Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te faaoraraa ˈtu i te marei a te imi manu

Te faaoraraa ˈtu i te marei a te imi manu

Te faaoraraa ˈtu i te marei a te imi manu

“Na [Iehova] mau â oe e faaora i te marei a te imi manu ra.”—SALAMO 91:3.

1. O vai “te imi manu,” e no te aha e mea atâta ˈi o ˈna?

 TE FAAÛ nei te mau Kerisetiano mau atoa i te hoê aaiora, e ite e e aravihi hau aˈe to ˈna i to te taata. Te faaau ra te Salamo 91:3 ia ˈna i “te imi manu.” O vai teie enemi? Mai te numera o te 1 no Tiunu 1883 (Beretane), ua faaite teie vea e o te Diabolo ra o Satani. Te tutava aravihi nei teie enemi puai i te faahema e te marei i te nunaa o Iehova mai te imi manu e tamata nei i te marei i te hoê manu.

2. No te aha Satani i faaauhia ˈi i te imi manu?

2 I te tau tahito, e haruhia te manu no te navenave o to ˈna taˈi, no te ǔ o to ˈna huruhuru, ei maa e ei tusia atoa. E mea fifi râ ia haru i te manu no to ˈna naturaraa vai ara e te riaria ohie. No reira, i te mau tau bibilia, e hiˈopoa maitai te imi manu na mua i te mau vahi taa ê e te mau peu a te mau huru manu ta ˈna i opua e haru. I reira oia e maimi ai i te mau ravea paari no te marei ia ˈna. Ma te faaau ia Satani i te imi manu, te tauturu nei te Bibilia ia tatou ia taa i ta ˈna mau raveraa. Te hiˈopoa taitahi nei Satani ia tatou. Te tapao nei oia i ta tatou mau peu e vahi taa ê e te haamau nei oia i te mau marei moe no te tamata i te haru ora ia tatou. (Timoteo 2, 2:26) Ia haruhia tatou e Satani, o to tatou ïa pohe varua, a nehenehe atu ai tatou e mou roa. No reira, ei parururaa ia tatou, ia ite ïa tatou i te mau raveraa rau a “te imi manu.”

3, 4. Afea ta Satani raveraa e au ai i ta te liona? ta te asepi?

3 Ma te rave i te mau faahohoˈaraa, te faaau atoa nei te papai salamo i te mau raveraa a Satani i ta te liona apî aore ra ta te asepi. (Salamo 91:13) Mai te liona i te tahi taime, e aro tia ˈtu Satani i te nunaa o Iehova na roto i te hamani-ino-raa aore ra te ture. (Salamo 94:20) E topa paha vetahi i teie mau aroraa taehae. Mea pinepine roa râ, e ore teie mau aroraa uˈana e manuïa a hope ai ma te tahoê i te nunaa o te Atua. E no te mau aroraa aravihi atu â hoi a Satani e au i ta te asepi?

4 Te faaohipa nei te Diabolo i to ˈna ite hau aˈe i to te taata no te faatae i te mau ino haavarevare e te haapohe e au i to te taero ophi mai te hoê vahi huna ˈtu. Na reira oia i manuïa ˈi i te faataero i te feruriraa o te tahi mau melo o te nunaa o te Atua, ma te faahema ia ratou ia rave i to ˈna hinaaro eiaha to Iehova, ma te hoê hopea ati mau. Mea oaoa, e ere tatou i te ite ore i ta Satani mau ravea. (Korinetia 2, 2:11) I teie nei, e hiˈopoa tatou e maha o te mau marei haapohe e faaohipahia e “te imi manu.”

Te mǎtaˈu i te taata

5. No te aha e mea puai mau ai te marei o te “mǎtaˈu i te taata”?

5 Ua ite “te imi manu” i te hinaaro natura o te taata ia auhia e ia fariihia o ˈna e vetahi ê. Aita te mau Kerisetiano e tâuˈa ore ra i te mau manaˈo e huru aau o te feia i pihai iho ia ratou. Ma te ite i te reira, e hinaaro te Diabolo ia haapeapea rahi ratou no to te taata manaˈo. Ei hiˈoraa, e faahema o ˈna i te tahi mau melo o te nunaa o te Atua ma te faaohipa i te marei o te “mǎtaˈu i te taata.” (Maseli 29:25) Mai te peu e no te mǎtaˈu i te taata, e amui te mau tavini a te Atua ia vetahi ê no te rave i ta Iehova e opani nei aore ra no te ore e rave i ta te Parau a te Atua e faaue atu nei, ua marei ïa “te imi manu” ia ratou.—Ezekiela 33:8; Iakobo 4:17.

