Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te itoito haapuaihia e te here

Te itoito haapuaihia e te here

Te itoito haapuaihia e te here

“E ere . . . i te aau [taiâ] ta te Atua i horoa mai no tatou, i te aau itoito râ, e te aroha, e te [feruriraa] haapao maitai.”—TIMOTEO 2, 1:7MN.

1, 2. (a) Eaha ta te here e nehenehe e turai i te hoê taata ia rave? (b) No te aha e mea taa ê ai to Iesu itoito?

 TE HOPU haere ra te tahi nau hoa faaipoipo apî na raro i te moana i pihai iho i te hoê oire i te pae miti hitia o te râ o Auteralia. Te haere maira raua i nia a raˈu ai te hoê maˈo rahi i nia i te vahine. Ma te itoito rahi, ua turai aˈera te tane i ta ˈna vahine i te hiti e o ˈna tei amuhia e te maˈo. “Ua horoa o ˈna i to ˈna iho ora no ˈu,” ta te vahine ivi ïa i parau i te hunaraa.

2 Oia, e nehenehe te here e turai i te taata ia faaite i te itoito faahiahia. Ua parau Iesu Mesia iho e: “Ia horoa te taata i to ˈna iho ora no to ˈna ra mau taua, aita roa e taata aroha ê atu i tei reira.” (Ioane 15:13) Aitâ i 24 hora ˈtura i muri aˈe i to Iesu faahitiraa i teie mau parau, ua horoa oia i to ˈna iho ora, eiaha no te hoê noa taata, no te huitaata râ. (Mataio 20:28) Hau atu â, aita Iesu i pûpû i to ˈna ora i roto i te hoê ohipa itoito tupu taue. Ua ite ê na oia e e tâhitohitohia oia, e rave-ino-hia, e faautua-hape-hia, e e haapohehia i nia i te hoê pou haamauiuiraa. Ua faaineine atoa oia i ta ˈna mau pǐpǐ no taua mau mea ra, ma te parau e: “Inaha, te haere nei tatou i Ierusalema; e e tuuhia te Tamaiti a te taata nei i te mau tahuˈa rarahi ra, e te mau papai parau, e e faahapa mai ratou ia ˈna ia pohe, e e pûpû atu hoi ia ˈna i te Etene ra: e tâhitohito mai ratou ia ˈna, e e papai mai, e tufa mai hoi i te huare i nia ia ˈna, e e taparahi pohe roa mai hoi.”—Mareko 10:33, 34.

3. Na te aha i tauturu ia Iesu ia faaite i te itoito rahi?

3 Na te aha i tauturu ia Iesu ia faaite i te itoito taa ê? I roto i te hoê tuhaa rahi, na te faaroo e te mǎtaˈu i te Atua. (Hebera 5:7; 12:2) Te mea faufaa roa ˈˈe râ, no ǒ mai to Iesu itoito i to ˈna here i te Atua e i to ˈna taata-tupu atoa. (Ioane 1, 3:16) Ia faahotu tatou i taua here ra, te faaroo e te mǎtaˈu i te Atua atoa, e nehenehe tatou atoa e faaite i te itoito mai to te Mesia. (Ephesia 5:2) E nafea tatou e nehenehe ai e faahotu i taua here ra? E titauhia ia farii tatou i to ˈna Tumu.

‘No ǒ mai te aroha i te Atua ra’

4. No te aha e nehenehe ai e parau e o Iehova te Tumu o te here?

4 O Iehova iho te here e te Tumu o te reira. “E au mau here e,” ta te aposetolo Ioane ïa i papai, “e aroha tatou ia tatou iho: no ǒ mai hoi te aroha i te Atua ra, e o tei aroha ra, ua faafanauhia ïa e te Atua, e ua ite hoi oia i te Atua. O tei ore i aroha ra, aore ïa i ite i te Atua; e aroha hoi te Atua.” (Ioane 1, 4:7, 8) No reira, e nehenehe te here mai to te Atua e tupu i roto i te hoê taata ia haafatata noa oia ia Iehova na roto i te ite mau e ia faaohipa oia i taua ite ra ma te auraro haavare ore.—Philipi 1:9; Iakobo 4:8; Ioane 1, 5:3.

5, 6. Eaha tei tauturu i te mau pǐpǐ matamua a Iesu ia faaite i te here mai to te Mesia?

