Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A faaite i te here e te faatura ma te tapea i to arero

A faaite i te here e te faatura ma te tapea i to arero

A faaite i te here e te faatura ma te tapea i to arero

“E aroha . . . te taata atoa i tana iho vahine, mai te aroha ia ˈna ihora, e te vahine ra ia auraro oia i tana tane.”—EPHESIA 5:33.

1, 2. Eaha te uiraa faufaa e mea tia ia ui te feia faaipoipo atoa ia ratou iho, e no te aha?

 A FERURI na e e horoahia ˈtu te tahi ô na oe e ua papaihia i nia iho i te puohu: “A tapea maitai.” Eaha ïa ta oe e rave? Papu roa e e haapao maitai oe eiaha e tuino i te reira. E te ô ïa o te faaipoiporaa?

2 Teie ta te vahine ivi Iseraela o Naomi i parau i na vahine apî o Oraphe e o Ruta: “Ia horoa mai . . . Iehova i te maitai no orua, i te utuafare o ta orua ra pue tane.” (Ruta 1:3-9) Te na ô ra te Bibilia no nia i te vahine faaipoipo maitai e: “Te fare e te taoˈa no ǒ i te feia metua te noaaraa; area te vahine haapao maitai ra, no ǒ ïa ia Iehova ra.” (Maseli 19:14) Mai te peu e mea faaipoipo oe, mea titauhia ia hiˈo oe i to oe apiti ei ô no ǒ mai i te Atua ra. E nafea oe e rave ai i taua ô ra?

3. Eaha te aˈoraa a Paulo mea maitai ia pee te mau tane e vahine faaipoipo?

3 Ia ˈna i papai i te mau Kerisetiano i te senekele matamua, ua parau te aposetolo Paulo e: “E aroha . . . te taata atoa i tana iho vahine, mai te aroha ia ˈna ihora, e te vahine ra ia auraro oia i tana tane.” (Ephesia 5:33) E hiˈo mai tatou e nafea te mau tane e vahine faaipoipo e pee ai i teie aˈoraa i roto i ta ratou huru paraparau.

A ara i te mea “ino morohi ore”

4. E nafea te arero e haamaitai ai aore ra e faaino ai?

4 Ia au i te taata papai bibilia o Iakobo, e “ino morohi ore” te arero tei “î i te [taero] pohe.” (Iakobo 3:8; MN) Ua ite maitai Iakobo i teie parau mau faufaa roa: Mea ino te hoê arero morohi ore. Ua ite paha oia i te maseli bibilia o te faaau ra i te mau parau feruri-ore-hia i “te ˈoˈe patiatia.” Area “te arero . . . o te taata paari ra, mai te raau rapaau maˈi ra ïa.” (Maseli 12:18) E mana puai iho â to te mau parau. E nehenehe te reira e haamauiui aore ra e rapaau. Eaha te faahopearaa o ta oe mau parau i nia i to oe hoa faaipoipo? Mai te peu e e ui oe ia ˈna, eaha ta ˈna pahonoraa?

5, 6. Eaha te tahi mau tumu mea fifi ai no vetahi ia tapea i to ratou arero?

5 Mai te peu e ua ô riirii te mau parau mauiui i roto i to oe faaipoiporaa, e nehenehe oe e faaafaro i te tupuraa. E titauhia râ te tutavaraa. No te aha? No te mea e titauhia ia aro i te tino tia ore. E mana ino to te hara i tutuuhia mai i nia i to tatou manaˈo e ta tatou huru paraparau te tahi i te tahi. “Ia ore te hoê taata ia hapa i te parau ra,” ta Iakobo ïa i papai, e “taata parau-tia oia, e tia ia ˈna ia tapea i te tino atoa ra.”—Iakobo 3:2.

