Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E mea au na Iehova te parau-tia

E mea au na Iehova te parau-tia

E mea au na Iehova te parau-tia

“O vau o Iehova tei hinaaro i te parau-tia.”—ISAIA 61:8.

1, 2. (a) Eaha te auraa o na taˈo ra “parau-tia” e “parau-tia ore”? (b) Eaha ta te Bibilia e parau ra no nia ia Iehova e to ˈna huru parau-tia?

 TE FAATAAHIA ra te parau-tia mai ‘te huru pae tahi ore, te tano, te ohiparaa ia au i te mea tia e te maitai i te pae morare.’ Te parau-tia ore, o te tano-ore-raa ïa, te hiˈo-ino-raa, te inoraa, te haamauiuiraa ma te tia ore ia vetahi ê.

2 Fatata e 3 500 matahiti aˈenei, ua papai Mose no nia i te Arii o te ao taatoa o Iehova: “[E parau-tia] to ˈna ra mau haerea [atoa]; e Atua parau mau, e te ino ore ra.” (Deuteronomi 32:4; MN) E hitu tiahapa senekele i muri aˈe, ua faaurua te Atua ia Isaia ia papai i teie mau parau: “O vau o Iehova tei hinaaro i te parau-tia.” (Isaia 61:8) E i te senekele matamua, ua parau Paulo e: “E parau-tia ore anei ta te Atua? Eiaha roa ïa.” (Roma 9:14) E i taua noa tau ra, ua faahiti Petero e: “E ore te Atua e haapao i te huru o te taata. O tei mǎtaˈu râ ia ˈna, e o tei rave i te parau-tia i te mau fenua atoa ra, o te itehia mai ïa e ana.” (Ohipa 10:34, 35) Oia, “e mea au . . . na Iehova te parau-tia.”—Salamo 37:28; Malaki 3:6.

Ua parare te parau-tia ore

3. Nohea mai te parau-tia ore i te fenua nei?

3 E ere te parau-tia i te hoê huru maitai o tei parare i teie mahana. E nehenehe tatou e roohia i te mau ohipa tia ore i roto i te mau tuhaa atoa o te totaiete nei—i ta tatou vahi raveraa ohipa, i te fare haapiiraa, e i roto i to tatou mau taairaa e te mau tia mana, e i roto i te tahi atu mau tupuraa—i roto atoa i te utuafare fetii. Parau mau, e ere no teie nei tera mau ohipa tia ore. Ua tupu te reira i nia i te fetii taata i to to tatou na metua matamua orureraa i te hau e haavahavaharaa i te ture, ma te turaihia e te hoê mea ora varua orure hau o tei riro mai ei Satani te Diabolo. E ua tano ore iho â i to Adamu, Eva e Satani faaohipa-hape-raa i te ǒ faahiahia o te tiamâraa e maiti ta Iehova i horoa na ratou. Ua hopoi mai ta ratou mau ohipa ino i te mauiui rahi e te pohe no te fetii taata taatoa.—Genese 3:1-6; Roma 5:12; Hebera 2:14.

4. Eaha te maororaa te iteraahia te parau-tia ore i roto i te tuatapaparaa o te taata?

4 Fatata e 6 000 matahiti mai te orureraa hau i Edene mai, ua itehia te parau-tia ore i roto i te totaiete taata. E ere i te mea maere mau no te mea o Satani te atua o teie ao. (Korinetia 2, 4:4) E haavare oia e e metua no te haavare, e pari haavare e e patoi ia Iehova. (Ioane 8:44) Ua faatupu noa oia i te mau ohipa tia ore rahi. Ei hiˈoraa, i nia i te tahi faito, no te mana ino o Satani hou te diluvi i te tau o Noa, ua tapao te Atua e “e ino rahi to te taata o te ao nei, e ua ino anaˈe te mau manaˈo atoa, e te mau opuaraa atoa o te aau i te mau mahana atoa ra.” (Genese 6:5) Tera atoa te tupuraa i te tau o Iesu. Teie ta ˈna i parau: “O te mahana o to ˈna iho ino atire ïa,” oia hoi to ˈna iho mau fifi ahoaho, mai te parau-tia ore. (Mataio 6:34) Te na ô atoa ra te Bibilia ma te tano roa e: “Te uuru tahi nei te mau mea atoa i hamanihia nei ma te mauiui fanau ra e tae roa aˈenei i teie nei mahana.”—Roma 8:22.

