Eaha to roto?

Tapura tumu parau

“Ia oaoa oe i te vahine o te apîraa ra”

“Ia oaoa oe i te vahine o te apîraa ra”

“Ia oaoa oe i te vahine o te apîraa ra”

“Ia oaoa oe i te vahine o te apîraa ra. . . . Eaha hoi oe, e tau tamaiti, i au atu ai i te faaturi?”—MASELI 5:18, 20.

1, 2. No te aha e nehenehe ai e parau e mea haamaitaihia te here i rotopu i te hoê tane e ta ˈna vahine?

 AITA te Bibilia e ape ra i te faahiti i te parau o te taatiraa. I roto i te Maseli 5:18, 19, te taio nei tatou e: “Ia haamaitaihia ta oe pape pihaa, e ia oaoa oe i te vahine o te apîraa ra. Ia riro oia mai te aili te hinaaro! e mai te iale te nehenehe! ia popou maite oe i to ˈna hinaaro, to ˈna anaˈe ra; e ia mauruuru roa oe i to ˈna aroha.”

2 Te “pape pihaa” i ǒ nei, o te mea ïa e faanavenave i te pae taatiraa. Mea haamaitaihia te reira, no te mea e ô te huru aau o te here e te mauruuru i rotopu i te mau hoa faaipoipo no ǒ mai i te Atua ra. I roto anaˈe râ i te faaipoiporaa e ravehia ˈi taua taatiraa ra. No reira Solomona, arii o Iseraela i tahito ra e taata papai i te buka Maseli, e ui ai ma te haaferuri: “Eaha hoi oe, e tau tamaiti, i au atu ai i te faaturi, i tauahi atu ai i nia i te vahine ê?”—Maseli 5:20.

3. (a) Eaha te tupuraa peapea i roto e rave rahi faaipoiporaa? (b) Eaha to te Atua manaˈo i te faaturi?

3 I to raua mahana faaipoiporaa, e fafau te hoê tane e te hoê vahine i te here e i te taiva ore noa te tahi i te tahi. Mea rahi râ te faaipoiporaa e ino nei no te faaturi. I muri aˈe i te hiˈopoaraa e 25 titorotororaa, ua faaoti te hoê vahine maimi e “e 25 % o te mau vahine faaipoipo e e 44 % o te mau tane faaipoipo o tei faaturi.” Teie ta te aposetolo Paulo i parau: “Eiaha e vare; e ore hoi te taiata, e te haamori idolo, e te faaturi, e te mahu, e te paia . . . e parahi i te basileia o te Atua.” (Korinetia 1, 6:9, 10) Mea maramarama maitai. E hara rahi te faaturi no te Atua, e e titauhia ia ara te feia haamori mau eiaha e taiva i to ratou apiti. Eaha te tauturu mai ia ‘haamaitai i te faaipoiporaa e ia viivii ore te roi’?—Hebera 13:4.

A ara i te aau haavare

4. E nafea te hoê Kerisetiano faaipoipo e nehenehe ai e topa ma te opua ore i roto i te hoê taairaa here i rapaeau i te faaipoiporaa?

4 I teie mahana, i roto i te hoê huru tupuraa morare faufau, mea rahi te taata “ua î to ratou mata i te faaturi, e eita hoi e faaea i te rave i te hara.” (Petero 2, 2:14) Te onoono ra ratou i te tapi i te mau taairaa here i rapaeau i te faaipoiporaa. I te tahi mau fenua, mea rahi roa te vahine e rave ra i te ohipa, e ua faatupu te haa-amui-raa te tane e te vahine i te hoê huru tupuraa e fa mai ai te taairaa here tano ore. Na roto atoa i te mau aparauraa i nia i te Internet, mea ohie no te feia mamahu roa atoa ia faatupu i te mau auhoaraa piri roa. Mea rahi te taata faaipoipo e topa nei i roto i taua marei ra ma te ite ore i te fifi.

5, 6. Mea nafea to te hoê vahine Kerisetiano toparaa i roto i te hoê huru tupuraa atâta, e eaha ïa ta te reira e haapii maira?