6 Hau atu i te huru tia ore o te taata, e faaohipa-hape-atoa-hia te arero no te huru oraraa utuafare. Ua paari te tahi mau taata i roto i te mau utuafare e mea “tahemo parau au” te mau metua, ‘mea [hitahita] ore e mea iria.’ (Timoteo 2, 3:1-3; MN) E pinepine te mau tamarii o tei ora i roto i tera huru tupuraa i te faaite i taua atoa ra mau huru ia paari mai ratou. Parau mau, e ere te huru tia ore e te hiˈoraa ino o te mau metua i te otoheraa no te faahiti i te mau parau mauiui. E tauturu mai râ te iteraa i teie mau mea ia taa no te aha e mea fifi roa ˈi no vetahi ia tapea i to ratou arero eiaha ia haamauiui.

‘A haapae i te mau parau iino’

7. Eaha te auraa o ta Petero aˈoraa i te mau Kerisetiano e ‘haapae i te mau parau iino atoa’?

7 Noa ˈtu eaha te tumu, e faaiteraa te mau parau mauiui i te here ore e te faatura ore i to ˈna hoa faaipoipo. No reira Petero i aˈo ai i te mau Kerisetiano ia ‘haapae i te mau parau iino atoa.’ (Petero 1, 2:1) E “parau faaino” te auraa o te taˈo Heleni i hurihia ei “parau iino.” Te horoa ra te reira i te manaˈo e ‘rutu i te taata i te parau.’ Te faataa maitai ra te reira i te faahopearaa o te hoê arero morohi ore!

8, 9. Eaha te faahopearaa ia faahiti i te mau parau mauiui, e no te aha te mau hoa faaipoipo e haapae ai i te reira e tia ˈi?

8 E ere paha te mau parau faaino i te mea ino roa ia hiˈohia, a feruri na râ i te ohipa e tupu ia na reira te hoê tane aore ra te hoê vahine faaipoipo i te paraparau. Te parauraa e mea maamaa, mea faatau, aore ra mea miimii to ˈna hoa faaipoipo, te auraa ïa e mea ino roa to ˈna huru taatoa! Mea aroha ore mau â te reira. E te mau parau faarahi ïa i te mau paruparu o to ˈna hoa faaipoipo? Aita anei tatou e faarahi ra ia parau tatou e “Mea taere noa oe” aore ra “Eita roa ˈtu oe e faaroo mai”? E pahono atu iho â ïa to oe hoa faaipoipo. I reira paha ïa e tupu ai te tatamaˈiraa.—Iakobo 3:5.

9 E faateimaha te mau parau mauiui i te hoê faaipoiporaa, a faatupu atu ai i te mau faahopearaa ino roa. Te na ô ra te Maseli 25:24 e: “E mea maitai ia parahi noa i te hoê peho iti i taua fare ra, i te parahi i te fare rahi ma te vahine avau atoa ra.” Parau mau, no te tane avau atoa teie parau. I te pae hopea, e faaino te mau parau patiatia i to ˈna hoa faaipoipo i to raua taairaa, a manaˈo atu ai paha te hoê tane aore ra te hoê vahine e aita o ˈna e herehia ra, e eita atoa oia e tano ia herehia. Mea faufaa ïa ia tapea i te arero. E nafea râ ïa?

‘A tapea i te vaha’

10. No te aha mea faufaa ˈi ia tapea i te vaha?

10 “Te arero nei,” ta te Iakobo 3:8 ïa e parau ra, “aore ïa e taata e vi ai te reira.” Teie râ, mai te hoê taata o te faaohipa i te hoê tavaha no te tapea i te hautiutiraa a ta ˈna puaahorofenua, e tutava roa atoa tatou i te tapea i to tatou vaha. “Te manaˈo râ te hoê taata i roto ia outou, e e paieti to ˈna, e aore i tapea i to ˈna vaha, te haavare ra râ i to ˈna iho aau, e paieti haavare to ˈna.” (Iakobo 1:26; 3:2, 3) Ia au i teie irava, e parau faufaa mau ta oe faaohiparaa i to oe vaha. E ohipa te reira eiaha noa i nia i to oe taairaa e to oe hoa faaipoipo, i nia atoa râ i to oe iho taairaa e te Atua ra o Iehova.—Petero 1, 3:7.

