Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Manaˈo faufaa o te buka a Ioba

Manaˈo faufaa o te buka a Ioba

Mea ora te parau a Iehova

Manaˈo faufaa o te buka a Ioba

E FAAEA te patereareha ra o Ioba i te fenua o Uza, o Arabia i teie nei. Mea rahi te Iseraela e ora ra i Aiphiti i tera ra tau. Noa ˈtu e e ere oia iho i te hoê Iseraela, e taata haamori Ioba i te Atua ra o Iehova. Te na ô ra te Bibilia no ˈna e: “Aita hoi o ˈna e faito i nia i te fenua nei, e taata parau-tia e te paieti, e te mǎtaˈuraa i te Atua, e te faarueraa i te ino.” (Ioba 1:8) Tei rotopu paha te reira i te tau a ora ˈi e piti tavini faahiahia a Iehova—te tamaiti a Iakoba ra o Iosepha e te peropheta ra o Mose.

Ua ite paha Mose, o te manaˈohia ra e na ˈna i papai i te buka a Ioba, i te parau no nia ia Ioba ia ˈna i faaea e 40 matahiti i te maoro i Midiana, piri atu i te fenua o Uza. Ua faarooroo paha Mose i te parau no nia i te mau matahiti hopea o Ioba a parahi noa ˈi te mau Iseraela piri atu ia Uza, i te pae hopea o to ratou faaearaa e 40 matahiti i te maoro i te medebara. * Mea nehenehe roa te papairaahia te tupuraa o Ioba e ua hiˈohia te buka ei buka faahiahia roa. E ere râ tera anaˈe, te pahono ra te reira i teie mau uiraa: No te aha te mau taata maitai e mauiui ai? No te aha Iehova e faatia ˈi ia vai noa mai te ino? E nehenehe anei te mau taata tia ore e tapea i to ratou hapa ore i te Atua? Ei tuhaa o te Parau faaurua a te Atua, e mea ora te poroi o te buka a Ioba e te puai rahi i teie mahana atoa.—Hebera 4:12.

“IA MOU TE MAHANA I FANAU AI AU NEI”

(Ioba 1:1–3:26)

I te hoê mahana, e mârô Satani i te hapa ore o Ioba i mua i te Atua. E farii Iehova i te mârôraa e e faatia ia Satani ia faatae i te hoê anairaa ati i nia ia Ioba. E patoi râ Ioba i te “faaino atu i te Atua.”—Ioba 2:9.

E haere mai to Ioba na hoa e toru “e aroha ia ˈna.” (Ioba 2:11) E parahi ratou i pihai iho ia ˈna ma te ore e faahiti noa ˈˈe i te hoê parau e ia paraparau atu Ioba ma te na ô e: “Ia mou te mahana i fanau ai au nei.” (Ioba 3:3) E hinaaro oia e riro “mai te aruaru aore i ite i te maramarama,” aore ra tei pohe i te fanauraa.—Ioba 3:11, 16.

Uiraa bibilia pahonohia:

1:4—Ua haapao anei te mau tamarii a Ioba i te mau mahana fanauraa? Aita. Mea taa ê te mau taˈo o te reo tumu no “mahana” e “mahana fanauraa,” e auraa iho â to te taˈo taitahi. (Genese 40:20) I roto i te Ioba 1:4, ua faaohipahia te taˈo “mahana” ei faataaraa i te hoê area taime mai te hitiraa mahana i te toparaa mahana. E au ra e ua faatupu ta Ioba na tamaiti e hitu i te hoê amuraa maa utuafare e hitu mahana i te maoro hoê taime i te matahiti. E faatupu te tamaiti taitahi i te amuraa maa fetii i to ˈna fare i “to ˈna ra mahana,” e ati aˈe ratou.

1:6; 2:1—O vai tei faatiahia ia haere mai i te aro o Iehova? I rotopu i tei haere mai e faaite ia ratou i te aro o Iehova, te vai ra te Tamaiti fanau tahi a te Atua, te Logo; te mau melahi haapao maitai; e ‘te mau tamarii melahi faaroo ore a te Atua,’ oia atoa Satani te Diabolo. (Ioane 1:1, 18) Ua tiahihia mai Satani e ta ˈna mau demoni mai te raˈi mai i muri iti noa ˈˈe i te haamauraa o te Basileia o te Atua i 1914. (Apokalupo 12:1-12) Ma te faatia ia ratou ia haere mai i to ˈna aro, ua tuu atu Iehova i mua i te mau mea ora varua taatoa i ta Satani mârôraa e te mau tumu parau ta te reira i faahiti.

