Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Manaˈo faufaa o te buka a Daniela

Manaˈo faufaa o te buka a Daniela

Mea ora te parau a Iehova

Manaˈo faufaa o te buka a Daniela

“O TE buka a Daniela hoê o te mau buka faahiahia roa ˈˈe i roto i te Bibilia,” ia au ïa i te hoê titionare bibilia. “E pue parau mau mure ore to roto.” E haamata te faatiaraa a Daniela i 618 H.T.T. ia haere Nebukanesa, arii o Babulonia, i Ierusalema e haaati i te oire, e e afai tîtî i “e toofanu i te mau tamarii a Iseraela” i Babulonia. (Daniela 1:1-3) O Daniela atoa, e taurearea â paha oia. E faaoti te buka e tei Babulonia â Daniela. I teie nei, ua fatata to ˈna 100 matahiti, e fanaˈo Daniela i te parau fafau a Iehova: “E faaearaa hoi to oe, e mau hoi oe i to oe kelero ia tae i te hopea o te mau mahana ra.”—Daniela 12:13.

Ua papaihia te tuhaa matamua o te buka a Daniela ia au i te tereraa o te tau ia au i te hiˈoraa a te hoê taata mataitai, area te tuhaa hopea ra ia au ïa i te hiˈoraa a Daniela. Papaihia e Daniela, e parau tohu to roto i te buka no nia i te tiaraa mai e te hiˈaraa te mau puai rahi, te taime e tae mai ai te Mesia, e te mau ohipa e tupu i to tatou tau. * E haamanaˈo atoa te peropheta ruhiruhia i to ˈna oraraa roa e e faatia i te mau ohipa o te faaitoito ia tatou ia riro ei tane e ei vahine paieti o te tapea i te taiva ore. Mea ora te poroi a Daniela e te puai rahi.—Hebera 4:12.

EAHA TA TE FAATIARAA IA AU I TE TERERAA O TE TAU E HAAPII MAIRA?

(Daniela 1:1–6:28)

Tei 617 H.T.T. ïa. To roto Daniela e e toru hoa apî, Sadaraka, Meseka, e Abede-nego, i te aorai Babulonia. I te roaraa o ta ratou haapiiraa e toru matahiti no nia i te oraraa i te aorai, e tapea na taurearea i to ratou taiva ore i te Atua. Fatata e 8 matahiti i muri aˈe, e taotooto maere to te arii Nebukanesa. E faaite Daniela i te taotooto e e tatara i te reira. E farii te arii e e “Atua [Iehova] no te mau atua atoa nei, e te Fatu no te mau arii nei, e te faaite hoi i te parau aro.” (Daniela 2:47) Eita râ e maoro, e au ra e e moe ia Nebukanesa tera haapiiraa. Ia patoi na hoa e toru o Daniela i te haamori i te hoê tii rahi, e faaue te arii ia huri ia ratou i roto i te umu auahi ura. E faaora te Atua mau ia ratou e toru, e aita ˈtu e ravea ta Nebukanesa maoti râ te fariiraa e “aita ˈtu Atua e tia ˈi ia faaora mai teie nei te huru.”—Daniela 3:29.

E taotooto faufaa ê atu to Nebukanesa. E ite oia i te hoê tumu raau iti rahi, o te tâpûhia e o te ruuruuhia ia ore ia tupu faahou. E faaite Daniela i te tatararaa o taua taotooto ra. E tupu te hoê tuhaa o taua taotooto ra ia maamaahia Nebukanesa e ia afaro oia i muri aˈe. E rave rahi ahuru matahiti i muri aˈe, e faatupu te arii Belesazara i te hoê oroa rahi no to ˈna feia mana e e faaohipa oia ma te faatura ore i te mau farii i ravehia i roto i te hiero o Iehova. I taua noâ rui ra, e taparahihia Belesazara e e fanaˈo Dariu no Medai i te basileia. (Daniela 5:30, 31) I te tau o Dariu, ia 90 tiahapa matahiti to Daniela, e opua te feia toroa pohehae e haapohe i te peropheta ruhiruhia. E faaora râ Iehova ia ˈna “i te puai o te liona.”—Daniela 6:27.

Uiraa bibilia pahonohia:

1:11-15—No to ratou anei amuraa i te maa tupu i maitai aˈe ai te mata o na taurearea e maha no Iuda? Eita. Aita e maa e nehenehe e faatupu i tera mau tauiraa i roto noa 10 mahana. Maoti Iehova, o tei haamaitai ia ratou no to ratou tiaturi ia ˈna, i taui ai te mata o na Hebera apî.—Maseli 10:22.