11. Eaha te nehenehe e rave ia ore te hoê peapea ia riro ei tatamaˈiraa rahi?

11 E haerea paari ia hiˈo e nafea oe e paraparau ai i to oe hoa faaipoipo. Ia tupu mai te hoê ohipa hepohepo, a tutava i te tamǎrû atu. A hiˈo na i te hoê ohipa i tupu i roto i te oraraa o Isaaka e ta ˈna vahine o Rebeka, tei papaihia i roto i te Genese 27:46–28:4. “Ua parau atura Rebeka ia Isaaka, Ua paupau roa tau aho i na tamahine a Heta nei; ia rave Iakoba i te vahine no te mau tamahine a Heta, mai te mau vahine o teie nei fenua, eaha ta ˈu faufaa ia parahi i te ao nei i reira?” Aita e parauhia ra e ua pahono etaeta ˈtu Isaaka. Ua tono râ oia i ta ˈna tamaiti ia Iakoba i te atea ê ia imi i te hoê vahine e mǎtaˈu ra i te Atua, a ore atu ai o Rebeka e haapeapea. A feruri na e e peapea te hoê tane e ta ˈna vahine. Na roto i te parauraa “O vau” eiaha râ “O oe,” eita ïa te hoê peapea iti e riro ei tatamaˈiraa rahi. Ei hiˈoraa, no te aha e ore ai e parau, “Te hinaaro nei au ia faataa ˈtu â tâua i te taime no tâua” eiaha râ “Aita roa ˈtu oe e faataa ra i te taime no ˈu!” A hiˈo i te fifi, eiaha i te taata. A ape i te hinaaro e haapapu o vai tei tano e o vai tei hape. “E titau tatou i te parau hau, e te parau e maitai apipiti ai ra,” ta te Roma 14:19 ïa e parau ra.

A haapae i ‘te tairoiro, te iria, e te riri’

12. No te tapea i te arero, ia pure tatou no nia i te aha e tia ˈi, e no te aha?

12 Te tapearaa i to tatou arero, e ere noa ïa te haapao-maitai-raa i ta tatou e parau. Inaha, no roto mai ta tatou mau parau i to tatou aau, eiaha te vaha. Ua parau Iesu e: “E tuu mai te taata maitai i te mea maitai no roto i te pueraa o te maitai ra o to ˈna aau; e tuu mai te taata ino i te mea ino no roto i te pueraa o te ino ra o to ˈna aau: no te î hoi o te aau i parau ai te vaha.” (Luka 6:45) No reira, no te tapea i to arero, e mea hinaarohia ia pure oe mai ia Davida: “E faaau na oe i te aau mâ i roto ia ˈu nei, e tau Atua. E faahou na hoi oe i te aau manaˈo tia i roto ia ˈu nei.”—Salamo 51:10.

13. E nafea te tairoiro, te iria, e te riri e turai ai ia parau faaino?

13 Ua aˈo Paulo i to Ephesia ia haapae eiaha noa i te mau parau mauiui, i te mau huru aau atoa râ ta te reira e faaite ra. Ua papai oia e: “Ia haapae-roa-hia te [tairoiro], e te iria, e te riri, e te avau e te [parau] faaino, e te [ino atoa].” (Ephesia 4:31; MN) A tapao na e ua faahiti Paulo i ‘te tairoiro, te iria e te riri’ na mua ˈˈe i “te avau e te parau faaino.” No te riri o te hoê taata e matara mai ai te mau parau mauiui. No reira a ui ia oe iho: ‘Te atuatu ra anei au i te tairoiro e te riri i roto i to ˈu aau? E “taata riri uˈana” anei au?’ (Maseli 29:22) Mai te peu e e, a pure i te Atua ia tauturu ia oe ia tinai i te reira e ia faahotu i te hitahita ore, a tapea ˈtu ai oe i to oe riri. Te na ô ra te Salamo 4:4: “E mǎtaˈu outou eiaha râ e rave i te hara: a feafea na to outou aau i nia i to outou mau roi, a faaea noa ˈi.” Mai te peu e e uˈana mai to oe riri e e taiâ oe i te ere i te hitahita ore, a pee i te aˈoraa o te Maseli 17:14: “E faarue . . . i te avau ra, a riro ei parau faaino.” A faaatea ˈtu maa taime, a mairi roa ˈi te fifi.

