Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te mau metua—a haapii i ta outou mau tamarii ma te here

Te mau metua—a haapii i ta outou mau tamarii ma te here

Te mau metua—a haapii i ta outou mau tamarii ma te here

“Ia ravehia te mau mea atoa i roto ia outou na ma te [here].”—KORINETIA 1, 16:14MN.

1. Mai te aha te huru o te mau metua i te fanauraa o te hoê aiû?

 E FARII te rahiraa o te mau metua e e nehenehe te fanauraa o te hoê aiû e riro ei tupuraa oaoa roa ˈˈe o te oraraa. “I to ˈu hiˈo-matamua-raa i ta ˈu tamahine fanau apî, ua oaoa roa vau,” ta te hoê metua vahine o Aleah te iˈoa ïa e parau nei. “Ua manaˈo vau e o oia te aiû nehenehe roa ˈˈe o ta ˈu i ite.” E nehenehe atoa râ te hoê tupuraa oaoa mai teie e faataiâ i te mau metua. “Ta ˈu haapeapearaa,” ta Aleah tane i parau, “e nehenehe anei au e faaineine maitai i ta ˈu tamahine no te faaruru atu i te mau fifi o te oraraa.” Te haapeapea ra e rave rahi metua mai tera te huru e te taa ra ia ratou te faufaaraa ia haapii i ta ratou mau tamarii ma te here. E faaruru râ te mau metua Kerisetiano o te hinaaro nei e horoa i teie haapiiraa ma te here i te mau fifi. Eaha vetahi?

2. E faaruru te mau metua i teihea mau fifi?

2 I teie nei te ora nei tatou i te mau mahana hopea roa o teie nei ao. Mai tei tohuhia, ua î roa teie totaiete i te feia here ore. I rotopu atoa i te mau melo utuafare, te faaite nei te taata i te “aroha ore,” e ua riro ratou ei “mauruuru ore, e te [taiva], . . . [e haavî ore, e te taehae].” (Timoteo 2, 3:1-5; MN) E nehenehe te amuiraa ˈtu i te mau mahana atoa i te mau taata o te faaite nei i teie mau huru e faaino i te huru raveraa a te mau melo utuafare Kerisetiano te tahi i te tahi. Hau atu â, te aro nei te mau metua i to ratou iho huru i tutuuhia mai i te ereraa i te hitahita ore, te tuhiraa ˈtu ma te feruri ore, e te ereraa i te haroaroa i roto i te tahi atu mau tuhaa.—Roma 3:23; Iakobo 3:2, 8, 9.

3. E nafea te mau metua e nehenehe ai e aupuru i te mau tamarii oaoa?

3 Noa ˈtu teie mau fifi, e nehenehe te mau metua e aupuru i te mau tamarii oaoa o te here i te Atua. E nafea ïa? Ma te pee ïa i te aˈoraa a te Bibilia: “Ia ravehia te mau mea atoa i roto ia outou na ma te [here].” (Korinetia 1, 16:14; MN) O te here ïa “taua tatua nehenehe roa ra.” (Kolosa 3:14) E hiˈopoa anaˈe e toru huru o te aroha, aore ra here, ta te aposetolo Paulo i faataa i roto i ta ˈna rata matamua i to Korinetia e e feruri anaˈe i vetahi mau ravea taa ê e nehenehe ai te mau metua e faaohipa i teie huru maitai a haapii ai ratou i ta ratou mau tamarii.—Korinetia 1, 13:4-8.

Ei faaoromairaa roa e tia ˈi

4. No te aha e mea tia ˈi ia faaoromai roa te mau metua?

4 Ua papai Paulo e: “E faaoromairaa roa to te aroha.” (Korinetia 1, 13:4) Te parau Heleni i hurihia ei “faaoromairaa roa” te faaoromai ma te ore e riri vave to ˈna auraa. No te aha e mea tia ˈi ia faaoromai roa te mau metua? E nehenehe iho â te rahiraa o te mau metua e manaˈo i e rave rahi tumu. E rave anaˈe i te tahi hiˈoraa noa. Mea varavara te mau tamarii i te ui hoê noa taime no te tahi mea o ta ratou e hinaaro. Noa ˈtu e e pahono papu te hoê metua e “Aita,” e ani â te tamarii na nia iho e na nia iho noa ma te tiaturi e e pahono mai paha te metua e “E.” E onoono paha te mau taurearea ia faatiahia ratou ia rave i te tahi ohipa o ta te metua i ite e mea maamaa. (Maseli 22:15) E mai ia tatou pauroa, e hapehape ohie noa te tamarii.—Salamo 130:3.