5. No te aha mea rahi atu â ˈi te mau ohipa tia ore i to tatou tau i to mutaa iho?

5 No reira, na te mau mea iino i faatupu i te mau ohipa tia ore rahi i te roaraa o te tuatapaparaa o te taata. Mea ino roa ˈtu te tupuraa i teie nei i to mutaa iho. No te aha? No te mea to roto teie nei faanahoraa paieti ore o te mau mea i to ˈna “anotau hopea” ehia matahiti i te maoro, i te faaûraa i te mau “taime ati rahi faaruru atâ” a fatata mai ai to ˈna hopea. Ua faaite atea te Bibilia e i te roaraa o teie tau o te tuatapaparaa, e riro te taata “ei miimii, e nounou moni, e faaahaaha, e teoteo, e faaino, . . . e mauruuru ore, e te viivii, e aroha ore, e tahemo parau au, e pari haavare noa, e haapao ore, e iria, e te au ore i te taata maitatai ra, e haavare, e mârô, e faateitei.” (Timoteo 2, 3:1-5, MN) Na te mau huru iino mai teie e faatupu i te mau huru ohipa tia ore atoa.

6, 7. Eaha te mau ohipa tia ore rahi e tairi nei i te fetii taata i to tatou tau?

6 I na matahiti hanere i mairi aˈenei, ua raea te mau ohipa tia ore i te hoê faito rahi roa ino i tei ore roa i farereihia aˈenei. Te hoê tumu, ua faaû teie mau matahiti i te rahiraa o te mau tamaˈi. Ei hiˈoraa, ia au i te tahi mau taata tuatapapa, i te Piti o te Tamaˈi rahi noa, ua fatata e 50 mirioni e tae atu e 60 mirioni taata taatoa i pohe, e taata tivira te rahiraa—e tane, e vahine, e e tamarii hapa ore. Mai te hoperaa tera tamaˈi, tau tiahapa mirioni tei pohe i roto i te mau aroraa rau, e taata tivira noâ te rahiraa. Te paturu ra Satani i teie mau ohipa tia ore no to ˈna riri uˈana, ma te ite e ua fatata Iehova i te haamou roa ia ˈna. Teie ta te parau tohu bibilia e parau ra: “Tei raro atu na . . . te [D]iabolo ia outou na; e riri rahi hoi to ˈna, no te mea ua ite oia e maa taime poto to ˈna e toe nei.”—Apokalupo 12:12.

7 I teie nei, fatata hoê tausani miria tara Marite te haamâuˈaraa a te nuu na te ao atoa nei i te matahiti taitahi. Tau hanere mirioni taata e ere nei i te mau mea hinaarohia o te oraraa, a manaˈo na i te maitai atoa ta te moni e nehenehe e faatupu ahiri i haamâuˈahia no te mau tapiraa hau. Fatata hoê miria taata aita e navai ra i te maa, area vetahi ê, ua pue noa ïa ta ratou. Ia au i te hoê parau a te Nunaa Amui, fatata e pae mirioni tamarii e pohe ra no te faahopearaa o te poia i te matahiti taitahi. Auê te tia ore e! E a hiˈo atoa na i te tamarii hapa ore e rave rahi e haamaruahia ra. Te manaˈohia ra e 40 mirioni e tae atu e 60 mirioni na te ao atoa nei i te mau matahiti atoa! Auê ïa ohipa tia ore riaria e!