5 E hiˈo mai tatou mea nafea te hoê Kerisetiano ta tatou e parau o Maria i te toparaa i roto i te hoê huru tupuraa a fatata roa ˈi oia e rave i te morare ore. Aita ta ˈna tane, e ere i te Ite no Iehova, e here roa ra i to ˈna utuafare. Te haamanaˈo ra o Maria i te hoê mahana, tau matahiti aˈenei, ua farerei oia i te hoê hoa ohipa o ta ˈna tane. Mea ite te taata i te peu, e i muri aˈe, ua faaite atoa oia i to ˈna anaanatae i te mau tiaturiraa faaroo a Maria. “Mea maitai roa o ˈna, mea taa ê roa o ˈna i ta ˈu tane,” ta ˈna ïa e parau ra. Aita i maoro, ua here atura o Maria e te hoa ohipa o ta ˈna tane. “Aita vau e faaturi ra,” ta ˈna ïa i feruri, “e te anaanatae ra oia i te Bibilia. E nehenehe paha vau e tauturu ia ˈna.”

6 Hou to ˈna taairaa here a aratai ai ia ˈna i te faaturi ra, ua taa aˈera ia Maria to ˈna haerea atâta. (Galatia 5:19-21; Ephesia 4:19) Ua hauti aˈera to ˈna manaˈo haava, e ua haamata ˈtura oia i te faaafaro i te mau mea. Te faataa ra te tupuraa o Maria e “e haavare rahi to te aau i te mau mea atoa nei, e ua ino roa.” (Ieremia 17:9) Te aˈo maira te Bibilia e: “[Hau atu i te mau mea ê atoa e tia ia tiaihia,] e faaitoito i te tiai i to aau na.” (Maseli 4:23; MN) E nafea ïa?

‘E ape te taata haapao’

7. Ia tauturu tatou i te hoê taata te fifi ra to ˈna faaipoiporaa, e paruru mai te peeraa i teihea aˈoraa bibilia?

7 “O tei manaˈo e te tia ra oia, e ara oia o te hiˈa,” ta te aposetolo Paulo ïa i papai. (Korinetia 1, 10:12) E te na ô ra te Maseli 22:3 e: “E ite te taata haapao i te ino, e ua ape ihora.” Eiaha e na ô ma te tiaturi rahi roa ia oe iho e, ‘Eita vau e fifi,’ e haerea paari râ ia feruri atea i te mau huru tupuraa o te nehenehe e hopoi mai i te fifi. Ei hiˈoraa, eiaha o oe anaˈe ta te hoê taata e faaite atu i to ˈna mau fifi rahi o te faaipoiporaa. (Maseli 11:14) A parau atu e mea maitai aˈe ia paraparau o ˈna i to ˈna mau fifi e to ˈna apiti, e te hoê taeae feruriraa paari mai te peu e e tane o ˈna, o te hinaaro ra ia manuïa to ˈna faaipoiporaa, aore ra e te mau matahiapo. (Tito 2:3, 4) E hiˈoraa maitai te mau matahiapo i roto i te mau amuiraa a te mau Ite no Iehova i roto i taua tuhaa ra. Ia hinaaro te hoê matahiapo e aparau o ˈna anaˈe e te hoê tuahine Kerisetiano, e na reira oia i te vahi taata, i te Piha a te Basileia anei.

8. Mea faufaa roa ia ara i te aha i te vahi raveraa ohipa?

8 I te vahi raveraa ohipa e i te tahi atu vahi, a ara i te mau huru tupuraa o te nehenehe e faaitoito i te auhoaraa piri roa. Ei hiˈoraa, e nehenehe te haaraa te hoê tuahine Kerisetiano i te mau hora hau ma te piri roa e te hoê tane e aratai atu i te faahemaraa ra. Ei tane aore ra ei vahine faaipoipo, a faaite maitai na roto i te parau e te haerea e e ere oe i te mea vata. Ei Kerisetiano e tapi ra i te paieti, eita iho â oe e hinaaro e huti roa mai i te ara-maite-raa ma te faahinaaro haere aore ra ma te faanehenehe ia oe ma te tano ore. (Timoteo 1, 4:8; 6:11; Petero 1, 3:3, 4) Te tuuraa i te mau hohoˈa o to oe apiti e o ta orua mau tamarii i te vahi raveraa ohipa, e haamanaˈoraa ite-mata-hia ïa ia oe e ia vetahi ê eaha ta oe mau fa faufaa roa. A faaoti papu eiaha roa e faaitoito, eiaha atoa e faatia, i te mau faahinaaroraa a vetahi ê.—Ioba 31:1.