5. Eaha te nehenehe e tauturu i te mau metua ia faaoromai roa?

5 Na te aha e tauturu i te mau metua ia faaoromai roa i ta ratou mau tamarii? Ua papai te arii Solomona e: “Na te haapao o te taata e ore e riri vave ai.” (Maseli 19:11) E nehenehe te mau metua e taa i te haerea o ta ratou mau tamarii ma te haamanaˈo e na mua ˈˈe “mai ta te tamarii atoa ta [ratou] parau, e mai to te tamarii to [ratou] ite, e mai to te tamarii hoi to [ratou] manaˈo.” (Korinetia 1, 13:11) Te mau metua, te haamanaˈo ra anei outou i to outou onoonoraa i to outou metua vahine aore ra metua tane ia farii ratou i te hoê aniraa peu tamarii? Ei taurearea, ua manaˈo aˈena anei outou e aita to outou na metua i taa noa i to outou huru aau aore ra to outou mau fifi? Mai te peu e e, ua taa atoa ia outou no te aha ta outou mau tamarii e na reira ai e no te aha ratou e hinaaro ai i te mau haamanaˈoraa tamau î i te faaoromai o ta outou mau faaotiraa. (Kolosa 4:6) E mea tano ia tapao e ua parau Iehova i te mau metua Iseraela e “haapii tamau maite” i to ratou feia apî i ta ˈna mau ture. (Deuteronomi 6:6, 7) Te taˈo Hebera e “haapii tamau maite,” e “parau pinepine,” e “parau na nia iho e na nia iho noa,” e “faataa maitai” to ˈna auraa. E titau te reira ia parau te mau metua i te hoê â mea e rave rahi taime a nehenehe atu ai te hoê tamarii e haapii paha i te faaohipa i te mau ture a te Atua. E hinaaro-pinepine-hia ia na nia iho noa te parau no te haapii i te tahi atu mau haapiiraa o te oraraa.

6. No te aha e ere ai te hoê metua faaoromai roa i te hoê metua huru faatia noa?

6 Tera râ e ere te hoê metua faaoromai roa i te hoê metua huru faatia noa. Te faaara nei te Parau a te Atua: “O te tamaiti . . . ia faarue-taue-noa-hia ra, e riro te metua vahine i te haama.” No te arai i teie huru faahopearaa, te na ô nei teie â Maseli e: “Na te papai e na te aˈo e haapaari atu.” (Maseli 29:15) I te tahi mau taime, e manaˈo paha te mau tamarii e aita to ratou mau metua e mana no te aˈo ia ratou. Eiaha râ e faatere i te mau utuafare Kerisetiano mai te hoê hau manahune, mai te huru ra e tei te huru farii maitai a te mau tamarii te tiaraa o te mau metua e haamau i te mau ture. Ua horoa râ Iehova, te Upoo maitai roa ˈˈe o te utuafare, i te mana i te mau metua no te haapii e no te aˈo i ta ratou mau tamarii ma te here. (Korinetia 1, 11:3; Ephesia 3:15; 6:1-4) Inaha, ua taai-roa-hia te aˈo i te tahi atu tuhaa o te aroha, aore ra here, i faahitihia e Paulo.

E nafea ia aˈo ma te here

7. No te aha te mau metua hamani maitai e aˈo ai i ta ratou mau tamarii, e eaha tei taaihia i teie aˈo?

7 Ua papai Paulo ‘e hamani maitai to te aroha.’ (Korinetia 1, 13:4) E aˈo te mau metua hamani maitai mau i ta ratou mau tamarii ma te ore e tauiui noa i to ratou huru. I te na reiraraa, te pee nei ratou ia Iehova. “O ta [Iehova] e here ra, o ta ˈna ïa e aˈo mai,” ta Paulo i papai. A tapao na e te huru o te aˈo e faahitihia ra i roto i te Bibilia e ere noa i te faautuaraa te auraa. O te faaineineraa e te haapiiraa ïa te auraa. Eaha te fa o teie aˈo? “I te feia i haamatarohia i te reira,” te na ô ra Paulo, “o te [hau] ra ïa o te parau-tia te tupu.” (Hebera 12:6, 11; MN) Ia haapii te mau metua i ta ratou mau tamarii ma te hamani maitai ia au i te hinaaro o te Atua, te horoa ra ïa ratou i te ravea ia riro mai ratou ei taata paari hau e te tia. Ia farii te mau tamarii i “te aˈo a Iehova,” e noaa ia ratou te paari, te ite, e te haroaroaraa—e mea faufaa maitai atu â i te ario aore ra i te auro.—Maseli 3:11-18.