5 I roto i ta ˈna pure hopea e ta ˈna na aposetolo haapao maitai 11, ua faaite Iesu i te taairaa i rotopu i te iteraa i te Atua e te faarahiraa i te here, ma te parau e: “Ua faaite atu hoi au ia ratou, e e faaite atu â vau, i to oe iˈoa, ia herehia mai ratou i to hereraa mai ia ˈu nei ra, e o vau hoi e parahi i roto ia ratou.” (Ioane 17:26) Ua tauturu Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia faahotu i te huru here i vai na i rotopu ia ˈna e to ˈna Metua, ma te faaite na roto i te parau e te hiˈoraa i ta te iˈoa o te Atua e faahohoˈa ra—to ˈNa mau huru maitatai faahiahia. No reira i tia ˈi ia Iesu ia parau: “O tei hiˈo mai ia ˈu ra, ua hiˈo ïa i te Metua.”—Ioane 14:9, 10; 17:8.

6 E hotu te here mai to te Mesia a te varua moˈa o te Atua. (Galatia 5:22, MN) I to te mau Kerisetiano matamua fanaˈoraa i te varua moˈa fafauhia i te Penetekose 33 T.T., aita noa ratou i haamanaˈo i te mea e rave rahi ta Iesu i haapii na ia ratou, oia atoa râ ua taa ˈtu â ia ratou te auraa o te mau Papai. Papu maitai, ua faarahi atu â taua haroaroaraa hohonu atu â i to ratou here i te Atua. (Ioane 14:26; 15:26) Te faahopearaa? Noa ˈtu e e nehenehe ratou e pohe, ua poro ratou ma te mǎtaˈu ore e te itoito rahi i te parau apî maitai.—Ohipa 5:28, 29.

Te itoito e te here e ohipa ra

7. Ua faaoromai Paulo raua Baranaba i te aha i roto i to raua tere mitionare?

7 Ua papai te aposetolo Paulo e: “E ere . . . i te aau [taiâ] ta te Atua i horoa mai no tatou, i te aau itoito râ, e te aroha, e te [feruriraa] haapao maitai.” (Timoteo 2, 1:7; MN) Ua ite Paulo eaha ta ˈna e parau ra na roto i ta ˈna iho i farerei. A hiˈo na i ta raua Baranaba i farerei i roto i to raua tere mitionare. Ua poro raua i roto e rave rahi oire, tae noa ˈtu i Anetiohia, i Ikonio, e i Lusetera. I roto i te oire taitahi, ua riro vetahi ei feia tiaturi, area te tahi atu ra, ei feia patoi enemi ïa. (Ohipa 13:2, 14, 45, 50; 14:1, 5) I Lusetera, ua pehi atoa te hoê nahoa riri ia Paulo i te ofai, a manaˈo atu ai ratou e ua pohe oia! “Ia putuputu maira te mau pǐpǐ i pihai iho ia ˈna ra, ua tia noa maira oia i nia ua haere maira i roto i te oire; e ao aˈera, rereva ˈtura raua o Baranaba i Derebe.”—Ohipa 14:6, 19, 20.

8. Mea nafea te itoito o Paulo raua Baranaba i te faaiteraa i to raua here hohonu i te taata?

8 No taua tamataraa ra i te haapohe ia Paulo, ua riaria anei raua Baranaba a hinaaro atu ai raua e faarue? Aita roa ˈtu! I muri aˈe i to na tane toopiti ‘faariroraa e rave rahi ei pǐpǐ’ i Derebe, “hohoˈi faahou maira raua i Lusetera, e Ikonio, e i Anetiohia.” No te aha? No te faaitoito i te mau melo apî ia vai puai noa i roto i te faaroo. “E na roto tatou i te pohe rahi e ô atu ai i te basileia o te Atua ra,” ta Paulo raua Baranaba ïa i parau. Papu maitai, no ǒ mai to raua itoito i to raua here hohonu i te “mau mamoe” a te Mesia. (Ohipa 14:21-23; Ioane 21:15-17) I muri aˈe i te faatoroaraa i te mau matahiapo i roto i te mau amuiraa haamau-apî-hia atoa, ua “pure” na taeae e piti e “ua pûpû atura raua ia ratou i te Fatu, i ta ratou i faaroo ra.”