1:7; 2:2—Ua paraparau tia ˈtu anei Iehova ia Satani? Aita te Bibilia e haamataratara rahi ra e nafea Iehova paraparau ai i te mau mea ora varua. Ua ite orama râ te peropheta ra o Mikaia i te hoê melahi e paraparau tia ˈtu ia Iehova. (Te mau arii 1, 22:14, 19-23) Papu maitai ïa e ua paraparau Iehova ia Satani aita e arai.

1:21—E nafea e tia ˈi ia Ioba ia hoˈi i ‘te opu o to ˈna metua vahine’? I te mea e ua hamani te Atua ra o Iehova i te taata “i te repo fenua nei,” ua faaohipa-taipe-hia te parau “metua vahine” i ǒ nei no te faataa i te fenua.—Genese 2:7.

2:9—Mai te aha te huru o te feruriraa o te vahine a Ioba i to ˈna parauraa i ta ˈna tane ia faaino i te Atua e ia pohe? Ua roohia te vahine a Ioba i te hoê â mau ereraa e ta ˈna tane i mauiui. Ua oto paha oia i to ˈna iteraa i ta ˈna tane itoito rahi i na mua ˈˈe i roohia i te hoê maˈi hairiiri. Ua pohe ta ˈna mau tamarii here. Ua peapea roa paha oia no tera mau mea atoa e ua moe ia ˈna te mea faufaa mau—to raua taairaa e te Atua.

Haapiiraa no tatou:

1:8-11; 2:3-5. Mai tei faaitehia i roto i to Ioba tupuraa, hau atu â i te ohipa e te paraparau maitai, e titau te hapa ore i te manaˈo turai tano no te tavini ia Iehova.

1:21, 22. Maoti te tapearaa i te taiva ore ia Iehova i roto i te mau tupuraa au e te au ore e nehenehe ai tatou e haapapu e e haavare Satani.—Maseli 27:11.

2:9, 10. Mai ia Ioba, ia mau papu tatou i roto i te faaroo e tia ˈi noa ˈtu e eita te mau melo utuafare e haafaufaa i ta tatou mau tapiraa pae varua aore ra e faahepo mai ratou ia tatou ia ofati aore ra ia faarue i to tatou faaroo.

2:13. Aita te mau hoa o Ioba i parau noa ˈˈe i te tahi tamahanahanaraa no nia i te Atua e ta ˈna mau parau fafau no te mea ua ere ratou i te hiˈoraa pae varua.

“E ORE Â VAU E FAARUE I TO ˈU HAPA ORE”

(Ioba 4:1–31:40)

Te manaˈo faufaa o te mau parau a na hoa e toru o Ioba, oia ïa ua rave paha Ioba i te ohipa ino roa i roohia ˈi oia i teie faautuaraa etaeta a te Atua. Na Eliphaza e haamata. I muri iho ia Eliphaza, o Biladada ïa, o te paraparau ma te tâhitohito atu â. E mea etaeta ˈtu â ta Zophara.

Eita Ioba e farii i te manaˈo hape o to ˈna mau ratere. Ma te taa ore no te aha te Atua i faatia ˈi i to ˈna mauiui, e tapitapi rahi roa oia i te faatia ia ˈna iho. Atira noa ˈtu, te here ra Ioba i te Atua a na ô atu ai e: “E ore â vau e faarue i [to ˈu hapa ore] e pohe noa ˈtu vau.”—Ioba 27:5; MN.

Uiraa bibilia pahonohia:

7:1; 14:14—Eaha te auraa o te ‘anotau i haapaohia’ aore ra “pue mahana i haapaohia”? E mea ino roa to Ioba ahoaho i manaˈo ai oia e e au te oraraa i te pue mahana i haapaohia e te fifi roa. (Ioba 10:17) I te mea e e anotau haapaohia te tau e faaea ˈi te hoê taata i Hade—mai te taime o to ˈna poheraa i te tia-faahou-raa—ua faaau Ioba i tera tau i te pue mahana i haapaohia.

7:9, 10; 10:21; 16:22—Te faaite ra anei teie mau irava e aita Ioba i tiaturi i te tia-faahou-raa? No nia teie mau irava i te oraraa no a muri aˈe e fatata maira o Ioba. Eaha ïa ta ˈna i hinaaro e parau? Te hoê paha auraa, mai te peu e e pohe oia, eita hoê aˈe taata o to ˈna ra tau e ite ia ˈna. I to ratou manaˈo, eita oia e hoˈi faahou mai i to ˈna fare e eita atoa ratou e ite ia ˈna e tae roa ˈtu i te tau haapaohia e te Atua. Ua hinaaro atoa paha Ioba e parau e eita hoê aˈe taata e nehenehe e hoˈi faahou mai mai Hade ma te tauturu ore. Mea maramarama to Ioba tiaturi i te tia-faahou-raa no a muri aˈe ia au i te Ioba 14:13-15.

