Cuvântul lui Iehova este viu

Idei importante din cartea Proverbele

REGELE SOLOMON al anticului Israel „a rostit trei mii de proverbe“ (1 Împăraţi 4:32). Putem să beneficiem şi noi de înţelepciunea lor? Da. În cartea biblică Proverbele, a cărei scriere s-a încheiat în jurul anului 717 î.e.n., sunt consemnate multe dintre proverbele lui Solomon. Doar ultimele două capitole din această carte sunt atribuite altor scriitori — lui Agur, fiul lui Iache, şi regelui Lemuel. Unii sunt de părere că Lemuel este un alt nume al lui Solomon.

Cuvintele inspirate ce alcătuiesc cartea Proverbele au un dublu scop: „pentru a cunoaşte înţelepciunea şi învăţătura [disciplinarea, NW]“ (Proverbele 1:2). Ele ne ajută să dobândim înţelepciune, care este capacitatea de a vedea clar lucrurile şi de a aplica cunoştinţa pentru a rezolva problemele. Tot prin intermediul proverbelor suntem şi disciplinaţi, sau instruiţi din punct de vedere moral. Dacă le dăm atenţie şi le ascultăm sfatul, ele ne vor influenţa inima, contribuind astfel la fericirea şi succesul nostru în viaţă. — Evrei 4:12.

‘DOBÂNDEŞTE ÎNŢELEPCIUNE ŞI ŢINE DISCIPLINAREA’

(Proverbele 1:1—9:18)

„Înţelepciunea strigă pe străzi“, spune Solomon (Proverbele 1:20). De ce trebuie să dăm ascultare glasului ei clar şi puternic? În capitolul 2 sunt menţionate multe dintre foloasele de care avem parte dacă dobândim înţelepciune, iar în capitolul 3 ni se arată cum putem cultiva relaţii strânse cu Iehova. Solomon spune: „Iată începutul înţelepciunii: dobândeşte înţelepciunea şi, cu tot ce ai, dobândeşte priceperea. Ţine învăţătura [disciplinarea, NW], n-o lăsa din mână“. — Proverbele 4:7, 13.

Ce ne va ajuta să ne împotrivim căilor imorale ale lumii? Răspunsul se găseşte în capitolul 5 al cărţii Proverbele: folosirea capacităţii de gândire şi identificarea căilor ademenitoare ale lumii. Nu trebuie să uităm nici consecinţele dezastruoase ale imoralităţii. Următorul capitol ne avertizează împotriva practicilor şi atitudinilor ce ne pun în pericol prietenia cu Iehova. Capitolul 7 demască felul în care acţionează o persoană imorală, informaţii care ne sunt de mare ajutor. În capitolul 8 sunt prezentate într-un mod fascinant chemarea şi valoarea înţelepciunii.  Capitolul 9 conţine o ilustrare interesantă ce ne motivează să căutăm înţelepciunea şi constituie o încheiere stimulatoare a proverbelor discutate până aici.

Răspunsuri la întrebări biblice:

1:7; 9:10 — În ce sens este teama de Iehova „începutul cunoştinţei“ şi „începutul înţelepciunii“? Fără teamă de Iehova nu poate exista cunoştinţă, întrucât el este Creatorul tuturor lucrurilor şi Autorul Scripturilor (Romani 1:20; 2 Timotei 3:16, 17). El este Sursa oricărei cunoştinţe exacte. Prin urmare, cunoştinţa începe cu teama reverenţioasă de Iehova. Teama sfântă este şi începutul înţelepciunii deoarece înţelepciunea nu poate exista fără cunoştinţă. În plus, omul care nu se teme de Iehova nu-şi va folosi cunoştinţele pentru a-l onora pe Creator.

5:3 — De ce prostituata este numită ‘femeie străină’? În Proverbele 2:16, 17 e numită ‘femeie străină’ cea care „uită legământul Dumnezeului ei“. Oricine se închina la dumnezei falşi sau se înstrăina de Legea mozaică, inclusiv prostituatele, era numit străin. — Ieremia 2:25; 3:13.