9. Mea nafea to te mau matahiapo no Ephesia pahonoraa i to Paulo here ia ratou?

9 No te mea e taata itoito roa Paulo e te hamani maitai, ua here roa e rave rahi Kerisetiano matamua ia ˈna. A haamanaˈo i te ohipa i tupu i to Paulo putuputuraa e te mau matahiapo no Ephesia, i reira hoi to ˈna parahiraa e toru matahiti e to ˈna faarururaa i te patoiraa rahi. (Ohipa 20:17-31) I muri aˈe i to ˈna faaitoitoraa ia ratou ia tiai i te nǎnǎ mamoe ta te Atua i tuu atu ia ratou, ua tuu ihora Paulo i to ˈna turi i raro e ua pure e o ratou. Ua “oto anaˈe ihora ratou atoa, tauahi maira i nia i te aˈî o Paulo ua hôˈi maira ia ˈna. No te parau ta ˈna i parau atura e, e ore roa ratou e ite faahou mai i to ˈna mata i rahi roa ˈi to ratou oto.” Ua here mau â taua mau taeae ra ia Paulo! Oia mau, i te taime revaraa, ua ‘faataa ê mai’ Paulo e to ˈna mau hoa ratere i te mau taeae no reira tei ore hoi i hinaaro roa e tuu ia ratou.—Ohipa 20:36–21:1.

10. Mea nafea to te mau Ite no Iehova i teie tau faaiteraa i te here itoito no te tahi e te tahi?

10 I teie tau, mea here-roa-hia te mau tiaau ratere, te mau matahiapo o te amuiraa, e te tahi atu e rave rahi no te itoito ta ratou e faaite ra no te mau mamoe a Iehova. Ei hiˈoraa, i te mau fenua i faainohia e te tamaˈi tivira aore ra ua opanihia te pororaa, ua tere te mau tiaau ratere e ta ratou mau vahine na te mau amuiraa noa ˈtu e e nehenehe ratou e pohe e e tapeahia. Mea rahi atoa te Ite i haamauiuihia e te mau faatere enemi e to ratou mau taata no te mea aita ratou i hoo i to ratou mau hoa Ite e aita atoa i faaite nohea mai ta ratou maa pae varua. E tausani Ite ê atu tei hamani-ino-hia, tei haamauiuihia, e tei taparahi-pohe-atoa-hia no te mea aita ratou i faaea i te poro i te parau apî maitai aore ra i te apiti i to ratou mau hoa i roto i te faaroo i te mau putuputuraa Kerisetiano. (Ohipa 5:28, 29; Hebera 10:24, 25) Ia pee ïa tatou i te faaroo e te here o taua mau taeae e tuahine itoito ra!—Tesalonia 1, 1:6.

Eiaha e vaiiho i to oe here ia iti mai

11. E nafea Satani e aro ai i te pae varua i te mau tavini a Iehova, o te titau ia aha ratou?

11 I to Satani huriraahia mai i nia i te fenua, ua faaoti papu oia e faahoˈi i to ˈna riri i nia i te mau tavini a Iehova no te mea ‘te haapao ra ratou i te parau a te Atua e te [faaite] ra ia Iesu.’ (Apokalupo 12:9, 17; MN) O te hamani-ino-raa te hoê o te mau ravea a te Diabolo. E pinepine râ, mea ê te faahopearaa inaha e piri atu â te nunaa o te Atua te tahi i te tahi i roto i te taairaa o te here Kerisetiano e e maraa ˈtu â te itoito rahi o e rave rahi o ratou. Te tahi atu ravea a Satani, o te faaararaa ïa i te mau hinaaro hara o te taata. E titauhia te hoê huru itoito taa ê no te patoi i teie ravea, no te mea to roto ia tatou te aroraa, i te mau hinaaro tano ore i roto i to tatou aau ‘haavare e te ino roa.’—Ieremia 17:9; Iakobo 1:14, 15.

12. E nafea Satani e faaohipa ˈi i ‘te varua o teie nei ao’ no te faaiti i to tatou here i te Atua?

12 Te vai ra te tahi atu mauhaa puai a Satani—‘te [v]arua o teie nei ao,’ oia hoi te hinaaro aore ra manaˈo turai puai roa o teie nei ao, o te patoi roa ra i te varua moˈa o te Atua. (Korinetia 1, 2:12; MN) Te paturu ra te varua o teie nei ao i te nounou i te mau mea a vetahi ê e te nounou materia—‘te hinaaro o te mata.’ (Ioane 1, 2:16; Timoteo 1, 6:9, 10) E ere te mau mea materia e te moni i te mea ino, teie râ, ia na nia ˈˈe to oe hinaaro i te reira i to oe here i te Atua, ua upootia ïa Satani. Te puai, aore ra “mana,” o te varua o teie nei ao, tei roto ïa i te faaararaa i te tino hara, to ˈna huru râmâ, to ˈna aroha ore, e to ˈna huru parare mai te mataˈi. A ara ia ore to oe aau ia peehia i te varua o teie nei ao!—Ephesia 2:2, 3; Maseli 4:23.