8. Eaha te ite-noa-hia ra ia ore te mau metua e aˈo i ta ratou mau tamarii?

8 I te tahi aˈe pae, ia ore te mau metua e aˈo i ta ratou mau tamarii aita ïa ratou e faaite ra i te here. Ua faaurua Iehova ia Solomona ia papai e: “O tei vaiiho noa i te papai ra aore ïa i aroha i ta ˈna tamaiti; o tei aroha râ ia ˈna, e aˈo ïa ia ˈna i reira ra.” (Maseli 13:24) E riro ohie noa te mau tamarii o tei paari aita e aˈo papu ei tamarii miimii e te oaoa ore. Taa ê atu, ua riro te mau tamarii a te mau metua aau aroha o te haamau nei râ i te mau otia etaeta ei piahi maitai aˈe, ei tamarii auhia e te oaoa i te rahiraa o te taime. Papu, te mau metua o te aˈo nei i ta ratou mau tamarii, te hamani maitai nei ïa ratou i ta ratou mau tamarii.

9. Eaha ta te mau metua Kerisetiano e haapii i ta ratou mau tamarii, e eaha te manaˈo no nia i teie mau titauraa?

9 Eaha tei taaihia i te aˈoraa i te mau tamarii ma te hamani maitai e te î i te here? E mea tia ia paraparau maitai te mau metua i ta ratou mau tamarii eaha tei titauhia maira ia ratou. Ei hiˈoraa, mai te tamarii-rii-raa ra, ua haapiihia te mau tamarii a te mau metua Kerisetiano i te mau faaueraa tumu bibilia faufaa e oia atoa te faufaaraa ia apiti atu i te mau tuhaa rau o te haamoriraa mau. (Exodo 20:12-17; Mataio 22:37-40; 28:19; Hebera 10:24, 25) E mea tia ia ite te mau tamarii e eita teie mau titauraa e tauiuihia.

10, 11. No te aha te mau metua e haapao ai paha i te mau manaˈo o ta ratou mau tamarii ia haamau ratou i te mau ture o te utuafare?

10 I te tahi râ mau taime, e hinaaro paha te mau metua e tauaparau e ta ratou mau tamarii ia faanahohia te mau ture o te utuafare. Mai te peu e e nehenehe te feia apî e tauaparau atoa no nia i teie mau ture, e auraro ohie atu aˈe paha ïa ratou. Ei hiˈoraa, ia faaoti te mau metua e haamau i te hora no te hoˈi mai i te fare, e nehenehe ratou e maiti i te hoê hora tia e titauhia ˈi te mau tamarii ia tae mai i te fare. Aore ra, ei monoraa, e faatia paha ratou ia horoa ta ratou mau tamarii i te hoê hora e ia faataa mai i te mau tumu o te reira. I reira paha te mau metua e faahiti ai i ta ratou iho taime hoˈiraa e te tumu e manaˈo ai ratou e mea maitai aˈe. Mai te peu e aita te manaˈo e tu ra, mai te tupu mai paha, ia aha ïa te mau metua? I roto i te tahi mau tupuraa, e faaoti paha te mau metua e nehenehe paha ratou e faatia i te mau hinaaro o te mau tamarii ia ore te mau faaueraa tumu bibilia e ofatihia. Teie anei te auraa e ua faarue aore ra ua tuu ratou i to ratou mana i te hiti?