8. E nafea noa te parau-tia mau no te huitaata e nehenehe ai e tupu?

8 Aita ta te mau tia faatere taata e ravea no te rahiraa o te mau fifi e tairi ra i te huitaata i teie tau; eita atoa te tupuraa e maitai aˈe mai no te mau tutavaraa a te taata. Ua faaite atea te Parau a te Atua e i to tatou tau e ‘e tupu â e e rahi atu te ino o te mau taata iino e te feia haavare ra, i te haavare-noa-raa ˈtu, e te haavareraahia mai.’ (Timoteo 2, 3:13) Ua parare roa te parau-tia ore i roto i to tatou oraraa o te mau mahana atoa eita ˈtu ai ta te taata e nehenehe e faaore i te reira. O te Atua o te parau-tia anaˈe te nehenehe e faaore. O oia anaˈe te nehenehe e haamou ia Satani, i te mau demoni e te mau taata iino.—Ieremia 10:23, 24.

E haapeapea iho â vetahi i te parau-tia ore

9, 10. No te aha Asapha i toaruaru ai?

9 I mutaa iho, ua uiui atoa vetahi feia papai Bibilia no te aha te Atua i ore ai i ohipa aˈena i roto i te mau ohipa a te taata e i faatupu i te parau-tia e te titiaifaro mau. A rave na, ei hiˈoraa, i te hoê taata o te mau tau bibilia. Te horoa ra te mau parau faaomuaraa o te Salamo 73 i te iˈoa o Asapha, ma te faataa ia ˈna ei ati Levi faataˈi upaupa tuiroo i te roaraa o te faatereraa a te arii Davida aore ra te mau taata faataˈi upaupa o te fare o Asapha hoi te upoo e te metua tane. Ua papai Asapha e to ˈna huaai e rave rahi himene i himenehia i roto i te haamoriraa i mua i te taata. I te hoê râ taime o to ˈna oraraa, ua toaruaru te taata i papai i teie salamo i te pae varua. Ua ite oia i te ruperupe materia o te paieti ore e ua tapao oia e e au ra e mea pinepine ratou i te mauruuru i to ratou oraraa e ore atu ai ratou e faaû i te mau faahopearaa ino atoa.

10 Te taio ra tatou: “Ia ˈu i feii i te feia taiata ra, e ite ai au i te maitai o te paieti ore ra. Aore hoi o ratou e mauiui i to ratou poheraa ra; te vai itoito ra râ to ratou puai. E ere hoi i te ati rahi to ratou mai to vetahi mau taata; aore hoi ratou i maˈihia mai te tahi pae taata ra.” (Salamo 73:2-8) I muri aˈe râ, ua taa i te taata papai Bibilia e mea hape teie hiˈoraa faatoaruaru. (Salamo 73:15, 16) Ua tamata te fatu salamo i te faatano i to ˈna feruriraa, aita râ i tia ia ˈna ia taa roa no te aha te paieti ore e ape ai i te faautuaraa ia hiˈohia ia rave ratou i te ohipa ino, area te mau taata aau farii e tano, e pinepine ïa ratou i te mauiui.

11. Eaha ta te fatu salamo o Asapha i taa?

11 Ua taa ˈtura i te taata haapao maitai no tahito ra eaha te faahopearaa no te paieti ore—oia ïa e faatitiaifaro Iehova i te mau mea i te pae hopea. (Salamo 73:17-19) Ua papai Davida: “E tiai atu ia Iehova, a haapao maite ai i to ˈna eˈa, e na ˈna oe e faateitei ia noaa ia oe te fenua; e ite oe i te pohe o te feia paieti ore ra.”—Salamo 37:9, 11, 34.

12. (a) No nia i te ino e te parau-tia ore, eaha te opuaraa a Iehova? (b) Eaha to oe manaˈo no nia i taua ravea ra o te fifi o te parau-tia ore?

12 O te opuaraa iho â a Iehova e haamou i te ino e te mau ohipa tia ore atoa i nia i teie fenua i te taime ta ˈna i faataa. Tera te tahi mea ta te mau Kerisetiano taiva ore atoa e haamanaˈo tamau e tia ˈi. E haamou Iehova i te feia e patoi ra i to ˈna hinaaro, e e haamaitai oia i te feia e ora ra ia au i te reira. “Te hiˈo maira to ˈna mata; e te tamata maira to ˈna opani mata i te tamarii a te taata nei. Te tamata maira Iehova i te feia parau-tia, area te taiata e te rave parau ino ra, ua riri roa tana aau ia ˈna. E haamairi mai oia i te pura auahi e te gopheri i nia i te paieti ore ra; e te vero rahi riaria . . . Te au ra râ Iehova parau-tia ra i te parau-tia.”—Salamo 11:4-7.