“E parahi i to vahine ra ma te oaoa”

9. Eaha te anairaa tupuraa e nehenehe e faariro i te hoê taairaa here apî ei mea au roa?

9 E tiai i to ˈna aau, e ere noa ïa e ape i te mau huru tupuraa atâta. Te hinaaroraa i te hoê taata e ere i to ˈna apiti, e faaiteraa paha ïa e aita te hoê tane e ta ˈna vahine e haapao ra i to raua mau hinaaro. Peneiaˈe te tâuˈa-ore-noa-hia ra te vahine faaipoipo aore ra te faaino-noa-hia ra te tane faaipoipo. E itehia ˈtura te tahi atu taata—i farereihia i te ohipa aore ra i roto atoa i te amuiraa Kerisetiano—e au ra e e huru maitatai to ˈna aita to te apiti. Eita e maoro, e tupu te hoê taairaa, e e riro te taairaa apî ei mea au roa. Te haapapu ra teie anairaa tupuraa i te tanoraa o ta te Bibilia i parau: “Ua haavarehia . . . te taata ia faahahau-ê-hia, e ia riro noa ˈtu i to ˈna iho hinaaro tia ore.”—Iakobo 1:14.

10. E nafea te mau tane e te mau vahine faaipoipo e haapaari ai i to ratou mau taairaa?

10 Eiaha te mau tane e te mau vahine faaipoipo e imi i rapaeau i te faaipoiporaa i te haamâha i to ratou mau hinaaro—i te here anei, te auhoaraa, aore ra te turu i roto i te fifi rahi—ia tutava râ ratou i te haapaari i to ratou here i to ratou apiti. No reira, a faataa roa i te taime no outou e a haafatata ˈtu â i te tahi e te tahi. A feruri no te aha outou i here ai ia outou iho. A tutava i te faaaraara i to outou here no te taata ta outou i faaipoipo. A manaˈo i te mau taime maitatai ta outou i fanaˈo. A pure i te Atua no nia i te reira. Ua taparuparu te papai salamo Davida ia Iehova e: “E faaau na oe i te aau mâ i roto ia ˈu nei, e tau Atua. E faahou na hoi oe i te aau manaˈo tia i roto ia ˈu nei.” (Salamo 51:10) A faaoti papu i te ‘parahi i to vahine ra ma te oaoa; e aroha oe ia ˈna e ia hope roa na mahana o to oe na oraraa faufaa ore ta te Atua i horoa mai no oe i raro aˈe i te mahana nei.’—Koheleta 9:9.

11. Eaha te tuhaa a te ite, te paari, e te haroaroaraa i roto i te haapaariraa i te faaipoiporaa?

11 No te haapaari i te taairaa o te faaipoiporaa, eiaha e haamoe i te faufaaraa o te ite, te paari, e te haroaroaraa. Te na ô ra te Maseli 24:3, 4 e: “E patuhia te fare i te paari e oti atu: e e papu hoi taua fare ra i te ite. E î hoi te mau piha atoa ra i te ite, i te mau taoˈa maitatai i hinaarohia ra.” I rotopu i te mau taoˈa hinaarohia o te faaoaoa i te hoê utuafare, te vai ra te mau huru maitatai mai te here, te taiva ore, te mǎtaˈu i te Atua, e te faaroo. E titauhia te ite i te Atua no te fanaˈo i te reira. No reira, ia haapii maite ïa te feia faaipoipo i te Bibilia e tia ˈi. E eaha te faufaaraa o te paari e te haroaroaraa? No te manuïa i te faaruru i te mau fifi o te mau mahana atoa, e titauhia te paari, oia hoi te neheneheraa e faaohipa i te ite i te mau Papai. E nehenehe te hoê taata haroaroa e taa i te mau manaˈo e huru aau o to ˈna apiti. (Maseli 20:5, MN) “E tau tamaiti, e haapao mai i to ˈu nei paari,” ta Iehova ïa i parau na roto ia Solomona. “E fariu mai i to tariˈa i ta ˈu nei [haroaroaraa].”—Maseli 5:1MN.