11 No te pahono i tera uiraa, a hiˈo na i te huru faaohiparaa a Iehova i to ˈna mana ma te here i nia ia Lota e to ˈna utuafare. I muri aˈe i to raua aratairaa ia Lota, ta ˈna vahine, e ta ˈna na tamahine i rapae au ia Sodoma, ua parau atu na melahi e: “E haapuora ˈtu oe i nia i te mouˈa, oi pau atoa hoi oe.” Ua pahono râ Lota: “Eiaha na, e [Iehova] e.” Ua horoa ˈtu Lota i te tahi atu manaˈo: “Teie hoi te oire fatata inaha ia horo vau i reira, e e oire iti haihai hoi, e tuu aˈe na oe ia ˈu i reira, ia ora vau?” Eaha ta Iehova i pahono? “Inaha, ua faatia atu vau i ta oe parau i tena na,” o ta ˈna ïa i parau. (Genese 19:17-22) Ua faarue anei Iehova i to ˈna mana? Aita roa ˈtu! Ua haapao râ oia i ta Lota aniraa e ua faaoti oia e hamani maitai rahi atu â ia ˈna i roto i teie tupuraa. Mai te peu e e metua oe, te vai ra anei te taime e nehenehe ai oe e haapao i te mau manaˈo o ta oe mau tamarii i te haamauraa i te mau ture o te utuafare?

12. Eaha te tauturu i te hoê tamarii ia vai hau noa o ˈna?

12 Oia mau, e mea faufaa ia ite te mau tamarii eiaha noa te mau ture, te mau utua atoa râ i te ofatiraa i tera mau ture. Ia oti te mau utua i te tauaparauhia e ua taahia te reira, e mea tia ia faaohipahia te mau ture. Aita te mau metua e faaite ra i te here mai te peu e e faaara noa ratou i ta ratou mau tamarii no nia i te hoê utua e au ma te ore râ e faautua ˈtu. “No te mea aore te utua no te parau ino ra i tuu-vave-hia ˈtu, i haapapuhia ˈi te aau o te taata nei i te rave i te parau ino ra.” (Koheleta 8:11) Parau mau, e ore paha te hoê metua e faautua i te hoê tamarii i te vahi taata aore ra i mua i te mau hoa o te tamarii, eiaha te tamarii ia haamâ. Tera râ e vai hau atu â e e rahi atu â te faatura e te here o te mau tamarii i to ratou mau metua ia ite ratou e te “oia” a to ratou mau metua e oia ïa e ta ratou “aita” e aita—noa ˈtu e e faautuahia ratou.—Mataio 5:37.

13, 14. E nafea te mau metua e pee ai ia Iehova ia haapii ratou i ta ratou mau tamarii?

13 Ia faautuahia ˈtu ma te here, e mea maitai ïa ia faaauhia te utua e te huru horoaraa i te reira i te tamarii. “Mea taa ê to ta mâua na tamarii e piti hinaaro ia aˈohia raua,” te haamanaˈo nei o Pam. “Tei tano no te hoê tamarii aita ïa i tano no te tahi atu.” Te faataa nei ta ˈna tane faaipoipo o Larry e: “E mea faaroo atâ ta mâua tamahine matahiapo e e au ra e e fati noa o ˈna i mua i te aˈo etaeta. E mea faaroo aˈe râ ta mâua tamahine hopea i te mau parau paari e oia atoa i te hohoˈa mata tuatua.” Oia mau, e tutava te mau metua î i te here i te taa maite eaha te aˈo maitai roa ˈˈe no ta ratou mau tamarii.

14 O Iehova te hiˈoraa no te mau metua i te mea e ua ite oia i te mau vahi puai e te mau vahi paruparu o ta ˈna mau tavini taitahi. (Hebera 4:13) Hau atu â, ia faautua Iehova, e ere o ˈna i te mea etaeta roa aore ra i te mea faatia noa. Area râ, e aˈo “mâmâ noa” o ˈna i to ˈna nunaa. (Ieremia 30:11) Te mau metua, ua ite anei outou i te mau vahi puai e te mau vahi paruparu o ta outou mau tamarii? E nehenehe anei outou e faaohipa i tera ite ma te hoê huru maitai e te mǎrû no te haapii ia ratou? Mai te peu e e, te faaite papu nei ïa outou e te here nei outou i ta outou mau tamarii.

A faaitoito atu i te aparauraa ma te parau mau

15, 16. E nafea te mau metua e nehenehe ai e faaitoito i ta ratou mau tamarii ia aparau ma te parau mau, e eaha te ravea ta te mau metua Kerisetiano i manaˈo e mea maitai?