2:1—Inafea to Nebukanesa taotootoraa i te tii rahi? Ia au i te faatiaraa, “i te piti [ïa] o te matahiti o te hau o Nebukanesa.” Ua riro oia ei arii i 624 H.T.T. Ua haamata ïa te piti o te matahiti o ta ˈna faatereraa i 623 H.T.T.—tau matahiti hou oia a haru ai ia Iuda. I taua area tau ra, aita Daniela i Babulonia no te tatara i te taotooto. E au ra ïa e e taiohia “te piti o te matahiti” mai 607 H.T.T. atu, i to te arii Babulonia haamouraa ia Ierusalema e riroraa ei arii no te ao nei.

2:32, 39—Mea nafea te basileia ario i iti aˈe ai i te upoo auro, e te basileia veo i iti aˈe ai i te basileia ario? Ua iti aˈe te Hau emepera Medai Peresia, faahohoˈahia e te tuhaa ario o te tii, ia Babulonia, te upoo auro, no te mea aita oia i faatahuri ia Iuda. Te puai i muri mai, o Heleni ïa, faahohoˈahia e te veo. Ua iti aˈe Heleni ia Medai Peresia, mai te veo atoa tei iti aˈe i te ario. Noa ˈtu e mea aano aˈe te tuhaa fenua a te Hau emepera Heleni, aita oia i fanaˈo i te haamaitairaa e e faatiamâ i te nunaa o te Atua mai te afai-tîtî-raa, mai ta Medai Peresia i rave.

4:8, 9, MN—Ua riro anei Daniela ei tahuˈa tahutahu? Aita. Te faataa noa ra te parau ra “te tavana o te mau tahuˈa tahutahu” i te tiaraa o Daniela ei “tavana rahi i nia i te mau taata paari atoa i Babulonia ra.”—Daniela 2:48.

4:10, 11, 20-22—Eaha ta te tumu raau iti rahi o te taotooto a Nebukanesa e faataipe ra? Te faataipe matamua ra te tumu raau ia Nebukanesa ei arii o te hoê puai o te ao nei. I te mea râ e e tae te faatereraa “i te hopea mai o te fenua nei,” te faataipe ra ïa te tumu raau i te hoê mea rahi aˈe. Te faatuati ra te Daniela 4:17 i te taotooto i te faatereraa a “Tei Teitei” i nia i te huitaata. No reira, te faataipe atoa ra te tumu raau i to Iehova mana arii o te ao taatoa, no nia iho â râ i te fenua. E piti atura ïa tupuraa to te taotooto—i roto i te faatereraa a Nebukanesa e i roto i te mana arii o Iehova.

4:16, 23, 25, 32, 33, MN—Eaha te maoro o na ‘hitu tau’? No te mau tauiraa atoa i tupu i nia i te tino o te arii Nebukanesa, ua titauhia ïa ia roa ˈtu â na ‘hitu tau’ i e hitu mahana. Tera tau i roto i to ˈna tupuraa, e hiti ïa matahiti e 360 mahana hoê matahiti, aore ra e 2 520 mahana. I roto i te tupuraa rahi, e 2 520 matahiti ïa na ‘hitu tau.’ (Ezekiela 4:6, 7) Ua haamata te reira i te haamouraa o Ierusalema i 607 H.T.T. e ua hope i te faateronoraahia Iesu ei Arii i te raˈi i 1914 T.T.—Luka 21:24.

6:6-10—I te mea e eita e titauhia te tahi tiaraa taa ê no te pure ia Iehova, e ere anei ïa i te mea paari no Daniela ia pure omoe e 30 mahana i te maoro? Ua ite te taata e e pure Daniela e toru taime i te mahana. No reira te feia orure hau i opua ˈi e faature i te pure. Ahani Daniela i taui i ta ˈna peu matau no nia i te pure, e manaˈo iho â ïa te taata e ua taiva oia e e ere o Iehova anaˈe ta ˈna e haamori ra.

Haapiiraa no tatou:

1:3-8. Te haapapu ra te faaotiraa a Daniela e to ˈna mau hoa e tapea i to ratou taiva ore ia Iehova, i te faufaaraa o te haapiiraa ta to ratou mau metua i horoa ˈtu paha. Ia rave na mua te mau metua mǎtaˈu i te Atua i te mau ohipa pae varua i roto i to ratou oraraa e ia haapii ratou i ta ratou mau tamarii ia na reira atoa, e riro ïa ta ratou mau tamarii i te patoi i te mau huru faahemaraa e faaheporaa atoa e nehenehe e tupu i te fare haapiiraa aore ra i te tahi atu vahi.