7:1, 2 — Ce includ „cuvintele mele“ şi „poruncile mele“? Pe lângă învăţăturile biblice, acestea includ regulile stabilite de părinţi pentru binele membrilor familiei. Tinerii trebuie să se conformeze acestor reguli la fel ca învăţăturilor biblice pe care le primesc de la părinţii lor.

8:30 — Cine este ‘meşterul iscusit’ (NW)? Înţelepciunea personificată se numeşte pe ea însăşi meşter iscusit. Această personificare este mai mult decât un procedeu literar prin care se explică însuşirile înţelepciunii. Ea se referă în sens figurat la Fiul întâi-născut al lui Dumnezeu, Isus Cristos, în existenţa sa preumană. Cu mult înainte de a se naşte ca om pe pământ, el ‘a fost adus în existenţă ca început al căilor’ lui Dumnezeu (Proverbele 8:22, NW). Ca „meşter iscusit“, el a lucrat din plin alături de Tatăl său în timpul creării tuturor lucrurilor. — Coloseni 1:15–17.

9:17 — Ce sunt „apele de furat“ şi de ce sunt ele „dulci“? Întrucât Biblia aseamănă plăcerea pe care un cuplu căsătorit o găseşte în relaţiile intime cu apa proaspătă pe care cineva o bea dintr-o fântână, apele de furat simbolizează relaţiile sexuale imorale întreţinute în secret (Proverbele 5:15–17). Ideea de a întreţine relaţii sexuale pe ascuns face ca aceste ape să pară dulci.

Învăţăminte pentru noi:

1:10–14. Să nu ne lăsăm ademeniţi de bogăţiile promise de cei păcătoşi pentru a merge pe căile lor rele.

3:3. Să preţuim mult bunătatea iubitoare şi adevărul şi să le manifestăm într-un mod vizibil, ca şi cum am purta un colier de mare valoare. Trebuie să scriem aceste calităţi în inimă, făcând din ele o parte integrantă a personalităţii noastre.

4:18. Adevărurile spirituale se înţeleg treptat. Pentru a rămâne în lumină trebuie să continuăm să manifestăm umilinţă şi smerenie.

5:8. Trebuie să ne ţinem departe de orice ne-ar putea influenţa să comitem imoralitate, indiferent că e vorba de muzică, divertismente, Internet, cărţi sau reviste.

5:21. Ar renunţa o persoană care îl iubeşte pe Iehova la bunele relaţii cu el pentru câteva clipe de plăcere? Bineînţeles că nu! Cea mai puternică motivaţie pentru a ne păstra puritatea morală este conştientizarea faptului că Iehova vede căile noastre şi ne trage la răspundere pentru ele.

6:1–5. Cât de bun este sfatul oferit în aceste versete de ‘a nu ne pune garant’, sau de a nu ne lua angajamente financiare neînţelepte, pentru alţii! Dacă la o analiză mai atentă constatăm că am acţionat neînţelept, să mergem fără întârziere la semenul nostru şi ‘să stăruim de el’ cu rugăminţi, făcând tot ce ne stă în putinţă pentru a îndrepta lucrurile.

6:16–19. Aproape orice nelegiuire are la bază aceste şapte lucruri. Trebuie să cultivăm ură faţă de ele.

6:20–24. Educaţia care are la bază normele Bibliei îl poate feri pe un tânăr de capcana  imoralităţii sexuale. Părinţii nu trebuie să neglijeze să ofere o astfel de educaţie.

7:4. Să ne străduim să cultivăm iubire faţă de înţelepciune şi pricepere.

PROVERBE PENTRU ÎNDRUMAREA NOASTRĂ

(Proverbele 10:1—29:27)

Celelalte proverbe ale lui Solomon sunt concise şi nu au legătură între ele. Prezentate în principal sub formă de antiteze, paralelisme şi comparaţii, ele oferă învăţăminte pline de forţă cu privire la atitudine, vorbire şi conduită.