Ia tupu te “ati”

12. No te aha e ere ai i te mea maere ia û te mau hoa faaipoipo i te fifi?

12 Aita e faaipoiporaa tia roa. Te parau atoa ra te Bibilia e e ite te mau tane e te mau vahine faaipoipo i te ‘ati i to ratou tino.’ (Korinetia 1, 7:28) E nehenehe te tapitapi, te maˈi, te hamani-ino-raa, e te tahi atu mau fifi e faateimaha i te hoê faaipoiporaa. Ia tupu râ te fifi, e mea titauhia ia imi amui ratou i te mau ravea ei apiti taiva ore o te hinaaro ra e faaoaoa ia Iehova.

13. I roto i teihea mau tuhaa e nehenehe ai te tane e te vahine faaipoipo e hiˈopoa ia raua iho?

13 E nafea ïa ia fifi te faaipoiporaa no te huru o na apiti i nia i te tahi e te tahi? E titauhia te tutavaraa no te imi i te ravea. Ei hiˈoraa, ua ô riirii paha te mau parau tano ore i roto i to raua faaipoiporaa e mai tera ta raua huru paraparau ia raua iho i teie nei. (Maseli 12:18) Mai tei aparauhia i roto i to na mua ˈtu tumu parau, e nehenehe te reira e faaino roa. Te na ô ra te hoê maseli bibilia e: “E mea maitai ia parahi noa i te medebara, i te parahi i ǒ te vahine avau e te iria.” (Maseli 21:19) Mai te peu e e vahine oe i roto i tera huru faaipoiporaa, a ui ia oe iho, ‘Te haafifi ra anei to ˈu huru i ta ˈu tane ia faataa i te taime no ˈu?’ Te na ô ra te Bibilia i te mau tane e: “E aroha outou i to outou mau vahine, e eiaha e iria ˈtu ia ratou.” (Kolosa 3:19) Mai te peu e e tane oe, a ui ia oe iho, ‘Te turai ra anei to ˈu huru toetoe i ta ˈu vahine ia imi i te tamahanahanaraa i vaho?’ Parau mau, aita e otoheraa no te morare ore i te pae taatiraa. I te mea râ e e nehenehe tera huru ati e tupu mai, mea tano roa ïa ia aparau i te fifi ma te huna ore.

14, 15. No te aha te faarueraa i to ˈna apiti e ore ai e faaafaro i te mau fifi o te faaipoiporaa?

14 Eita te mau fifi o te faaipoiporaa e afaro na roto i te imiraa i te tamahanahanaraa i roto i te hoê taairaa here i rapaeau i te faaipoiporaa. Eaha ta tera taairaa e horoa mai? Te hoê faaipoiporaa apî e te maitai aˈe? Tera paha te manaˈo o vetahi. ‘Inaha,’ ta ratou ïa e parau, ‘e huru maitatai to tera taata ta ˈu e hinaaro e ite i nia i te hoê apiti.’ Mea hape râ tera huru manaˈo, no te mea te haafaufaa ore roa ra te taata o te faarue i to ˈna apiti—aore ra o te faaitoito ia oe ia faarue i to oe apiti—i te huru moˈa o te faaipoiporaa. Eita e tano ia manaˈo e e horoa mai tera taairaa i te hoê faaipoiporaa maitai aˈe.

15 Ua feruri maitai o Maria, tei faahitihia i te omuaraa, i te mau faahopearaa o to ˈna haerea, oia atoa te neheneheraa oia aore ra te tahi atu taata e ere i te farii maitai a te Atua. (Galatia 6:7) “I to ˈu hiˈopoaraa i to ˈu mau huru aau no te hoa ohipa o ta ˈu tane,” ta ˈna ïa e parau ra, “ua taa aˈera ia ˈu e ia nehenehe noa ˈtu taua taata ra e ite i te parau mau, te haafifi ra ïa vau i te reira. E faaino roa to ˈu haerea ino i te feia atoa i roto i taua fifi ra e e faaturori ia vetahi ê!”—Korinetia 2, 6:3.

Te faaitoitoraa puai roa ˈˈe

16. Eaha te tahi mau faahopearaa o te viivii morare?

16 Te faaara ra te Bibilia e: “Te topata noa maira . . . te meli na te vaha o te vahine faaturi, e rahi noa ˈtu te paia o to ˈna vaha i to te monoˈi ra; ia tae râ i te hopea ra e au oia i te raau maramara; e mai te ˈoˈe mata piti ra te ooi.” (Maseli 5:3, 4) Mea mauiui te mau faahopearaa o te viivii morare e e nehenehe e faatupu i te pohe. Te vai ra te manaˈo haava peapea, te maˈi purumu, e te pepe rahi i te pae aau o te hoa faaipoipo i taivahia. Eiaha mau â ïa e pee i te hoê haerea o te aratai atu i te taivaraa i to ˈna apiti.