15 Te tahi atu huru o te aroha, aore ra te here, oia ïa “eita e oaoa i te parau-tia ore, e oaoa râ i te parau mau.” (Korinetia 1, 13:6) E nafea te mau metua e haapii ai i ta ratou mau tamarii ia hinaaro i te parau-tia e te parau mau? Te hoê taahiraa faufaa roa, o te faaitoitoraa ïa i ta ratou mau tamarii ia faaite mai i to ratou huru aau ma te huna ore, noa ˈtu e e mea fifi no te mau metua ia farii i te parau a te mau tamarii. Papu maitai, e oaoa te mau metua ia faaite te mau tamarii i te mau manaˈo e te mau huru aau e au i te mau ture aveia parau-tia. I te tahi râ mau taime, e faaite paha te mau parau haavare ore a te hoê tamarii i te hoê huru tia ore. (Genese 8:21) Ia aha te mau metua e tia ˈi? Na mua roa paha e hinaaro ratou e faaafaro oioi i ta ratou mau tamarii i te faaiteraa mai i teie huru manaˈo. Ia na reira râ te mau metua, e oioi paha te mau tamarii i te haapii i te parau noa i te mau mea o ta ratou e manaˈo nei tera ta te mau metua e hinaaro nei e faaroo. Parau mau, e mea tia ia tinai vave i te parau faatura ore, te vai nei râ te hoê taa-ê-raa i te haapiiraa i te mau tamarii e nafea ia aparau ma te peu maitai e te faaheporaa eaha ta ratou e parau mai.

16 E nafea te mau metua e faaitoito ai i te aparauraa ma te parau mau? Te parau nei o Aleah, tei faahiti-aˈena-hia, e, “Ua faatupu mâua i te hoê huru tupuraa no te aparau-roa-raa ma te tamata eiaha e riri vave noa ia faaite mai ta mâua na tamarii i te mau mea o te faahuru ê ia mâua.” Te parau nei te hoê metua tane o Tom te iˈoa e: “Ua faaitoito mâua ia faaite roa ta mâua tamahine i to ˈna manaˈo ia mâua, noa ˈtu e aita o ˈna i farii i ta mâua huru feruriraa. Ua manaˈo mâua e ahiri e tâpû noa mâua i ta ˈna parau e e faahepo uˈana mâua i to mâua hinaaro, e riro oia i te inoino mai e i te mataro eiaha ia faaite mai i te mea e vai mau ra i roto i to ˈna aau. I te tahi aˈe pae, ia horoa mâua i te tariˈa faaroo e faaitoito te reira ia faaroo mai o ˈna ia mâua.” Papu, e mea tia ia auraro te mau tamarii i to ratou mau metua. (Maseli 6:20) Tera râ, e horoa te aparau-roa-raa i te ravea i te mau metua e haapii i ta ratou mau tamarii ia aravihi atu â i te feruri. Ua parau o Vincent, te hoê metua tane e maha tamahine, e: “E pinepine matou i te tauaparau no nia i te vahi maitai e te vahi ino o te hoê tupuraa ia nehenehe ta mâua mau tamahine e ite eaha te faahopearaa maitai aˈe no ratou. Na te reira i tauturu ia ratou ia aravihi atu â i te feruri.”—Maseli 1:1-4.

17. E nehenehe te mau metua e papu i te aha?

17 Parau mau, aore e metua o te nehenehe e faaohipa ma te tia roa i te aˈo a te Bibilia i te haapaoraa i te tamarii. E nehenehe râ outou e papu e e mauruuru roa ta outou mau tamarii i ta outou mau tutavaraa maitai no te haapii ia ratou ma te hoê huru faaoromai roa, hamani maitai, e te here. E haamaitai mau Iehova i ta outou mau tutavaraa e na reira. (Maseli 3:33) I te pae hopea roa, te hinaaro nei te mau metua Kerisetiano atoa ia haapii i ta ratou mau tamarii ia here ia Iehova mai ia ratou ra. E nafea e naea ˈi i te mau metua teie fa maitai roa ˈˈe? E vauvau te tumu parau i muri nei i vetahi mau ravea taa maitai.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• E nafea te haroaroa e tauturu ai i te hoê metua ia faaoromai roa?

• E nafea te hamani maitai e te aˈo e taaihia ˈi?

• No te aha e mea faufaa roa ˈi te aparauraa ma te parau mau i rotopu i te mau metua e te mau tamarii?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 24]

Te mau metua, te haamanaˈo ra anei outou mai te eaha to outou huru i te tamarii-rii-raa ra?

[Hohoˈa i te api 25]

Te faaitoito ra anei outou i te aparauraa ma te parau mau e te huna ore e ta outou mau tamarii?