1:10-12. Ua taa ia Daniela no te aha ‘te taata rahi o te feia toroa’ i mǎtaˈu ai i te arii e aita oia i onoono atu. I muri aˈe râ, ua paraparau atu Daniela i te “tiai,” o te turu aˈe paha ia ˈna. Ia û tatou i te mau tupuraa fifi, ia haa atoa tatou e tia ˈi ma te hoê â haroaroaraa, maramaramaraa, e paari.

2:29, 30. Mai ia Daniela, e mea tia ia arue tatou ia Iehova no te ite, te huru maitai, e te aravihi atoa i noaa mai ia tatou, maoti te haafaufaaraa i ta ˈna mau faanahoraa pae varua.

3:16-18. Ahani ratou i taiva na mua ˈtu no nia i ta ratou maa, aita i papu e e pahono atu na Hebera e toru ma te tiaturi papu roa. Ia tutava tatou atoa e tia ˈi i te ‘haapao maitai i te mau mea atoa.’—Timoteo 1, 3:11.

4:24-27. No te poro haere i te poroi o te Basileia, oia atoa te mau haavaraa etaeta a te Atua, e titauhia te hoê â huru faaroo e itoito e ta Daniela i faaite, ia ˈna i faaara eaha te tupu i nia ia Nebukanesa e eaha ta te arii e rave e tia ˈi ia ‘huru maoro aˈe to ˈna maitai.’

5:30, 31. Ua tupu te ‘parabole i parauhia i te arii o Babulonia.’ (Isaia 14:3, 4, 12-15) E farerei atoa o Satani te Diabolo, hoê â teoteo e to te opu fetii arii o Babulonia, i te hoê hopea haama.—Daniela 4:30; 5:2-4, 23.

EAHA TA TE MAU ORAMA A DANIELA E FAAITE RA?

(Daniela 7:1–12:13)

E 70 tiahapa matahiti to Daniela ia fanaˈo oia i ta ˈna orama taotooto matamua i 553 H.T.T. E ite Daniela e maha puaa rarahi o te faahohoˈa ra i te hoê anairaa puai o te ao nei mai to ˈna tau e tae mai i to tatou nei tau. I roto i te hoê orama o te hoê tupuraa i nia i te raˈi, e ite oia i “te hoê mai te Tamaiti a te taata ra” tei horoahia ˈtu te “mana mure ore.” (Daniela 7:13, 14) E piti matahiti i muri aˈe, e ite orama Daniela ia Medai Peresia, ia Heleni, e i te hoê puai o te riro ei ‘arii mata aito.’—Daniela 8:23.

Tei 539 H.T.T. ïa i teie nei. Ua topa Babulonia, e na Dariu no Medai e faatere ra i nia i te basileia o to Kaladaio. E pure Daniela ia Iehova no nia i te hoˈiraa i to ˈna fenua tumu. A pure ai oia, e tono Iehova i te melahi Gaberiela e ‘faaite ia Daniela i te mau parau’ no nia i te haereraa mai o te Mesia. (Daniela 9:20-25) E nuu te tau i 536/535 H.T.T. Ua hoˈi te hoê toea i Ierusalema. Te patoihia ra râ te paturaa o te hiero. E haapeapea Daniela. E pure noa oia ia Iehova e e tono Iehova i te hoê melahi tiaraa teitei ia Daniela ra. I muri aˈe i te haapuairaa e te faaitoitoraa ia Daniela, e faatia te melahi i te parau tohu o te faataa ra i te hoê aroraa no te haru i te mana arii i rotopu i te arii no apatoerau e te arii no apatoa. E haamata te aroraa i rotopu i na arii e piti mai te tau a tufahia ˈi te basileia o Alexandre le Grand i rotopu i ta ˈna na tenerara e maha e e hope i te tau “e tia mai ai” Mikaela, te Arii Rahi.—Daniela 12:1.

Uiraa bibilia pahonohia:

8:9—Eaha ta “te fenua maitai” e faahohoˈa ra? I roto i teie hiˈoraa, te faataipe ra “te fenua maitai” i te huru tupuraa i te fenua nei o te mau Kerisetiano faatavaihia i te roaraa o te tau o te Puai Marite Beretane o te ao nei.

8:25—O vai “te Arii o te mau arii”? E “raatira,” aore ra “upoo,” te auraa o te taˈo Hebera sar, tei hurihia ei “arii.” Te iˈoa toroa “Arii o te mau arii,” no te Atua ra o Iehova anaˈe ïa—te Raatira o te mau arii melahi atoa, oia atoa o “Mikaela, te hoê arii rahi.”—Daniela 10:13.