10:10—Mea nafea to Iehova ‘niniiraa ia Ioba mai te û ra, e e faaetaetaraa ia ˈna mai te bata etaeta’? E faataaraa pehepehe teie mea nafea to Ioba hamaniraahia i roto i te opu o to ˈna metua vahine.

19:20—Eaha te auraa o ta Ioba parau “ua ora iho nei au ma tau iri niho anaˈe ra”? Ma te parau e ua ora iho nei oia ma te iri o te tahi mea e au ra e aita e iri, te parau ra paha Ioba e ua ora iho nei oia fatata aita hoê aˈe mea.

Haapiiraa no tatou:

4:7, 8; 8:5, 6; 11:13-15. Eiaha tatou e manaˈo oioi e te ooti ra te hoê taata e hepohepo ra i ta ˈna i ueue e aita oia e fanaˈo ra i ta te Atua farii maitai.

4:18, 19; 22:2, 3. Ia niuhia ta tatou aˈoraa i nia i te Parau a te Atua e tia ˈi, eiaha i nia i to tatou iho manaˈo.—Timoteo 2, 3:16.

10:1. Ua haapoiri te inoino ia Ioba, aita ˈtura oia i manaˈo e te vai ra te tahi atu tumu o to ˈna mauiui. Eiaha tatou e inoino ia roohia tatou i te mauiui, i te mea iho â râ e te taa maitai ra ia tatou i te mau tumu parau i taaihia ˈtu.

14:7, 13-15; 19:25; 33:24. I roto i te mau ati atoa ta Satani e faatae i nia ia tatou, e nehenehe te tiaturiraa i te tia-faahou-raa e paturu mai.

16:5; 19:2. Ia faaitoito e ia haapuai ta tatou mau parau ia vetahi ê e tia ˈi, eiaha ia faariri atu.—Maseli 18:21.

22:5-7. E mea faufaa ore e e faaino te aˈoraa i horoahia i nia i te niu o te mau pariraa aita e haapapuraa mau.

27:2; 30:20, 21. Eita e titauhia te tia-roa-raa ia vai hapa ore noa. Ua hape Ioba i te faahaparaa i te Atua.

27:5. O Ioba noa te nehenehe e faaoti i te faarue i to ˈna iho hapa ore no te mea ua taaihia te hapa ore i te here o te taata i te Atua. Ia faahotu ïa tatou i te here puai ia Iehova e tia ˈi.

28:1-28. Ua ite te taata teihea te mau faufaa o te fenua. A imi ai oia i te reira, e faahaere to ˈna mau ite ia ˈna na te mau eˈa i raro i te fenua ta te manu haharu ite atea e ore e nehenehe e ite. No ǒ mai râ te paari o te Atua i te mǎtaˈuraa ia Iehova.

29:12-15. Ia faaite tatou i te aau aroha ma te aau tae i te feia e hinaaro ra i te tauturu e tia ˈi.

31:1, 9-28. Ua vaiiho Ioba i te hoê hiˈoraa no tatou i to ˈna aperaa i te arapae, te taiata, e te haa ma tia ore e te aroha ore i nia ia vetahi ê, te nounou taoˈa, e te haamoriraa idolo.

“TE TATARAHAPA NEI AU I RARO I TE REPO E TE REHU AUAHI”

(Ioba 32:1–42:17)

Te faaroo ra te hoê taurearea mataitai o Elihu te iˈoa ma te faaoromai i te aimârôraa. E paraparau oia i teie nei ma te mǎtaˈu ore. E aˈo oia ia Ioba e to ˈna na hoa haamauiui e toru.

I te otiraa iho â ta Elihu, e pahono mai Iehova na roto i te hoê puahiohio. Eita oia e faataa i to Ioba mauiui. Ma te tuu râ i te hoê anairaa uiraa, e rave te Puaihope e ia ite maitai Ioba i to ˈNa mana hahano e to ˈna paari rahi. E faˈi Ioba e ua paraparau oia ma te taa ore a na ô atu ai e: “Te faafaufau nei au ia ˈu iho. E te tatarahapa nei au i raro i te repo e te rehu auahi.” (Ioba 42:6) Ia hope te mau fifi o Ioba, e haamaitaihia to ˈna hapa ore.