Capitolele 10 la 24 scot în evidenţă cât este de important să manifestăm o teamă plină de respect faţă de Iehova. Proverbele din capitolele 25 la 29 au fost transcrise „de oamenii lui Ezechia, împăratul lui Iuda“ (Proverbele 25:1). Din ele învăţăm să ne bizuim pe Iehova, precum şi alte lucruri vitale.

Răspunsuri la întrebări biblice:

10:6 — În ce sens „gura celor răi ascunde violenţă“? Aceste cuvinte s-ar putea referi la faptul că prin vorbirea lor mieroasă cei răi îşi ascund intenţia de a le face rău altora. Originalul ebraic poate transmite şi o altă idee, aşa cum arată notele de subsol din unele traduceri ale Bibliei: „violenţa acoperă gura celor răi“. Întrucât cei răi sunt trataţi în general cu ostilitate, această atitudine ostilă îi poate reduce la tăcere.

10:10 — În ce sens „cine clipeşte din ochi este o pricină de întristare“? „Omul de nimic“ nu numai că „umblă cu neadevărul în gură“, dar şi încearcă să-şi ascundă motivaţiile prin limbajul trupului, de pildă ‘clipind din ochi’ (Proverbele 6:12, 13). Victima unei astfel de înşelăciuni poate suferi foarte mult.

10:29 — Ce este „calea DOMNULUI“? Versetul nu se referă la modul de viaţă pe care trebuie să-l urmăm, ci la felul în care Iehova tratează cu oamenii. Modul în care acţionează Dumnezeu înseamnă siguranţă pentru cel integru, dar nimicire pentru cel nelegiuit.

11:31 — De ce trebuie răsplătit cel rău mai mult decât cel drept? Răsplata despre care se vorbeşte aici se referă la măsura de disciplinare pe care o primeşte fiecare. Când cel drept greşeşte, el este disciplinat ca răsplată pentru greşeala sa. Cel rău însă păcătuieşte cu bună ştiinţă şi refuză să se îndrepte. De aceea, el merită şi primeşte o pedeapsă severă.

12:23 — În ce sens îşi ‘ascunde cineva cunoştinţa’? Când cineva îşi ascunde cunoştinţa nu înseamnă că nu şi-o arată deloc. Versetul ne îndeamnă mai degrabă la discreţie, la a nu ne etala cunoştinţele fiind lăudăroşi.

14:17 — În ce sens este urât „omul cu capacitate de gândire“ (NW)? În limba ebraică, expresia redată prin „capacitate de gândire“ poate însemna fie discernământ, fie gândire maliţioasă, sau răutate. Omul cu gânduri rele este, desigur, urât de ceilalţi. Însă la fel i se poate întâmpla şi omului cu discernământ, care îşi foloseşte capacitatea de gândire şi alege ‘să nu facă parte din lume’. — Ioan 15:19.

18:19 — În ce sens este ‘un frate jignit mai greu de câştigat decât o cetate întărită’? Asemenea unei cetăţi întărite care e asediată, o astfel de persoană poate refuza categoric să cedeze, sau să ierte. Conflictele dintre el şi cel care l-a jignit pot ajunge cu uşurinţă bariere, asemenea ‘zăvoarelor unui palat’.

 Învăţăminte pentru noi:

10:11–14. Pentru ca vorbele noastre să fie ziditoare, trebuie să avem mintea plină de cunoştinţă exactă şi inima motivată de iubire, iar gura trebuie să vorbească cu înţelepciune.

10:19; 12:18; 13:3; 15:28; 17:28. E înţelept să gândim înainte de a vorbi şi să nu vorbim prea mult.

11:1; 16:11; 20:10, 23. Iehova doreşte să fim cinstiţi în afaceri.

11:4. Cât de neînţelept este să neglijăm studiul personal al Bibliei, întrunirile, lucrarea de predicare şi rugăciunea pentru a căuta bogăţii materiale!