17. Eaha te tumu rahi roa ˈˈe eiaha ˈi e taiva i to ˈna apiti?

17 Te tumu rahi e mea ino ai ia taiva i to ˈna apiti, oia ïa te faautua ra Iehova, te Tumu o te faaipoiporaa e o te puai taatiraa, i te reira. Na roto i te peropheta Malaki, te parau ra Oia e: “E haafatata ˈtu vau i te parau faaau na ˈu ia outou; e riro ïa vau ei ite oioi i . . . te feia faaturi.” (Malaki 3:5) No nia i ta Iehova e ite ra, te na ô ra te Maseli 5:21 e: “Te vai noa nei . . . to te taata haerea i mua i te mata o Iehova, e te manaˈo ra oia i to ˈna atoa ra mau haerea.” Oia, “te vai noa nei . . . te mau mea atoa ma te maheu roa i mua i to ˈna mata, to tei haava mai ia tatou nei.” (Hebera 4:13) No reira, te faaitoitoraa puai roa ˈˈe ia atuatu i te taiva ore i roto i te faaipoiporaa, o te taaraa ïa e noa ˈtu e mea huna te hoê taivaraa e mea haihai te faahopearaa i te pae tino aore ra i te pae totiare ia hiˈohia, e faaino te mau huru ohipa viivii atoa i te pae taatiraa i to tatou taairaa e o Iehova.

18, 19. Eaha ta te tupuraa o Iosepha e te vahine a Potiphara e haapii maira?

18 Te faaite ra te hiˈoraa o Iosepha, te tamaiti a te patereareha Iakoba, e e faaitoitoraa puai te hinaaroraa e fanaˈo noa i te hoê taairaa hau e te Atua. No te mea ua herehia oia e Potiphara, taata toroa i ǒ Pharao, ua fanaˈo Iosepha i te hoê tiaraa faahiahia i roto i te utuafare o Potiphara. E taata ‘purotu atoa Iosepha i te tupu maitai e te mata maitai,’ e ua ite atu te vahine a Potiphara i te reira. I te mau mahana atoa, ua tamata noa oia i te faahinaaro ia Iosepha, aita râ i manuïa. Na te aha i tauturu ia Iosepha ia patoi atu? Te na ô maira te Bibilia e: “Aita . . . oia i faatia ˈtu, e ua na ô atura i te vahine a taua fatu no ˈna ra, Inaha hoi tau fatu, . . . aita roa a ˈna taoˈa i tapea ia ˈu maori râ o oe, o te vahine na ˈna ihora: eaha hoi au e tia ˈi ia rave i tena na ino rahi, a hara ˈi i te Atua?”—Genese 39:1-12.

19 Ua tapea Iosepha taa noa i te viivii ore morare ma te patoi i te here i te vahine a te tahi atu tane. “E inu i te pape i ta oe ihora farii, e te pape tahe ra no roto i ta oe ihora apoo,” ta te Maseli 5:15 ïa e parau ra i te mau tane faaipoipo. A ara eiaha e faatupu i te mau taairaa here i rapaeau i te faaipoiporaa, ma te opua ore atoa. A tutava i te haapaari i te taairaa o te here e to oe iho apiti e i te faaafaro i te mau fifi atoa o te faaipoiporaa ta orua e faaruru. Noa ˈtu eaha te tupu mai, “ia oaoa oe i te vahine o te apîraa ra.”—Maseli 5:18.

Eaha ta oe i haapii mai?

• E nafea te hoê Kerisetiano e nehenehe ai e topa ma te opua ore i roto i te hoê taairaa here?

• Eaha te tahi mau ravea arairaa e nehenehe e tauturu eiaha e here i te hoê taata e ere i to ˈna apiti?

• Ia fifi raua, ia aha na hoa faaipoipo e tia ˈi?

• Eaha te faaitoitoraa puai roa ˈˈe eiaha ˈi e taiva i to ˈna apiti?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 13]

Te mea peapea, e nehenehe te vahi raveraa ohipa e riro ei huru tupuraa e fa mai ai te taairaa here tano ore

[Hohoˈa i te api 15]

‘E î te mau piha i te ite, i te mau taoˈa hinaarohia’