6. Eaha te hiˈoraa e faaite nei e e nafea te hoê taurearea i mareihia ˈi e “te imi manu”?

6 Ei hiˈoraa, e riro paha te hoê taurearea i te umeraa a te mau hoa haapiiraa a puhipuhi atu ai i te avaava. I to ˈna revaraa i te fare haapiiraa i tera mahana, aita roa ˈtu paha oia i manaˈo e puhipuhi i te avaava. Aita râ i maoro, te rave nei oia i te tahi mea tei faaino i to ˈna ea e tei au-ore-hia e te Atua. (Korinetia 2, 7:1) Mea nafea o ˈna i hema ˈi? Peneiaˈe ua amui o ˈna i te mau hoa tano ore e ua mǎtaˈu oia e faaû i to ratou riri. E te feia apî, eiaha e vaiiho i “te imi manu” ia râmâ e ia marei ia outou! Ia ore outou e haru-ora-hia, eiaha outou e fati rii noa ˈˈe. A pee i te faaararaa bibilia e ape i te amuimuiraa iino.—Korinetia 1, 15:33.

7. E nafea paha Satani e haa ˈi ia ere vetahi metua i to ratou vai faito noa pae varua?

7 Te rave papu nei te mau metua Kerisetiano i ta ratou hopoia bibilia e horoa i te mau mea materia no to ratou utuafare. (Timoteo 1, 5:8) Teie râ ta Satani fa, ia ere te mau Kerisetiano i to ratou vai faito noa. Peneiaˈe ua matau te tahi mau Kerisetiano i te mairi i te mau putuputuraa no te mea ua riro ratou i te faaheporaa a to ratou mau paoti e rave i te ohipa hau. E mǎtaˈu paha ratou i te ani i te taime vata ia tae i te mau tuhaa atoa o te hoê tairururaa mataeinaa no te haamori ia Iehova e to ratou mau taeae. E “tiaturi ia Iehova,” o te paruru ïa i teie marei. (Maseli 3:5, 6) Hau atu â, ma te haamanaˈo e e melo anaˈe tatou no te utuafare o Iehova e e hopoia na ˈna ia haapao ia tatou, e tauturuhia ïa tatou ia vai faito noa. Te mau metua, te tiaturi ra anei outou e e haapao mai iho â Iehova ia outou e to outou utuafare ia rave outou i to ˈna hinaaro? Aore ra e haru ora anei te Diabolo ia outou a riro atu ai outou i te rave i to ˈna hinaaro no te mǎtaˈu i te taata? Te ani ru atu nei matou ia feruri i teie mau uiraa ma te pure.

Te marei o te nounou taoˈa

8. E nafea Satani e faaohipa ˈi i te ainu o te nounou taoˈa?

8 E faaohipa atoa Satani i te ainu o te nounou taoˈa no te marei ia tatou. Te faaitoito pinepine nei te tapihooraa a teie nei ao i te mau opuaraa ia taoˈa-oioi-hia o te nehenehe e faahema atoa vetahi o te nunaa o te Atua. I te tahi mau taime, e na ô mai paha te taata e: “A tutava i te ohipa. Ia noaa ia outou te hoê tiaraa maitai, e nehenehe outou e faafaaea rii e e fanaˈo i te oraraa. E nehenehe atoa outou e riro ei pionie.” No ǒ mai paha teie mau parau i te mau manaˈo tano ore o vetahi o te imi ra ia monihia ratou i nia i te tua o to ratou mau hoa i roto i te amuiraa Kerisetiano. A feruri maitai i teie mau umeraa. Aita anei te reira e faaite ra i te manaˈo o te taata taoˈa rahi “maamaa” o te parabole a Iesu?—Luka 12:16-21.