13. E nafea to tatou itoito i te pae morare e tamatahia ˈi?

13 E titauhia râ te itoito i te pae morare no te patoi i te varua ino o teie nei ao. Ei hiˈoraa, e titauhia te itoito ia tia i nia e ia haere i rapae i te hoê fare teata aore ra ia tupohe i te roro uira aore ra te afata teata ia patahia te mau hohoˈa tano ore. E titauhia te itoito no te patoi i te mau faaheporaa ino a te mau hoa e ia faarue i te mau amuimuiraa ino. E titau-atoa-hia te itoito no te turu i te mau ture e faaueraa tumu a te Atua noa ˈtu te tâhitohitoraa a te mau hoa haapiiraa anei, te mau hoa ohipa, te feia tapiri, aore ra te fetii.—Korinetia 1, 15:33; Ioane 1, 5:19.

14. Ia aha tatou e tia ˈi mai te peu e ua peehia tatou i te varua o teie nei ao?

14 No reira, mea faufaa mau â ia haapaari tatou i to tatou here i te Atua e i to tatou mau taeae e tuahine pae varua! A rave i te taime no te hiˈopoa i ta oe mau fa e to oe huru oraraa no te ite aita anei oe i peehia i te varua o teie nei ao. Mai te peu e e—noa ˈtu e mea iti—a pure ïa ia Iehova ia horoa ˈtu i te itoito no te iriti ê roa i te reira. Eita Iehova e tâuˈa ore i taua mau taparuparuraa haavare ore ra. (Salamo 51:17) Hau atu â, mea puai aˈe to ˈna varua i to teie nei ao.—Ioane 1, 4:4.

E faaruru anaˈe i to tatou iho mau ati ma te itoito

15, 16. E nafea te here mai to te Mesia e tauturu ai ia tatou ia faaruru i to tatou iho mau fifi? A horoa i te hoê hiˈoraa.

15 Te tahi atu mau haafifiraa e titauhia ia aro te mau tavini a Iehova, te mau faahopearaa ïa o te huru tia ore e o te matahiti rahi, e pinepine o te faatupu i te maˈi, te paruparu o te tino, te hepohepo, e te tahi atu fifi e rave rahi. (Roma 8:22) E nehenehe te here mai to te Mesia e tauturu ia tatou ia faaruru i teie mau fifi. A hiˈo na ia Namangolwa, i paari i roto i te hoê utuafare Kerisetiano i Zambie. I te 2raa o to ˈna matahiti, ua riro Namangolwa ei huma. “Ua haama vau,” ta ˈna ïa e parau ra, “no to ˈu manaˈo e e huru ê te taata ia ite mai ratou ia ˈu. Ua tauturu mai râ to ˈu mau taeae pae varua ia taui au i to ˈu huru feruriraa. Ei faahopearaa, ua haavî au i to ˈu haama, e ua bapetizohia ˈtura vau i muri aˈe.”

16 Noa ˈtu e e parahiraa turairai to ˈna, e pinepine o Namangolwa i te faaohipa i to ˈna rima e to ˈna turi no te haere na nia i te purumu one. Te apiti nei râ oia i te taviniraa ei pionie tauturu e piti aˈe avaˈe i te mau matahiti atoa. Ua taˈi te hoê fatu fare i to Namangolwa pororaa ia ˈna. No te aha? No te mea ua putapû roa oia i te faaroo e te itoito o to tatou tuahine. Ei haapapuraa i te haamaitairaa rahi a Iehova, e pae o te mau piahi Bibilia a Namangolwa tei bapetizohia, e hoê te tavini ra ei matahiapo o te amuiraa. “E pinepine, e mamae roa to ˈu avae,” ta ˈna ïa e parau ra, “eita râ vau e tuu.” Hoê noa teie tuahine o te Ite e rave rahi i te ao nei mea paruparu te tino, mea puai râ te feruriraa no to ratou here i te Atua e i te taata-tupu. Mea hinaaro-mau-hia taua mau taata ra i te aro o Iehova!—Hagai 2:7.

17, 18. Eaha te tauturu ra e rave rahi ia faaoromai i te maˈi e te tahi atu mau fifi? A horoa i te tahi mau hiˈoraa no ǒ nei.

