Alu i mataupu o loo iai

Alu i le lisi o mataupu

‘E Tupu Mai le Atua le Onosai ma Faamāfanafanaga’

‘E Tupu Mai le Atua le Onosai ma Faamāfanafanaga’

‘E Tupu Mai le Atua le Onosai ma Faamāfanafanaga’

I LE silia ma le 2,000 tausaga ua mavae, na faamatala ai Ieova e le tusitala o le Tusi Paia o Paulo e faapea, o “le Atua o ia e tupu mai ai le onosai ma le faamāfanafana.” (Roma 15:5) Talu ai ua faamautinoa mai e le Tusi Paia iā i tatou e lē suia Ieova a o faagasolo taimi, e mafai la ona tatou mautinoa e aumaia pea e le Atua faamāfanafanaga iā i latou o loo auauna atu iā te ia. (Iakopo 1:17) O le mea moni, ua faaalia mai e le Tusi Paia e saunia e Ieova faamāfanafanaga i auala eseese mo i latou e manaʻomia. O ā nisi o nei auala? E avatu e le Atua le malosi iā i latou o ē ole atu iā te ia i le tatalo, ma talosaga atu mo lana fesoasoani. E na te uunaʻia foʻi Kerisiano moni e faamāfanafana atu i o latou uso talitonu. Ua saunia foʻi e Ieova tala faagaeeloto i le Tusi Paia, e faamalosia ai ē o loo faavauvau ona o le toesea o se tasi o le fanau i le oti. Seʻi tatou iloiloina taʻitasi nei auala e tolu o faamāfanafanaga.

‘Na Faafofoga Mai Ieova’

Na tusi le tupu o Tavita e faatatau i Lē na Foafoaina i tatou, o Ieova lea: “Le nuu e, ia outou faatuatua iā te ia i aso uma; ia outou momoli o outou loto i ona luma; o lo tatou malu o le Atua lea.” (Salamo 62:8) Aiseā na mautinoa ai Tavita iā Ieova? Na tautala Tavita e faatatau iā te ia lava: “Na valaau atu lenei tagata ua tigāina, ona faafofoga mai ai lea o Ieova, ma na faaola iā te ia i ona puapuaga uma lava.” (Salamo 34:6) I tulaga mafatia uma na ia fesagaʻia, na tatalo pea Tavita i le Atua mo se fesoasoani, ma na fesoasoani pea Ieova iā te ia. Na iloa e Tavita mai mea na tutupu iā te ia, e lagolagosua ma fesoasoani pea le Atua iā te ia ina ia tumau.

E manaʻomia ona iloa e mātua faavauvau o le a tausia i latou e Ieova i taimi o faanoanoaga, e pei foʻi ona sa ia faia iā Tavita. E mafai ona latou faalatalata atu i le “faafofoga tatalo” ma talitonu e na te aumaia le fesoasoani mo i latou. (Salamo 65:2) Na faapea mai Viliamu lea na taʻua i le mataupu ua mavae atu: “O le tele o taimi, ou te faapea e lē mafai ona ou onosaia le ola e aunoa ma loʻu atalii, ma na ou ole iā Ieova e aumai iā te aʻu le mapusaga. Ua ia tuuina mai le malosi ma le loto tele ou te ola ai pea.” Pe afai foʻi e te tatalo ma le faatuatua iā Ieova, o le a tausia oe e le Atua silisili ese. Auā foʻi, ua folafola e Ieova i ē tauivi e auauna iā te ia: “O aʻu o Ieova lou Atua, o lē ua taofi lou lima taumatau; o lē ua fai atu iā te oe, Aua e te fefe, o aʻu, ou te fesoasoani iā te oe.”—Isaia 41:13.

Le Fesoasoani Mai Uō Moni

E masani i mātua faavauvau ona o le maliu o se tasi o le fanau, ona manaʻomia se taimi e faanoanoa ai tau lava o i laʻua ma foʻia ai o la faalogona tigā. Peitaʻi, e lē o se gaoioiga atamai mo i laʻua le ʻalofia o le faatasitasi ma isi mo se taimi umi. E tusa ai ma le Faataoto 18:1, “o lē ua vavae ese” e ono oo i ai mafatiaga. E tatau ai i ē o loo faavauvau ona faaeteete ia lē maileia i le lagona o le fia vavae ese mai isi.