9. No te aha vetahi mau Kerisetiano e hema ˈi i te hinaaro i te mau taoˈa?

9 Te ohipa nei Satani i nia i ta ˈna ao ino ma te hoê huru raveraa ia hinaaro te taata i te mau taoˈa. I te pae hopea, e nehenehe tera hinaaro e aˈa roa i roto i te oraraa o te hoê Kerisetiano, ma te hoene te parau e ‘aore te parau e hotu mai.’ (Mareko 4:19) Te faaitoito mai nei te Bibilia ia mauruuru i te maa e te ahu. (Timoteo 1, 6:8) E rave rahi râ te hema i “te imi manu” no te mea aita ratou iho e faaohipa nei i teie aˈoraa. No te teoteo anei ratou e manaˈo ai e e mea tia ia pee maite ratou i te hoê huru oraraa? E tatou iho nei? Te turai ra anei to tatou hinaaro i te mau taoˈa ia ore e haafaufaa roa i te haamoriraa mau? (Hagai 1:2-8) Te mea peapea, i te tau faanavairaa faufaa fifi, ua haapae vetahi i te mau mea pae varua no te tapea i to ratou huru oraraa ta ratou i matau na. Mea au roa ïa na “te imi manu” tera huru nounou taoˈa!

Te marei o te faaanaanataeraa tia ore

10. E mea tia ia rave te Kerisetiano taitahi i teihea hiˈopoa-maite-raa?

10 Te tahi atu ravea a “te imi manu,” e haaviivii ïa i te manaˈo natura o te taata no nia i te mea maitai e te mea ino. Na te hoê â manaˈo e to Sodoma e Gomora e faatere nei i te rahiraa o te tapihaa faaanaanataeraa. Te haamahiti nei te mau parau apî a te afata teata e ta te mau vea i te haavîraa uˈana e te faaanaanatae hua nei i te taatiraa pae tino faufau. Te haapoiri nei te rahiraa o ta te haapurororaa vea i faariro ei faaanaanataeraa, i te ravea a te taata e ‘ite i te maitai e te ino.’ (Hebera 5:14) A haamanaˈo râ i ta Iehova mau parau i te peropheta Isaia: “E pohe to ratou to tei parau i te ino ra, e maitai, e te maitai ra, e ino.” (Isaia 5:20) Ua faaino huna anei “te imi manu” i to outou feruriraa e teie mau faaanaanataeraa tia ore? E mea faufaa roa te hiˈopoa-maite-raa ia tatou iho.—Korinetia 2, 13:5.

11. Eaha te faaararaa a teie vea no nia i te mau aamu tatuhaa afata teata?

11 Fatata e 25 matahiti i teie nei, ua faaara Te Pare Tiairaa ma te here i te utuafare faaroo no nia i te mau aamu tatuhaa afata teata. * Teie tei parauhia no nia i te umeraa aravihi a te mau aamu tatuhaa au-roa-hia: “Ua faaohipahia te imiraa i te here ei faatiaraa i te mau huru haerea atoa. Ei hiˈoraa, e parau te hoê potii hapû taa noa i te hoê hoa vahine: ‘Ua here hoi au ia Victor. Atira noa ˈtu . . . Te mea faufaa roa no ˈu ia fanau vau i ta ˈna aiû!’ No te au hoi o te upaupa e faaroohia ra e mea fifi ia manaˈo e e haerea ino roa to ˈna. E mea au atoa na oe ia Victor. E aroha oe i te potii. E ‘farii’ oe i te reira. ‘E mea maere e nafea oe e faatano ai i to oe manaˈo,’ i parau na ïa te hoê vahine mataitai o tei taui i to ˈna manaˈo i muri aˈe. ‘Ua ite tatou e e mea ino te morare ore. . . . Ua taa râ ia ˈu e te feruri ra vau mai ia ratou.’”

12. Eaha te faaite nei i te tanoraa o te faaararaa no nia i te tahi mau porotarama afata teata?

12 Mai te neneiraahia mai teie mau tumu parau, e ua rahi roa teie huru porotarama o te haaviivii i te aau. I e rave rahi vahi, e haapurorohia teie mau porotarama e 24 hora i te mahana. E faaamu pinepine te tane, te vahine e e rave rahi taurearea i to ratou feruriraa e aau i teie huru faaanaanataeraa. Eiaha râ tatou e haavare ia tatou iho i te mau haaferuriraa tano ore. E mea hape ia manaˈo e e ere te faaanaanataeraa faufau i te mea ino roa ˈtu â i tei itehia i roto i te oraraa mau. E nehenehe mau anei te hoê Kerisetiano e imi i te otoheraa ia maiti e faaanaanatae ia ˈna e teie huru taata ta ˈna e ore roa e manaˈo e titau i to ˈna fare?