9:21—No te aha Daniela i parau ai i te melahi Gaberiela mai “taua taata ra”? No te mea ïa ua haere atu Gaberiela ia ˈna ra ma te hohoˈa taata, mai tera atoa oia i te faraa ˈtu ia Daniela i roto i te hoê orama na mua ˈtu.—Daniela 8:15-17.

9:27—Teihea faufaa tei ‘haapapu-noa-hia no te taata e rave rahi’ e tae noa ˈtu i te hopea o te 70raa o te hebedoma matahiti, aore ra i 36 T.T.? Ua faaorehia te faufaa o te Ture i 33 T.T. i to Iesu patǐtǐraahia i nia i te pou. Teie râ, ma te haapapu noa i te faufaa a Aberahama no te Iseraela pae tino e tae roa ˈtu i 36 T.T., ua faaroa ˈtu â Iehova i te tau haamaitairaa taa ê no te mau ati Iuda no te mea e huaai ratou no Aberahama. Te mana noa ra te faufaa a Aberahama no ‘te Iseraela o te Atua.’—Galatia 3:7-9, 14-18, 29; 6:16.

Haapiiraa no tatou:

9:1-23; 10:11. No to ˈna haehaa, paieti, tamau maite i te haapii, e tuutuu ore i te pure, e “taata here-rahi-hia” Daniela. Maoti atoa taua mau huru maitatai ra i tapea ˈi o ˈna i to ˈna haapao maitai i te Atua e tae noa ˈtu i te hopea o to ˈna oraraa. Ia faaoti papu ïa tatou i te pee i te hiˈoraa o Daniela.

9:17-19. Ia pure atoa tatou ia tae mai te ao apî a te Atua, i reira e ‘vai mau ai te parau-tia,’ eiaha anei ïa tatou e haapeapea na mua no te faaraaraa i te iˈoa o Iehova e te faatiaraa i to ˈna mana arii, eiaha râ i te hopea o to tatou iho mau mauiui e fifi?—Petero 2, 3:13.

10:9-11, 18, 19. Mai te melahi i haere atu ia Daniela ra, e mea tia ia faaitoito e ia haapuai tatou te tahi i te tahi ma te horoa ˈtu i te rima tauturu e te mau parau tamahanahana.

12:3. I te roaraa o te anotau hopea, te “anaana maite” ra “te feia i haapii i te parau maitai”—te mau Kerisetiano faatavaihia—“mai te mau tiarǎmǎ” e ua faafariu i “te taata e rave rahi i te parau-tia ra,” oia atoa te “feia rahi roa” o te mau “mamoe ê atu.” (Philipi 2:15; Apokalupo 7:9; Ioane 10:16) E ‘anaana te feia faatavaihia mai te mau fetia’ i roto i te auraa taatoa roa ˈˈe i te roaraa o te Faatereraa tausani matahiti a te Mesia, ia apiti ratou ia ˈna no te faaohipa i te mau maitai taatoa o te hoo i nia i te huitaata auraro i te fenua nei. E mea tia ia tahoê noa ˈtu te mau “mamoe ê atu” ma te taiva ore i te feia faatavaihia, ma te turu ia ratou ma te aau atoa i roto i te mau tuhaa atoa.

E ‘haamaitai Iehova i te feia i mǎtaˈu ia ˈna’

Eaha ta te buka a Daniela e haapii maira no nia i te Atua ta tatou e haamori ra? A hiˈo na i te mau parau tohu i roto—tei tupu ê na e tei ore â i tupu atura. Te faataa oraora ra te reira ia Iehova mai Tei faatupu i ta ˈna parau!—Isaia 55:11.

Eaha ta te tuhaa aamu o te buka a Daniela e faaite ra no nia i to tatou Atua? Ua noaa i na taurearea Hebera e maha, o tei patoi i te faaô i roto i te oraraa i te aorai Babulonia, ‘te ite, te paari, e te aravihi.’ (Daniela 1:17) Ua tono te Atua mau i ta ˈna melahi e ua faaora ia Sadaraka, Meseka, e Abede-nego mai te umu auahi ura. Ua faaorahia Daniela i te apoo o te liona. E ‘tauturu e e paruru Iehova i te feia i tiaturi ia ˈna’ e e ‘[haamaitai] i te feia i mǎtaˈu ia ˈna.’—Salamo 115:9, 13MN.

[Nota i raro i te api]

^ Ei faahohonuraa i te mau irava atoa o te buka a Daniela, a hiˈo i te buka Prêtons attention à la prophétie de Daniel! neneihia e te mau Ite no Iehova.

[Hohoˈa i te api 10]

No te aha e ‘taata here-rahi-hia ˈi’ Daniela?