14. E nafea te inoino e nehenehe ai e haafifi i te hoê faaipoiporaa?

14 E ere i te mea ohie ia tinai i te iria e te riri, mai te peu iho â râ e no ǒ mai i “te tairoiro” ra ta Paulo i parau. Te faataahia ra te taˈo Heleni ta Paulo i faaohipa mai te hoê “feruriraa inoino o te patoi i te faahauraa” e te hoê ‘tairoiro o te tapaopao i te mau hape.’ I te tahi taime, e vai noa te au ore mai te rupehu meumeu i rotopu i te hoê tane e ta ˈna vahine, e e nehenehe te reira e vai maoro. E nehenehe te vahavaha toetoe e tupu aitâ anaˈe te hoê peapea i afaro roa. Aita râ e faufaa ia atuatu i te inoino no te mau hape tahito. Eita e nehenehe e faaore i te ohipa i tupu. E mea tia ia haamoe i te hoê hape o tei faaorehia. ‘Eita te aroha e manaˈo ino ia vetahi ê.’—Korinetia 1, 13:4, 5.

15. Eaha te tauturu i te feia tei matau i te taora parau ia taui i ta ratou huru paraparau?

15 E mai te peu e mea matauhia te taoraraa parau i roto i to oe utuafare, e ua tapea noa oe i taua peu ra? E nehenehe oe e taui. I roto e rave rahi tuhaa, ua haamau ê na oe i te mau taotiaraa eita roa ˈtu oe e hinaaro e tahiti. Ihea oe e haamau ai i te taotiaraa i nia i ta oe mau parau? E faaea anei oe hou ta oe mau parau a riro ai ei parau ino? Eita e ore e e farii oe i te taotiaraa i faataahia i roto i te Ephesia 4:29: “Eiaha ei parau faufau to roto mai i to outou vaha.” E titauhia ïa ia ‘haapae i te taata tahito e ta ˈna atoa ra mau parau; e ia faataata apî ia oe, o tei faahouhia i te ite ra, mai te huru atoa o tei hamani ia ˈna ra.’—Kolosa 3:9, 10.

Mea faufaa roa ia “paraparau omoe”

16. No te aha te mamû-noa-raa e faaino ai i te hoê faaipoiporaa?

16 Ia mamû noa te hoê tane aore ra te hoê vahine faaipoipo, eita te tupuraa e maitai mai, e nehenehe atoa e ino roa ˈtu. E ere te reira no ǒ noa mai i te hinaaro e faautua i to ˈna apiti, i te tahi râ taime no ǒ mai ïa i te inoino aore ra te toaruaruraa. Na roto râ i te oreraa e paraparau i to ˈna apiti, e faarahi ïa i te umeumeraa e eita te fifi e afaro. Ua na ô te hoê vahine e, “Ia aparau faahou mâua, eita roa ˈtu mâua e aparau i te fifi.”

17. Ia aha te mau Kerisetiano e tia ˈi ia umeume i roto i to ratou faaipoiporaa?

17 Ia umeume noa i roto i te faaipoiporaa, aita e ravea semeio. Te na ô ra te Maseli 15:22 (MN) e: “Aore i paraparau [omoe] atoa ra e ore tei manaˈohia ra e tupu; ia paraparauhia râ e te rahi atoa ra, ua tupu ïa.” E mea titauhia ia parahi oe e to oe hoa faaipoipo e ia aparau no nia i te fifi. A faaroo maite i to oe apiti ma te pae tahi ore. Mai te peu e e au ra e eita e haere, no te aha e ore ai e ani i te tauturu a te mau matahiapo i roto i te amuiraa Kerisetiano? Mea ite ratou i te mau Papai e i te faaohipa i te mau faaueraa tumu bibilia. E “mai te faarǔrǔraa i te vero ra” taua mau tane ra “e mai te pupuniraa i te mataˈi rahi ra.”—Isaia 32:2.

