Po o Tatou Ola Moni i “Aso e Gata Ai”?

E LUA ni suiga mataʻina e mātaulia ai le mea ua taʻua i le Tusi Paia, o aso e gata ai. Na valoia i le Tusi Paia mea e tutupu i le taimi o “le gataaga o le lalolagi.” (Mataio 24:3) O loo taʻua foʻi i le Tusi Paia suiga i uiga ma gaoioiga a tagata o loo soifua i “aso e gata ai.”—2 Timoteo 3:1.

O mea o loo tutupu i le lalolagi faatasi ai ma uiga ma gaoioiga a tagata, e faamaonia ai o loo tatou ola i aso e gata ai, ma ua toe o se aga ona aumaia lea e le Malo o le Atua faamanuiaga e faavavau i ē alolofa i le Atua. E tatou te amata i le iloiloina o vala e tolu na taʻua e Iesu e faailogaina ai aso e gata ai.

‘O le Amataga o Puapuaga’

Na fetalai Iesu: “E sii le taua e le tasi nuu i le tasi nuu, ma le tasi malo i le tasi malo; ona oo mai ai lea o oge, ma mafuiʻe i lea mea ma lea mea. O na mea uma o le amataga ia o puapuaga.” (Mataio 24:7, 8) Seʻi o tatou talanoaina taʻitasi “na mea uma.”

E anoanoaʻi tagata na fasiotia i taua ma fetauaʻiga i le va o ituaiga i le senituri ua mavae. Ua taʻua i se lipoti mai se faalapotopotoga e suʻesuʻea mea e tutupu: “E faatoluina e toʻatele atu ai le aofaʻi o tagata na fasiotia i taua i le senituri [lona 20], na i lo ē na fasiotia i taua uma mai le uluaʻi senituri T.A. e oo i le 1899.” Ua taʻua e Jonathan Glover i lana tusi, Humanity—A Moral History of the Twentieth Century: “O se fua faatatau mai le vaitaimi o le 1900 e oo atu i le 1989, e 86 miliona tagata na fasiotia ai i taua i lenā taimi. . . . E matuā faigatā lava ona mafaufau i le anoanoaʻi o i latou na maliliu i taua i le senituri lona luasefulu. E so o se fua faatatau lava la i le fuainumera o tagata na maliliu, e lē saʻo, talu ai o le mea moni, e tusa ma le lua vaetolu (58 miliona) tagata na fasiotia i taua e lua a le lalolagi. Ae afai e fuafua tutusa nei tagata na maliliu i taua i le faagasologa atoa o le 20 senituri, e tusa la ma le 2,500 tagata na fasiotia i aso taʻitasi. O lona uiga e sili atu i le 100 tagata e fasiotia i le itula, mo le ivasefulu tausaga.” Seʻi manatu i le mafatia ma le tigā o le faitau miliona o aiga ma uō ona o ē ua fano ai o latou soifua!

E ui o loo gaosia e le lalolagi le tele o taumafa, ae o vala e mātaulia ai aso e gata ai, e aofia ai le lē lava o taumafa. Ua taʻua e le ʻausuʻesuʻe, i le silia ma le 30 tausaga ua mavae, na sili atu ai ona tele taumafa na gaosia na i lo le aofaʻi o tagata. Peitaʻi, ua lē lava taumafa i vaipanoa tetele o le lalolagi, ona o le toʻatele e lē lava ni fanua e totō ai meaʻai pe lava foʻi tupe e faatau ai meaʻai. I atunuu tauatiaʻe, pe tusa e 1.2 piliona le aofaʻi o tagata e mafai ona ola i se tālā (Amerika) pe itiiti ifo foʻi i le aso. E mai na tagata, pe tusa o le 780 miliona o loo mafatia i le fia aai. E tusa ai ma le Faalapotopotoga o le Soifua Mālōlōina i le Lalolagi, o le maʻi paee ona o le lē lava o taumafa, o se tasi lea o pogai sili o le feoti o tamaiti e silia ma le lima miliona i tausaga taʻitasi.