17 E nehenehe atoa te maˈi tamau e faatoaruaru, e faahepohepo atoa. “I roto i te haapiiraa buka ta ˈu e apiti nei,” ta te hoê matahiapo o te amuiraa ïa e parau ra, “e maˈi tihota e e maˈi mape to te hoê tuahine, e mariri ai taata to te tahi atu tuahine, e maˈi rahi o te puoiraa ivi to e piti tuahine, e lupus e e fibromyalgie to te tahi atu tuahine. E toaruaru ratou i te tahi taime. Ia maˈi roa ratou aore ra ia mau i te fare maˈi e mairi ai ratou i te mau putuputuraa. Mea tamau ratou paatoa i roto i te taviniraa. Te haamanaˈo maira ratou ia Paulo, o tei parau e: ‘Ia paruparu hoi au ra, te puai ra ïa vau i reira.’ Mea faahiahia na ˈu to ratou here e itoito. Peneiaˈe, no to ratou huru tupuraa, te tiatonu atu â ra ratou i nia i te ora e te mea faufaa mau.”—Korinetia 2, 12:10.

18 Mai te peu e te faaruru ra oe i te tino paruparu, te maˈi, aore ra te tahi atu fifi, “eiaha e tuutuu i te pure” no te ani i te tauturu ia ore oe e toaruaru. (Tesalonia 1, 5:14, 17) Parau mau, e ite oe i te mau mahana maitai e te mau mahana fifi, a tamata râ i te tiatonu i te mau mea pae varua faaitoito, to tatou iho â râ tiaturiraa faufaa roa o te Basileia. “No ˈu, e ravea rapaauraa te taviniraa,” ta te hoê tuahine ïa i parau. Te tauturu ra te faaiteraa i te parau apî maitai ia vetahi ê ia tapea i te hoê feruriraa faaitoito.

Te tauturu ra te here i te feia rave hara ia hoˈi ia Iehova ra

19, 20. (a) Eaha te nehenehe e tauturu i te feia i hara ia faaitoito i te hoˈi ia Iehova ra? (b) Eaha te hiˈopoahia i roto i te tumu parau i muri nei?

19 E ere i te mea ohie no e rave rahi tei paruparu i te pae varua aore ra tei hara ia hoˈi ia Iehova ra. E ite râ ratou i te itoito hinaarohia mai te peu e e tatarahapa mau ratou e e faaoraora ratou i to ratou here i te Atua. A hiˈo na ia Mario, * e faaea ra i te Hau Amui. Ua faarue Mario i te amuiraa Kerisetiano, ua riro ei taata inu ava e te rave i te raau taero, e e 20 matahiti i muri aˈe, ua tapeahia oia. “Ua haamata vau i te feruri hohonu i to ˈu oraraa no a muri aˈe e i te taio faahou i te Bibilia,” ta Mario ïa e parau ra. “I muri aˈe, ua haafaufaa aˈera vau i te mau huru maitatai o Iehova, to ˈna iho â râ aroha hamani maitai, o ta ˈu i ani pinepine i roto i te pure. I muri aˈe i to ˈu tuuraahia mai te fare tapearaa, ua ape au i to ˈu mau hoa tahito, ua haere i te mau putuputuraa Kerisetiano, e ua faahoˈihia mai au. I te pae tino, te ooti ra vau i ta ˈu i ueue, e tiaturiraa faahiahia râ to ˈu i teie nei. E mauruuru iti rahi to ˈu ia Iehova no to ˈna aumihi e faaoreraa i ta ˈu mau hara.”—Salamo 103:9-13; 130:3, 4; Galatia 6:7, 8.

20 Parau mau, e titauhia ia haa puai te feia hoê â tupuraa e to Mario no te hoˈi ia Iehova ra. E horoa ˈtu râ to ratou here i faaoraorahia—maoti te haapiiraa bibilia, te pure, e te feruriruriraa—i te itoito e te faaotiraa papu hinaarohia. Ua faaitoito-atoa-hia Mario e te tiaturiraa o te Basileia. Oia, apitihia e te here, te faaroo, e te mǎtaˈu i te Atua, e nehenehe te tiaturiraa e riro ei puai rahi no te maitai i roto i to tatou oraraa. I roto i te tumu parau i muri nei, e hiˈopoa ˈtu â tatou i teie ô pae varua faufaa roa.

[Nota i raro i te api]

^ Ua tauihia te iˈoa.

Eaha ta oe e pahono?

• Mea nafea te here i te tautururaa ia Iesu ia faaite i te itoito faahiahia?

• Mea nafea te here i te mau taeae i te horoaraa i te itoito taa ê ia Paulo raua Baranaba?

• E nafea Satani e tamata ˈi i te faaiti mai i te here Kerisetiano?

• E nehenehe te here ia Iehova e horoa mai i te itoito ia faaoromai i teihea mau fifi?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 24]

Ua noaa ia Paulo te itoito ia tamau maite no to ˈna here i te taata

[Hohoˈa i te api 25]

E titauhia te itoito no te paturu i te mau ture aveia a te Atua

[Hohoˈa i te api 25]

Namangolwa Sututu