E mafai e uō e matataʻu i le Atua ona fesoasoani iā i latou o loo loto mafatia. Ua taʻua i le Faataoto 17:17: “E alofa le uō i aso uma lava; a e fanau le uso mo le aso vale.” Na tofo moni lava Lusi, lea na taʻua i le mataupu muamua atu, i faamāfanafanaga mai uō moni ina ua mavae le maliu o lana tama. Na ia taʻua ana uō i le faapotopotoga: “Sa fesoasoani tele lo latou asiasi mai, e ui lava o nisi taimi e itiiti lava se tala latou te fai mai. O se tasi o aʻu uō e sau i aso e na o aʻu ai. Na ia iloa o la ou te tagi i le fale, ma sa masani ona sau ma ma fetagisi faatasi. O le isi e vili mai i aso uma ma faalaeiau mai iā te aʻu. A o isi latou te valaaulia i matou e fai ʻaiga faatasi ma i latou ma o loo latou faaauau ona faia faapea.”

E ui lava e lē faigofie ona aveesea faalogona tigā e mātua pe a maliu se tasi o le fanau, peitaʻi o le tatalo i le Atua ma auaufaatasi ma uō moni Kerisiano, o le a aumaia ai faamāfanafanaga moni iā i latou o faavauvau. E tele mātua Kerisiano ua maliu se tasi o le fanau e iloa o loo faatasi Ieova ma i latou. Ioe, “e faamālōlōina e ia [Ieova] ē ua loto momomo; e fufusi e ia o latou manuʻa.”—Salamo 147:3.

Faamāfanafanaga Mai le Tusi Paia

E faaopoopo atu i le tatalo ma aufaatasiga e ati aʻe ai, ua avea foʻi le Afioga a le Atua ma puna o faamāfanafanaga i ē o faavauvau. Ua faaalia e tala o le Tusi Paia e faapea na iā Iesu le faanaunauga ma le tomai e aveesea ai tigā o mātua faavauvau, e ala i le toe faatutūina mai o ē na maliliu. E faamāfanafana loto na tala i ē o faavauvau. Seʻi o tatou iloiloina ni tala se lua.

O loo faamatala i le Luka mataupu e 7 le mea na tupu ina ua fetaiaʻi Iesu ma le solo o se maliu i le aai o Naina. O loo agaʻi mai tagata e tanu le tama e toʻatasi a se fafine ua oti lana tane. Fai mai le fuaiupu e 13: “Ua silasila atu le Alii iā te ia, ona mutimuti alofa lea o ia iā te ia, ua fetalai atu iā te ia, ‘Aua e te tagi.’”

E faigatā ona fai atu se isi i se tinā i le taimi o le maliu o lana tama e aua le tagi. Ae aiseā na fetalai ai faapea Iesu? Talu ai na ia silafia ua toeitiiti mou atu le faanoanoa o le tinā. Ua faapea mai atili le tala: “Ua maliu ane [Iesu], ua paʻi atu i le fata; ona tutū mai ai lea o le ʻau fata, ona fetalai atu lea o ia, ‘Le tauleʻaleʻa e, ou te fai atu iā te oe, Inā tulaʻi ia.’ Ona nofo ai lea i luga o lē na oti, ua tautala; ona ia tuuina atu lea o ia i lona tinā.” (Luka 7:14, 15) Sa toe tagi le tinā, peitaʻi na tagi ona o lona fiafia.