O le ā se faamatalaga e uiga i mafuiʻe na valoia mai? Na taʻua e le faalapotopotoga e gafa ma le suʻesuʻeina o laufanua, o punāʻoa  faalenatura, ma mala faalenatura a Amerika, le U.S. Geological Survery, e 17 le faatatauga i le tausaga o le aofaʻi o mafuiʻe malolosi e faaleagaina ai fale, talu mai le 1990. I se faatatauga, e tasi i le tausaga ona tupu mafuiʻe malolosi e māfua ai le faaleagaina o le toetoe lava o fale uma. Ua taʻua i se tasi nusipepa: “O mafuiʻe ua māfua ai le fano o le faitau selau afe o soifua i le 100 tausaga ua mavae.” O se tasi o pogai ona e talu mai le 1914, o le tele o atunuu o loo toʻatele ai tagata, o loo i nofoaga e masani ona tutupu ai mafuiʻe.

O Isi Suiga Mataʻina

Na fetalai Iesu: ‘E i ai i lea mea ma lea mea, o faamaʻi.’ (Luka 21:11) Ua sili atu le atamai ua iai i aso nei i togafitiga faafomaʻi na i lo le mea sa iai muamua. Ae o loo aafia pea tagata i faamaʻi ua leva ma faamaʻi fou. Ua taʻua e le vaega a le U.S. National Intelligence Council: “E 20 faamaʻi iloga—e aofia ai le fatafata vaivai (TB), malalia, ma le maʻi manava (cholera)—na toe aliaʻe ma salalau atu i isi atunuu talu mai le 1973, ma sa tele ina leai ni vailaau e foʻia ai. A itiiti mai e 30 faamaʻi e leʻi iloa muamua na iai talu mai le 1973, e aofia ai le siama o le HIV, Ebola, ate fefete, ma le siama o le Nipah, lea e leai ni togafitiga.” E tusa ai o se lipoti a le Koluse Mūmū iā Iuni 28, 2000, e tusa e 160 taimi e sili atu ai le aofaʻi o tagata na maliliu i faamaʻi pipisi, na i lo ē na maliliu i mala faalenatura i le tausaga talu ai.

O le “tupu tele o le amio leaga” le isi vala mataʻina e iloa ai aso e gata ai. (Mataio 24:12) I le tele o nofoaga i le lalolagi i aso nei, e loka e tagata o latou fale pe a ō ese i se mea, e lē lagona foʻi se saogalemu i le auala i pō. Ae faapefea le faaleagaina o le ea, vai, ma le laueleele lea ua tatou vaaia ona o soligatulafono? O le faataunuuga foʻi na o le mea na valoia i le Tusi Paia. O loo taʻua i le Faaaliga le taimi atofaina a le Atua e “fano ai foʻi i latou o ē na fano ai le lalolagi.”—Faaaliga 11:18.

O Uiga o Tagata i Aso e Gata Ai

Faamolemole suʻe lau Tusi Paia i le 2 Timoteo 3:1-5 ma faitau i ai. Na tusi Paulo: “O ona aso e gata ai e oo mai ai aso faigatā.” Ona ia lisi mai lea o uiga e 20 ia o le a iloa ai tagata faalēmataʻu. Pe ua e mātauina nisi o nei uiga i ē o loo tou nonofo faatasi i lou vaipanoa? Seʻi o tatou iloiloina le mea na taʻua talu ai nei e uiga i tagata i aso nei.

“E avea tagata ma ē alolofa i latou iā i latou.” (2 Timoteo 3:2) “E maumauaʻi [tagata] e faia a latou mea i se tulaga e leʻi faia ai faapea muamua. Ua avea i [latou] ma atua, ma ua mananaʻo e feutagaʻi ma i [latou] e pei o ni atua.”—Financial Times, se nusipepa i Egelani.

“O ē mananaʻo i tupe.” (2 Timoteo 3:2) “Talu ai nei, ua faatoʻilaloina e le matapeʻapeʻa i meafaitino le loto maulalo. O le a lē aogā lou olaga pe a e lē mauʻoa.”—Jakarta Post, se nusipepa i Initonesia.

“O ē lē faalogo i mātua.” (2 Timoteo 3:2) “Ua fiu mātua i le la tama e fā tausaga i le faatonuina o i laʻua e pei o ia o le [tupu o Falani] o Louis XIV, po o le la tama e valu tausaga o ʻeʻē atu e faapea, ‘Ua ou ita i a oulua.’”—American Educator, se mekasini i le Iunaite Setete.