Te hoê ao apî parau-tia

13, 14. No te aha te titiaifaro e te parau-tia e parare ai i roto i te ao apî?

13 Ia haamou Iehova i teie faanahoraa tia ore o te mau mea e faaterehia ra e Satani, e avari Oia i te hoê ao apî hanahana. E faaterehia te reira e te Basileia i te raˈi o te Atua, ta Iesu hoi i haapii i ta ˈna mau pǐpǐ ia pure. E monohia te ino e te parau-tia ore e te titiaifaro e te parau-tia, i taua taime ra e pahonohia ˈi te pure i roto i te auraa hope roa ˈˈe: “Ia tae to oe ra hau. Ia haapaohia to oe hinaaro i te fenua nei, mai tei te ao atoa na.”—Mataio 6:10.

14 Te faaite maira te Bibilia eaha te huru faatereraa ta tatou e nehenehe e tiai, faatereraa ta te mau taata aau tia atoa e tiai ru nei. E tupu ïa te Salamo 145:16 i roto i to ˈna auraa taatoa roa ˈˈe: “Te heheu nei oe [te Atua ra o Iehova] i to rima, e te haamâha nei i te hiaai o te mau mea ora atoa nei.” Hau atu â, te na ô ra te Isaia 32:1 e: “Inaha, e parahi mai te hoê arii [te Mesia ra o Iesu i nia i te raˈi] ma te hau parau-tia ra, e te tahi pǔpǔ arii [te mau tia a te Mesia i nia i te fenua] atoa ra ma te [“tia,” MN].” No nia i te Arii o Iesu Mesia, te faaite atea ra te Isaia 9:7 e: “E te tupuraa o to ˈna mana i te rahi e to ˈna hau, aore ïa e hopea; e mana hoi oia i nia i te terono o Davida, e i nia i to ˈna ra basileia ei haamau e ei faaitoito i te reira, ma te parau au e te parau-tia i teie nei e a muri noa ˈtu: na te itoito o Iehova sabaota teie e rave.” E nehenehe anei oe e ite ia oe iho e ora ra i raro aˈe i tera faatereraa tia?

15. Eaha ta Iehova e rave no te huitaata i roto i te ao apî?

15 I roto i te ao apî a te Atua, aita faahou ta tatou e tumu no te parau i ta tatou e ite ra i roto i te Koheleta 4:1: “Ua manaˈo faahou ihora vau i te mau hamani ino atoa i ravehia i raro aˈe i te mahana nei; e inaha, te roimata o te feia i hamani-ino-hia! aita râ o ratou e haamahanahana: e te mana hoi tei te paeau hamani ino ra, aita râ o ratou e haamahanahana.” Parau mau, ma to tatou huru feruriraa tia ore, mea fifi ia feruri i te faahiahia o tera ao apî parau-tia. Aita faahou e ino, e ohipa maitai anaˈe râ to te mau mahana atoa. Oia, e faaafaro Iehova i te mau mea tano ore atoa, e na reira oia ma te ravea o te hau ê roa i ta tatou mau tiairaa. Ua tano te Atua ra o Iehova i te faaurua i te aposetolo Petero ia papai: “Te tatari nei . . . tatou i te raˈi apî e te fenua apî ta ˈna i parau maira, i te vai-mau-raa o te parau-tia ra”!—Petero 2, 3:13.