13:4. Nu este de ajuns să ne ‘dorim’ responsabilităţi în congregaţie sau viaţă în lumea nouă. Trebuie să fim harnici şi să depunem eforturi conştiincioase pentru a îndeplini cerinţele necesare.

13:24; 29:15, 21. Un părinte iubitor nu îşi răsfaţă copilul şi nici nu-i trece cu vederea greşelile. El ia măsuri pentru a corecta înclinaţiile greşite ale copilului, înainte ca acestea să prindă rădăcini în inima lui.

14:10. Întrucât sentimentele noastre cele mai profunde nu pot fi exprimate întotdeauna foarte clar, iar uneori nu pot fi înţelese de alţii, sprijinul emoţional pe care ni-l oferă ceilalţi este limitat. Vor fi probabil încercări în care ne vom putea bizui numai pe Iehova.

15:7. Aşa cum un agricultor nu pune toate seminţele într-un singur loc, nici noi nu trebuie să spunem dintr-o dată unei persoane tot ce ştim. Un om înţelept seamănă cunoştinţa puţin câte puţin, după cum este nevoie.

15:15; 18:14. O atitudine optimistă ne va ajuta să găsim bucurie chiar şi în situaţii grele.

17:24. Spre deosebire de ‘cel nebun’ ai cărui ochi şi minte umblă încoace şi-ncolo în loc să se concentreze la lucrurile importante, să căutăm priceperea pentru a fi capabili să acţionăm cu înţelepciune.

23:6–8. Să ne ferim de manifestările ipocrite de ospitalitate.

27:21. Laudele pot scoate la iveală ce fel de persoane suntem cu adevărat. Dacă laudele ne conştientizează cât de mult îi datorăm lui Iehova şi ne impulsionează să-i slujim în continuare, atunci ne dovedim persoane umile. În schimb, dacă laudele generează în noi sentimente de superioritate, atunci iese la iveală lipsa umilinţei.

27:23–27. Folosind scene din viaţa pastorală, aceste proverbe subliniază valoarea faptului de a fi mulţumiţi cu o viaţă simplă, în care ne întreţinem prin muncă sârguincioasă. Ele ne ajută să înţelegem mai ales necesitatea de a ne bizui pe Dumnezeu. *

28:5. Dacă îl ‘căutăm pe Iehova’ (NW) prin rugăciune şi studierea Cuvântului său, putem ‘să înţelegem tot’ ce avem nevoie pentru a-i sluji într-un mod aprobat.

‘MESAJE IMPORTANTE’

(Proverbele 30:1—31:31)

Cartea biblică Proverbele se încheie cu două ‘mesaje importante’ (Proverbele 30:1, NW; 31:1). Prin comparaţii care stimulează gândirea, mesajul lui Agur ilustrează cât de nesăţioasă este lăcomia şi arată cât de subtile sunt metodele unui bărbat de a seduce o fată. * El conţine totodată un avertisment împotriva mândriei şi a vorbirii mânioase.

Mesajul important pe care îl primeşte Lemuel de la mama sa conţine sfaturi sănătoase cu privire la vin şi băuturile ameţitoare, precum şi la judecata dreaptă. Descrierea unei soţii bune se încheie cu următoarele cuvinte: „Răsplătiţi-o cu rodul mâinilor ei şi faptele ei s-o laude la porţi“. — Proverbele 31:31.

Dobândeşte înţelepciune, acceptă disciplinarea, cultivă teama sfântă, încrede-te în Iehova. Ce învăţături preţioase găsim în aceste proverbe inspirate! Să facem tot ce ne stă în putinţă pentru a pune în practică aceste sfaturi! Astfel, vom simţi fericirea ‘omului care se teme de Domnul [Iehova, NW]’. — Psalmul 112:1.

[Note de subsol]

[Legenda fotografiilor de la pagina 16]

Iehova este Sursa oricărei cunoştinţe exacte

[Legenda ilustraţiei de la pagina 18]

Ce înseamnă ‘a semăna cunoştinţa’?