Uiraa bibilia pahonohia:

32:1-3—Inafea to Elihu haereraa mai? I te mea e ua faaroo pauroa Elihu i te mau paraparauraa atoa, te parahi ra paha oia i pihai iho mai hou Ioba a paraparau ai, a hope atu ai na mahana mamûraa e hitu a to ˈna na hoa e toru.—Ioba 3:1, 2.

34:7—Mea nafea Ioba i au ai i te hoê taata “o tei horomii i te vahavaha mai te pape ra”? I roto i to ˈna tupuraa ahoaho, ua manaˈo Ioba e o ˈna te tâhitohitohia ra e to ˈna na taata ratere e toru, noa ˈtu e ua faahapa mau ratou i te Atua. (Ioba 42:7) No reira, ua farii oia i te vahavaha mai te hoê taata o te horomii i te pape ma te au.

Haapiiraa no tatou:

32:8, 9. E ere no te mea noa e matahiti paari to te hoê taata, e feruriraa paari ïa to ˈna. E titau te reira i te maramaramaraa i te Parau a te Atua e te aratairaa a to ˈna varua.

34:36. E haapapuhia to tatou hapa ore maoti to tatou ‘tamata-hua-raahia’ noa ˈtu eaha te ravea.

35:2. Ua faaroo maite Elihu e ua ite oia i te tumu parau mau na mua ˈˈe oia e paraparau ai. (Ioba 10:7; 16:7; 34:5) Hou e horoa ˈi i te aˈoraa, ia faaroo maite, ia uiui, e ia taa maitai i te mau matahiapo te mau mea e tia ˈi.—Maseli 18:13.

37:14; 38:1–39:30. E faahaehaa te feruriruriraa i te mau ravea taa ê, aore ra te mau raveraa faahiahia, a Iehova—te mau faaiteraa i to ˈna puai e to ˈna paari—e e tauturu ia tatou ia ite e mea faufaa roa ˈtu â te faatiaraa i to ˈna mana arii i to tatou iho mau maitai atoa.—Mataio 6:9, 10.

40:1-4. Ua haamata anaˈe tatou i te amuamu i te Puaihope ra, ‘ia tapoˈi tatou i to tatou vaha i to tatou rima’ e tia ˈi.

40:15–41:34. Auê o Behemota (te puaa pape) e o Leviatana (te moo pape) i te puai e! No te faaoromai i roto i ta te Atua taviniraa, e hinaaro atoa tatou i te puai no ǒ mai i te Fatu o teie mau animara puai, o te horoa mai i te puai.—Philipi 4:13, MN.

42:1-6. Ua tauturu te faarooraa i ta Iehova parau e te haamanaˈoraa i te faaiteraa i to ˈna puai ia Ioba ‘ia hiˈo i te Atua,’ aore ra ia ite i te parau mau no nia ia ˈna. (Ioba 19:26) Ua faatano te reira i to ˈna feruriraa. Ia aˈohia tatou na roto i te Bibilia, ia faˈi oioi tatou i ta tatou hape e ia rave i te mau faatanoraa e tia ˈi.

A faahotu i “te faaoromai o Ioba”

Te faaite maitai ra te buka a Ioba e e ere o te Atua te tumu o te mau mauiui o te taata. O Satani râ. E horoa mai te faatiaraa a te Atua i te ino i te fenua nei i te hoê ravea e pahono ai tatou iho no nia i to tatou tiaraa i nia i te mau tumu parau o te mana arii o Iehova e to tatou hapa ore.

Mai ia Ioba, e tamatahia te mau taata atoa o te here ia Iehova. Te horoa maira te aamu o Ioba i te tiaturi e e nehenehe ta tatou e faaoromai. Te haamanaˈo maira te reira e e ore to tatou mau fifi e vai e a tau a hiti noa ˈtu. Te na ô ra te Iakobo 5:11 e: “Ua ite outou i te faaoromai o Ioba ra, e ua ite hoi outou i ta te Fatu [ra o Iehova] i rave i te hopea ˈˈe.” Ua haamaitai Iehova ia Ioba no to ˈna tapearaa i to ˈna hapa ore. (Ioba 42:10-17) Auê ïa tiaturiraa rahi i vaiihohia mai—te ora mure ore i roto i te Paradaiso i te fenua nei! Mai ia Ioba, e faaoti papu anaˈe ïa i te tapea i to tatou hapa ore.—Hebera 11:6.

[Nota i raro i te api]

^ E puohu te buka a Ioba i te hoê area tau 140 tiahapa matahiti, mai i 1657 e i 1473 H.T.T.