o ta ˈna faanahonahoraa. Mea fanau ore teie vahine i te raˈi, aita ta ˈna e “tamarii” faatavaihia i te varua i te fenua. (Galatia 4:27; Isaia 54:1-6) Teie râ, i te Penetekose 33, ua niniihia te varua moˈa i nia i te hoê pǔpǔ tane e vahine, a fanau-faahou-hia ˈtu ai ratou ei tamarii na taua vahine i te raˈi ra. Ua farii te Atua ia ratou ei tamaiti na ˈna, a fatu atoa ˈi ratou i te hoê â tuhaa ta te Atua i horoa na Iesu Mesia i roto i te hoê faufaa apî. (Roma 8:15-17) No reira Paulo, hoê o teie mau tamarii, i parau ai: “E vahine tiamâ te Ierusalema no nia mai, to tatou metua vahine.”—Galatia 4:26.

Te mau tamarii a na vahine

Ia au i te faatiaraa Bibilia, ua hamani ino Isemaela ia Isaaka. I te senekele matamua atoa, ua faaooo e ua hamani ino te mau tamarii a te Ierusalema tîtî i te mau tamarii a te Ierusalema no nia mai. Ua faataa Paulo: “I hamani ino na te tamaiti [ra o Isemaela] tei fanauhia ia au i te hinaaro o te taata i te tamaiti [ra o Isaaka] tei fanauhia na roto i te varua moˈa. Mai tera atoa ïa i teie nei.” (Galatia 4:29) I to Iesu poro-haere-raa i te Faatereraa arii i te fenua nei, ua pee te mau aratairaa haapaoraa ati Iuda i ta Isemaela i rave i nia ia Isaaka, te fatu mau o te faufaa. E au ra e ua manaˈo ratou o ratou te tamarii mau a Aberahama e o Iesu te hapa. No reira ratou i faaooo e i hamani ino ai ia Iesu.

Hou rii oia a haapohehia ˈi e te mau aratai o te Iseraela i te pae tino, ua parau Iesu: “Ierusalema, Ierusalema, o te haapohe i te mau peropheta e o te pehi i tei tonohia ˈtu ia ˈna i te ofai! Ahia aˈenei to ˈu hinaaroraa e haaputu i ta oe mau tamarii, mai te maiaa moa o te haaputu i ta ˈna mau fanauˈa i raro aˈe i to ˈna pererau! Aita râ outou i hinaaro. Inaha, e faaruehia to outou fare.”—Mataio 23:37, 38.

Ia au i te faatiaraa Bibilia o te mau ohipa i tupu i te senekele matamua, aita te nunaa o tei faahohoˈahia e Hagara i horoa mai i te mau tamaiti o te fatu i te hoê â tuhaa tei horoahia na Iesu. Ua manaˈo ratou ma te teoteo e fatu iho â ratou i te reira, no te mea e ati Iuda ratou. Tera râ, ua tiahi aore ra ua faarue Iehova ia ratou. Parau mau, ua fanaˈo vetahi ati Iseraela i te pae tino i taua haamaitairaa taa ê ra, maoti noa râ i to ratou faaroo ia Iesu.

I te Penetekose 33, ua itehia o vai ma vetahi o ratou. A mairi ai te tau, ua faatavai Iehova i te tahi atu â mau taata ei tamaiti na te Ierusalema no nia mai.

Te tumu i tatara ˈi Paulo i te “auraa taipe” o tera faatiaraa, no te faataa ïa i te hau-ê-raa o te faufaa apî i nia i te faufaa o te Ture o Mose te arai. Aita e taata e fanaˈo i te farii maitai a te Atua maoti te haapaoraa i te Ture a Mose. Mea tia ore anaˈe hoi te taata e ua faaite maitai te Ture e tîtî ratou no te hara. Area Iesu, mai ta Paulo i faataa, ua “nehenehe oia [e] faatiamâ i te feia i raro aˈe i te ture ma te hoo mai ia ratou.” (Galatia 4:4, 5) No reira, maoti te faaroo i te faufaa o te tusia o te Mesia i tiamâ ˈi ratou i te utua o te Ture.—Galatia 5:1-6.

Faufaaraa no tatou

Eaha te faufaaraa o ta Paulo tatararaa? Auaˈe te reira i taa ˈi ia tatou te tahi mau haapiiraa Bibilia o te ore roa ˈtu e matara ahani aita teie tatararaa. E haapuai atoa te reira i to tatou tiaturi i te tuati-maitai-raa tera e tera irava i roto i te Bibilia.—Tesalonia 1, 2:13.

Hau atu, mea faufaa roa te auraa taipe o teie faatiaraa no to tatou oaoa a muri aˈe. Ahani aita te mau “tamarii” a te Ierusalema no nia mai i fanauhia mai, e tîtî noa ïa tatou no te hara e te pohe. I raro aˈe râ i te aratairaa î i te here a te Mesia e a te feia o te fatu atoa i ta te Atua i fafau ia Aberahama, “e fanaˈo . . . te mau nunaa atoa o te fenua i te hoê haamaitairaa no ratou iho.” (Genese 22:18) E tupu te reira ia tiamâ roa anaˈe ratou i te mau faahopearaa ino o te hara, te tia ore, te oto e te pohe. (Isaia 25:8, 9) E tau faahiahia roa ïa te reira.

[Hohoˈa]

Ua faaauhia te faufaa o te Ture i te mouˈa Sinai

[Faaiteraa i te tumu]

Pictorial Archive (Near Eastern History) Est.

[Hohoˈa]

Eaha ta Paulo tatararaa i te “auraa taipe” o te faatiaraa?