E nehenehe oe e upootia

18. Eaha te aroraa e faataahia ra i roto i te Roma 7:18-23?

18 E aroraa ia tapea i to tatou arero. Oia atoa ïa ia haavî i to tatou huru. Teie ta te aposetolo Paulo i papai no nia i ta ˈna aroraa: “Ua ite . . . au e aore roa e mea maitai i vai i roto ia ˈu (i roto i tau tino nei,) o te hinaaro râ, te fatata nei ïa ia ˈu, area te rave i te mea maitai ra, aita ïa i itea ia ˈu. O te maitai hoi ta ˈu i hinaaro ra, aore ïa vau i rave: area te ino hinaaro-ore-hia e au ra, o ta ˈu ïa e rave nei. Te rave nei au i te mea hinaaro-ore-hia e au ra, e ere ïa vau tei rave ra, o te ino râ i vai i roto ia ˈu nei ra.” No ‘te ture [o te hara] i roto i to tatou tino nei,’ e riro iho â tatou i te faaohipa hape i to tatou arero e te tahi atu mau melo o to tatou tino. (Roma 7:18-23; MN) Teie râ, e mea titauhia ia rave tatou i taua aroraa ra—e nehenehe tatou e upootia maoti te tauturu a te Atua.

19, 20. E nafea to Iesu hiˈoraa e nehenehe ai e tauturu i te mau tane e te mau vahine faaipoipo ia tapea i to ratou arero?

19 I roto i te hoê taairaa te vai ra te here e te faatura, aita e parahiraa to te parau etaeta e te feruri-ore-hia. A feruri i te hiˈoraa ta Iesu Mesia i vaiiho i roto i teie tuhaa. Aita roa ˈtu Iesu i parau ino i ta ˈna mau pǐpǐ. I te po hopea atoa o to ˈna oraraa i te fenua nei a mârô ai ta ˈna mau aposetolo o vai tei rahi aˈe i roto ia ratou, aita te Tamaiti a te Atua i tamaˈi ia ratou. (Luka 22:24-27) “E te mau tane ra,” ta te Bibilia ïa e aˈo ra, “e aroha outou i ta outou mau vahine, mai te Mesia atoa i aroha i te [amuiraa], e ua horoa ia ˈna iho ei taui.”—Ephesia 5:25MN.

20 E te vahine ïa? ‘Ia auraro ïa oia i ta ˈna tane’ e tia ˈi. (Ephesia 5:33) E tutuô anei te hoê vahine o te faatura ra i ta ˈna tane i nia ia ˈna, ma te faaohipa i te mau parau teimaha? “Teie . . . to ˈu hinaaro, ia haapao outou, e o te Mesia te upoo o te taata atoa nei,” ta Paulo ïa i papai, “e o to te vahine ra upoo, o te tane ïa, e o to te Mesia ra upoo, o te Atua ïa.” (Korinetia 1, 11:3) E titauhia ia auraro te mau vahine i to ratou upoo mai te Mesia i to ˈna Upoo. (Kolosa 3:18) Noa ˈtu e aita e taata tia ore e nehenehe e pee maitai roa ia Iesu, maoti te ‘peeraa i to ˈna taahiraa avae’ e nehenehe ai te mau tane e te mau vahine faaipoipo e upootia i roto i ta ratou aroraa i te faaohipa-hape-raa i te arero.—Petero 1, 2:21.

Eaha ta oe i haapii mai?

• E nafea te hoê arero morohi ore e faaino ai i te hoê faaipoiporaa?

• No te aha mea fifi ai ia tapea i te vaha?

• Eaha te tauturu mai ia tapea i ta tatou mau parau?

• Ia aha oe e tia ˈi ia umeume i roto i to oe faaipoiporaa?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 11]

Te horoa ra te mau matahiapo i te tauturu niuhia i nia i te Bibilia