“O ē amio leaga.” (2 Timoteo 3:2) “O le faatupulaʻia o tamāloloa ua lotomalilie e tuua a latou paaga ma fanau, o le pogai sili lea i le suiga o amioga tatau talu mai le [40 tausaga ua mavae].”—Wilson Quartely, se mekasini i le Iunaite Setete.

“O ē lē lotoaiga.” (2 Timoteo 3:3) “O faiga sauā i aiga, o le vala autū lea o le olaga o tagata i le lalolagi i aso taʻitasi.”—Journal of the American Medical Association, se mekasini i le Iunaite Setete.

“O ē lē taofi manaʻo o le tino.” (2 Timoteo 3:3) “Ua faaalia mai e le tele o tala i le itulau muamua o le nusipepa i taeao taʻitasi, le lē mafai ona taofi o manaʻo o le tino, leai o se  faanaunauga e tausisi i amioga tatau, ma le leai o se alofa i isi tagata ma i latou lava foʻi. . . . Afai e fiafia pea tagata i faiga sauā e pei ona iai nei, o le a lē toe umi ae oo atu loa le lalolagi i se tulaga ua matuā faaleagaina atoatoa amioga tatau.”—Bangkok Post, se nusipepa i Taialani.

“O ē faasauā.” (2 Timoteo 3:3) “Ua vaaia le ita lē mafaufau ma le ita lē pulea i luga o alatetele, o upu masoā i totonu o aiga, . . . ma faiga sauā lē talafeagai e masani ona ō faatasi ma soligatulafono. Ua faasolo atoa faiga sauā ma e tupu faafuaseʻi, ma ua lagona e tagata le lē fiafia ma le lē toe malupuipuia.”—Business Day, se nusipepa i Aferika i Saute.

“O ē ua tele le manaʻo i mea faafiafia a e leai se manaʻo i le Atua.” (2 Timoteo 3:4) “Ua avea saʻolotoga o faiga faaleituaiga ma se luʻi o amioga tatau, lea ua avea ai ma fili le mamā tau amio faa-Kerisiano.”—Boundless, se mekasini o le Initineti.

“O ē ua peiseaʻī ua toʻaga i lotu, a o le mana ua i lea mea ua latou teena.” (2 Timoteo 3:5) “Na taʻua [e se tasi sa avea muamua ma fafine talitane i Holani], o teteega i le faatulafonoina [o faiga faatalitane] sa tele ina māfua mai vaega faalotu. Na ia mālōlō ona ata lea ma faapea mai, o le tele o alii na ō ane iā te ia a o avea ma fafine talitane, o faifeʻau. Na ia taʻua atili, ‘E masani ona taʻua e fafine talitane, o alii e sili ona lelei i na faiga, e ō mai i faalapotopotoga faalotu.’”—National Catholic Reporter, se nusipepa i le Iunaite Setete.

O le a Faapeʻī le Lumanaʻi?

E pei ona valoia i le Tusi Paia, ua faatumulia le lalolagi i aso nei i faafitauli. Ae o loo iai se vala mataʻina o le valoaga e uiga i le ‘faailoga o le maliu po o le faatasi mai o Keriso, ma le gataaga o le lalolagi.’ Na fetalai Iesu: “E talaʻiina atu foʻi lenei tala lelei o le malo i le atu laulau uma, e fai ma molimau i nuu uma.” (Mataio 24:3, 14) Ua talaʻia le tala lelei o le Malo o le Atua i le silia ma le 230 atunuu. O loo auai ma le maelega le silia ma le ono miliona tagata mai “atu nuu uma, ma aiga, ma nuu, ma gagana eseese” i le faalauiloaina o le Malo. (Faaaliga 7:9) O le ā le mea ua faataunuuina e la latou galuega maelega? O le mea lenei: Ua toeitiiti maua e tagata uma o le lalolagi le feʻau o le Malo, o le mea o le a ia faia, ma le auala e maua ai ana faamanuiaga. ‘E tupu tele foʻi le malamalama i ona pō o le iʻuga.’—Tanielu 12:4.