16. Mea nafea te “raˈi apî” i haamauhia ˈi e i roto i teihea auraa e faaineinehia ˈi te “fenua apî” i teie mahana?

16 Oia mau, ua haamau–aˈena-hia te “raˈi apî,” te faatereraa i te raˈi a te Atua i roto i te rima o te Mesia. Te haaputuputuhia ra te feia o ratou te tumu o te “fenua apî,” te hoê totaiete apî i te fenua nei o te mau taata aau farii tano, i te roaraa o teie mau mahana hopea. Ua piri ratou i te hitu mirioni, i roto e 235 aˈe fenua e i roto fatata 100 000 amuiraa. Ua haapii teie mau mirioni taata i te mau eˈa parau-tia e te tia o Iehova, e ei faahopearaa, te fanaˈo ra ratou na te ao atoa nei i te hoê auhoêraa i timahia e te here Kerisetiano. O to ratou auhoêraa te mea ite-roa ˈˈe-hia e te vai maoro i roto i te tuatapaparaa o te ao, te hoê auhoêraa e hau aˈe i tei farereihia e te mau taata o Satani. E hiˈoraa atea tera here e tera auhoêraa o te tau faahiahia e fatata maira i roto i te ao apî a te Atua, o te faaterehia ma te tia e te parau-tia.—Isaia 2:2-4; Ioane 13:34, 35; Kolosa 3:14.

E ore e manuïa ta Satani aroraa

17. No te aha ta Satani aroraa hopea i te nunaa o Iehova e ore iho â ˈi e manuïa?

17 Ua fatata Satani e to ˈna mau taata i te aro i te feia haamori ia Iehova no te haamou ia ratou. (Ezekiela 38:14-23) E tuhaa te reira o ta Iesu i parau te ‘ati rahi aitâ ïa ati mai te matamehai mai o teie nei ao, e tae roa aˈenei i teie nei mahana, e e ore roa hoi a muri atu.’ (Mataio 24:21) E manuïa anei ta Satani aroraa? Eita. Te haapapu maira te Parau a te Atua: “E mea au . . . na Iehova te parau-tia, e ore hoi oia e faarue i tana feia [taiva ore]. E vai â ratou e a muri noa ˈtu; area te huaai o te paieti ore ra, e tâpû-ê-hia ïa. E parahi te feia parau-tia i nia i te fenua, e parahi tamau â ratou i reira.”—Salamo 37:28, 29MN.

18. (a) Eaha to te Atua huru i mua i ta Satani aroraa i to ˈNa nunaa e fatata maira? (b) No te aha mea faufaa ˈi no oe ia hiˈo faahou i te mau haamaramaramaraa bibilia no nia i te upootiaraa o te parau-tia?

18 E faainoraa hopea te aroraa a Satani e a to ˈna nunaa i te mau tavini a Iehova. Ua faaite atea Iehova na roto ia Zekaria e: “O te faatiaia ˈtu ia outou ra, ua faatiaia ïa i [to ˈu] orio mata nei.” (Zekaria 2:8; MN) Mai te huru ra e te patia ra te tahi taata i te hoê manimani rima i roto i te orio mata o Iehova. E pahono oioi oia e e haamou oia i te mau taata e rave i teie ohipa ino. O te mau tavini a Iehova te feia î roa ˈˈe i te here, te auhoê roa ˈˈe, te hau roa ˈˈe, e te auraro roa ˈˈe i te ture i te fenua nei. No reira, mea tano ore roa, mea tia ore roa tera aroraa! Eita ‘te au i te parau-tia’ rahi e faatia i te reira. E itehia ta ˈna haaraa no ratou i roto i te haamouraa mure ore o te mau enemi o to ˈna nunaa, i roto i te upootiaraa o te parau-tia, e i roto i te faaoraraa o te feia o te haamori i te Atua mau hoê roa. Auê tupuraa oaoa maere e fatata maira i mua ia tatou e!—Maseli 2:21, 22.

Eaha ta oe e pahono?

• No te aha te parau-tia ore i parare roa ˈi?

• E nafea Iehova e faatitiaifaro ai i te fifi o te parau-tia ore i te fenua nei?

• Eaha tei haaputapû ia oe i roto i teie haapiiraa no nia i te upootiaraa o te parau-tia?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 13]

Ua rahi te ino hou te diluvi, e mea rahi atoa i teie “anotau hopea”

[Hohoˈa i te mau api 14, 15]

I roto i te ao apî a te Atua, e mono te parau-tia e te titiaifaro i te ino