I se tasi taimi, na alu atu ai se tamāloa e igoa iā Iairo iā Iesu ma talosaga atu mo se fesoasoani ona o lona afafine e 12 ona tausaga ua maʻi tigāina. E leʻi umi lava, ae maua e Iairo le tala e faapea ua oti lona afafine. Na matuā loto mafatia Iairo i lenei tala, peitaʻi na fetalai atu Iesu iā te ia: “Aua e te mataʻu; tau lava ina e faatuatua.” Na savali atu Iesu agaʻi i le teine ua oti, ua ia tago atu i lona lima ma faapea atu: “Funa e, ou te fai atu iā te oe, ia e tulaʻi.” O le ā le mea na tupu? “Ona tulaʻi loa lea o le teine ua savali.” O ā faalogona o ona mātua? ‘Ona segia lea o o la mauli.’ Sa lagona e Iairo ma lana avā le fiafia tele a o la faafeiloaʻi atu le la tama. E pei na faia se la miti.—Mareko 5:22-24, 35-43.

O na tala ua faamauina i le Tusi Paia e faatatau i le toe faatutūina o tamaiti, ua faaalia mai ai i mātua faavauvau i aso nei le mea e mafai ona latou tepa taulaʻi i ai. Na fetalai Iesu: “E oo mai le aso e faalogo ai i lona leo o i latou uma ua i tuugamau, ma latou ō mai ai.” (Ioane 5:28) E finagalo Ieova e toe faatūina mai e lona Alo ē ua maliliu. E faitau miliona tamaiti ua maliliu o le a ‘faalogo i lona leo’ pe a ia fetalai atu iā te i latou: ‘Ou te fai atu iā te outou, ia outou tulaʻi.’ O le a toe savavali ma tautatala na tamaiti. I le pei o Iairo ma lana avā, o le a ‘segia mauli’ o mātua o na tamaiti.

Pe afai ua toesea sou atalii po o se afafine i le maliu, ia e iloa e mafai e Ieova ona suia lou faanoanoa i le fiafia e ala i le toetū. Ae ina ia e maua aogā mai lenei faamoemoe pupula, ia utagia upu timaʻi a le faisalamo: “Saʻiliʻili ia outou iā Ieova ma lona malosi; saʻiliʻili i ona fofoga, aua le aunoa. Ia outou manatua ana mea mamana na ia faia, o ona vavega.” (Salamo 105:4, 5) Ioe, ia auauna i le Atua moni, o Ieova, ma tapuaʻi atu iā te ia i le auala e tusa ma lona finagalo.

O le ā le iʻuga vave pe afai e te ‘saʻiliʻili iā Ieova’? O le a e maua le malosi e ala i le tatalo i le Atua, ma e lagona foʻi le māfanafana e ala i le naunau alofa o uō Kerisiano, ma faalaeiauina ai oe e ala i le suʻesuʻe i le Afioga a le Atua. E lē gata i lea, i le lumanaʻi lata mai, o le a e mātauina ai ‘galuega matagofie ma vavega’ o le a faataunuuina e Ieova mo lou lelei e faavavau, faapea ma lau tama ua toesea ona o le maliu.

[Pusa i le itulau 5]

“Ou te Fia Talanoa i le Fafine Lea na Feoti Lana Fanau”

O Kehinde ma Bintu, o se ulugalii Molimau a Ieova i Nigeria, e toʻalua nisi o le la fanau na maliliu ona o se faalavelave tau taavale. Talu mai lenā taimi, na la loto tigā ona o le faalavelave matuiā. Ae o le faatuatua iā Ieova na faatumauina ai i laʻua, ma faaauau ai ona la talaʻi atu le faamoemoe mai le Tusi Paia i o la tuaoi.

Na mātauina e isi le toʻafilemu ma le loto tele na faaalia e Kehinde ma Bintu. I se tasi aso, na faapea atu ai se fafine e igoa iā Mrs. Ukoli i se tasi o uō a Bintu: “Ou te fia talanoa i le fafine lea na feoti lana fanau, ae o loo ia faaauau pea ona talaʻia feʻau mai le Tusi Paia. Ou te fia iloa po o fea e aumai ai le malosi e na te onosaia ai le tigā.” Ina ua taunuu atu Bintu i le fale o le fafine, na fesili mai Mrs. Ukoli iā te ia: “Ou te fia iloa pe aiseā e te talaʻia ai pea le Atua lea na fasiotia lau fanau. Na ave e le Atua laʻu tama teine e toʻatasi. Talu mai lenā taimi, ou te lē o toe fiafia i le Atua.” Na faaaogā e Bintu le Tusi Paia e faamatala ai le māfuaaga ua maliliu ai tagata, ma le māfuaaga e iai ai lo tatou faamoemoe mautinoa o le toetū.—Galuega 24:15; Roma 5:12.