E ao ona e maua lenei poto. Seʻi tomānatu i le mea o le a tupu pe a finagalo malie Ieova ua lava le talaʻia o le tala lelei. Na fetalai Iesu: “Ona oo mai ai lea o le gataaga.” (Mataio 24:14) O le a oo i le taimi a le Atua e aveesea ai amioga leaga uma i le lalolagi. Ua taʻua i le Faataoto 2:22: “A e vavaeeseina o ē amio leaga ai le laueleele, e liaʻiina ai foʻi o ē amio pepelo.” Ae faapefea Satani ma ana temoni? O le a lafoina i se to e lē gata, lea o le a lē toe mafai ai ona faasesēina nuu. (Faaaliga 20:1-3) “O ē amio saʻo, . . . ma ē ua sao a latou amio, e faatotoeina ai i latou” i le lalolagi. O le a latou olioli ai i faamanuiaga ofoofogia o le Malo.—Faataoto 2:21; Faaaliga 21:3-5.

O le ā se Mea e Mafai Ona E Fai?

E leai se masalosalo i lenā itu. Ua i faitotoʻa le iʻuga o le lalolagi a Satani. Pe a oo mai le iʻuga, o le a puʻea faamanu i ofaga i latou e lē ano i faamaoniga e iloa ai o loo tatou ola i aso e gata ai. (Mataio 24:37-39; 1 Tesalonia 5:2) O lea, na fetalai Iesu i lana ʻaufaalogologo: “Ia outou, neʻi mafatia o outou loto i le soona ulavale, ma le onā, ma le popole i mea a le olaga nei, neʻi faafuaseʻi mai lea aso iā te outou e pei o se mailei; auā e oo mai ai i ē nonofo uma lava i le fogāeleele uma. O lea ia outou mataala e lē aunoa ma tatalo ina ia outou maua le malosi e sao mai ia mea uma ua tāli oo mai, ma ia tutū i luma o le Atalii o le tagata.”—Luka 21:34-36.

E na o ē o loo i se tulaga lelei i le silafaga a Iesu e maua le faamoemoe e faasaoina ai i le  iʻuga o lenei lalolagi. Maʻeu le tāua o lo tatou faaaogāina o le taimi o totoe e saʻili ai le faamaoniga a Ieova ma Iesu! Na taʻua e Iesu i lana tatalo i le Atua: “O le ola faavavau foʻi lenei, ia latou iloa oe le Atua moni e toʻatasi, atoa ma lē ua e auina mai, o Iesu Keriso lea.” (Ioane 17:3) O le ala poto la mo oe le aʻoaʻo atili e uiga iā Ieova ma mea e finagalo ai. O le a fiafia Molimau a Ieova o i lou vaipanoa, e fesoasoani iā te oe ina ia e malamalama i le mea o loo aʻoaʻo i le Tusi Paia. E matou te valaaulia ma le māfana oe e faafesootaʻi i latou pe tusi atu foʻi i ē na lomia lenei mekasini.

[Pusa/Ata i le itulau 7]

VALA O ASO E GATA AI

SUIGA MATAʻINA:

▪ Taua.—Mataio 24:6, 7.

▪ Oge.—Mataio 24:7.

▪ Mafuiʻe.—Mataio 24:7.

▪ Faamaʻi.—Luka 21:11.

▪ Tupu tele le amio leaga.—Mataio 24:12.

▪ Fano le lalolagi.—Faaaliga 11:18.

TAGATA:

▪ Alolofa i latou iā i latou.—2 Timoteo 3:2.

▪ Mananaʻo i tupe.—2 Timoteo 3:2.

▪ Faamaualuga.—2 Timoteo 3:2.

▪ Lē faalogo i mātua.—2 Timoteo 3:2.

▪ Lē faafetai.—2 Timoteo 3:2.

▪ Amio leaga.—2 Timoteo 3:2.

▪ Lē lotoaiga.—2 Timoteo 3:3.

▪ Lē taofi manaʻo o le tino.—2 Timoteo 3:3.

▪ Faasauā.—2 Timoteo 3:3.

▪ Tele le manaʻo i mea faafiafia.—2 Timoteo 3:4.

▪ Tagata lotu faafiaamiotonu.—2 Timoteo 3:5.

TAGATA TAPUAʻI MONI:

▪ Tupu tele le malamalama.—Tanielu 12:4.

▪ Talaʻi le tala lelei i le lalolagi.—Mataio 24:14.

[Faamatalaga i Ata]

MALO AUFAATASI/Ata puʻeina e F. GRIFFING