Ina ua uma, na faapea mai Mrs. Ukoli: “Sa ou manatu o le Atua e māfua ai ona feoti tagata. Ae o lea la ua ou iloa le upu moni.” Sa ia filifili e suʻesuʻe le Tusi Paia ma Molimau a Ieova ina ia iloa atili folafolaga a le Atua.

[Pusa i le itulau 6]

ʻOu te Fia Fesoasoani, ae Ou te Lē Iloa pe Faapefea’

A o lagona e mātua ma tei o se tamaitiiti ua maliu le faanoanoa, e ono lagona e a latou uō le popole. E latou te fia fesoasoani i le aiga, ae popole neʻi fai atu se tala pe faia foʻi se gaoioiga sesē e atili ai ona tigā le aiga. O nisi nei o fautuaga mo ē e manatu, ʻOu te fia fesoasoani, ae ou te lē iloa pe faapefea.’

❖ Aua e te ʻalofia ē ua faavauvau ona o lou lē mautinoa o se tala e fai atu po o se gaoioiga e fai. E faamalosia i latou i le tau lava o lou aufaatasi atu i ai. Po o ua e oge i upu e fai atu? O le opo ma faapea atu i se loto ootia “Ia e loto tele” e faailoa atu ai iā i latou o loo e manatu mamafa mo i latou. Po o e popole ina neʻi e tagi, ona atili ai lea ona latou faanoanoa? Ua faapea mai le Tusi Paia: “Ia outou tagi foʻi faatasi ma ē ua fetagisi.” (Roma 12:15) E faaalia i le maligi o ou loimata o loo e lagona lo latou tigā, ma o se faamāfanafanaga mo i latou.

❖ Ia e tausolomua. Pe mafai ona e saunia se taumafataga māmā mo le aiga? Pe fufulu ipu ma fai nisi feʻau? Aua e te faapea atu, “Taʻu mai pe a manaʻomia se fesoasoani.” E tusa pe sa e fai atu ma le faamaoni, ae o na upu ua taʻu atu ai i le tele o mātua faavauvau o loo e pisi tele e lē faigofie ai ona e fesoasoani atu iā i latou. Peitaʻi ia fesili atu, “O le ā se mea ou te faia e fesoasoani atu ai i le taimi nei?” ma fai loa o latou manaʻoga. Ae faaeteete foʻi ina neʻi e soona oo atu i nisi vaipanoa patino o le latou fale, pe e te suʻesuʻe vale foʻi i mataupu totino a le aiga.

❖ Aua le faapea atu, “Ou te malamalama lelei i ou faalogona.” E eseese uma faalogona o tagata i le maliu o sē pele. E tusa lava pe na maliu foʻi sou alo, ae e te lē o malamalama atoatoa i o latou faalogona.

❖ E umi se taimi faatoʻā amata ona toe lagona e le aiga le olaga sa iai muamua. Ia faaauau pea ona e fesoasoani atu i le tele e te mafai ai. Atonu o le uluaʻi taimi lava e tupu ai le faalavelave, e masani ona tele le uaʻi atu i se aiga ua faavauvau, peitaʻi latou te manaʻomia lenā fesoasoani mo le tele o aso. Ia uaʻi atu i o latou manaʻoga i isi vaiaso ma masina o loo sosoo mai. *

[Faamatalaga pito i lalo]

^ pala. 29 Mo nisi faamatalaga i le auala e fesoasoani ai i ē o loo faavauvau ona o le maliu o se tasi o le fanau, tagaʻi i le mataupu “E Fesoasoani Faapefea Isi?” i le itulau e 20-24 o le polosiua Pe a Maliu se Tasi e Pele iā te Oe, ua lomia e Molimau a Ieova.

[Ata i le itulau 7]

Ua faaalia i tala o le Tusi Paia, e iā Iesu le mana ma le faanaunauga e toe faatutū mai ai fanau