13, 14. Mea nafea vetahi i faaite ai i to ratou maitairaa mai maoti te mau faaararaa no nia i te afata teata?

13 Ua maitai mai e rave rahi i to ratou peeraa i tera faaararaa a “te tavini haapao maitai e te paari.” (Mataio 24:45-47) I muri aˈe i to ratou taioraa i te aˈoraa bibilia papu, ua papai atu te tahi mau taata no te faaite e ua putapû roa ratou iho i teie mau tumu parau. * Ua faˈi te hoê vahine e: “Hoê ahuru ma toru matahiti to ˈu mataitai-noa-raa i te mau aamu tatuhaa. Ua manaˈo vau e eita vau e fifi ma te haere noa i te mau putuputuraa Kerisetiano e ma te apiti i te taviniraa i te tahi mau taime. Ua farii râ vau i te manaˈo o te aamu tatuhaa o teie nei ao e mai te peu e e rave ino ta oe tane ia oe e aore ra aita o ˈna e here ia oe i to oe manaˈoraa, e faatiahia ia faaturi—no te tane iho â te hape. E i to ˈu manaˈoraa e ‘e faatiahia’ te reira, ua faaturi ihora vau e ua hara ia Iehova e i to ˈu hoa faaipoipo.” Ua tiavaruhia teie vahine. I te pae hopea, ua farii oia i ta ˈna hara, ua tatarahapa e ua faahoˈihia o ˈna. Ua horoa te mau tumu parau e faaara ra no nia i te mau aamu tatuhaa afata teata i te puai no te patoi atu i te faaanaanataeraa ta Iehova e riri nei.—Amosa 5:14, 15.

14 Ua parau te tahi atu taata taio tei fifi to ˈna oraraa e: “Ua taˈi au i to ˈu taioraa i te mau tumu parau, ua taa hoi ia ˈu e aita to ˈu aau i ati maite faahou ia Iehova. Ua fafau vau i to ˈu Atua e eita vau e riro faahou ei tîtî no teie mau aamu tatuhaa.” I muri aˈe i to ˈna faaiteraa i to ˈna mauruuru no teie mau tumu parau, ua faˈi te hoê tuahine e ua mataitai hua oia i te reira e ua papai e: “Ua manaˈonaˈo vau e . . . e fifi anei to ˈu taairaa e o Iehova. E nafea vau e faariro ai ia ‘ratou’ ei hoa no ˈu e a riro atoa ˈi au ei hoa no Iehova?” Mai te peu e ua haaviivii teie mau hohoˈa afata teata i te mau aau a 25 matahiti i teie nei, eaha ïa to ratou puai i teie mahana? (Timoteo 2, 3:13) Ia ara ïa tatou i te mau marei o te faaanaanataeraa tia ore rau a Satani, e aamu tatuhaa afata teata anei, e hauti video haavî uˈana, aore ra e video pehepehe faufau.

Te marei o te mau peapea

15. Mea nafea vetahi i haru-ora-hia ˈi e te Diabolo?

15 E faaohipa Satani i te mau peapea ei marei no te faaamahamaha i te nunaa o Iehova. E na reira tatou e mareihia ˈi noa ˈtu ta tatou mau fanaˈoraa taa ê i roto i te taviniraa. Ua haru-ora-hia vetahi e te Diabolo no te mea ua vaiiho ratou i te mau peapea ia faahuehue i te hau e te auhoêraa e te ruperupe pae varua faahiahia ta Iehova i faatupu.—Salamo 133:1-3.

16. Mea nafea Satani i tamata ˈi i te faahuehue i to tatou auhoêraa?

16 I te Tamaˈi rahi Matamua, ua tamata Satani i te haamou i te tuhaa i te fenua o te faanahonahoraa a Iehova ma te aro tia ˈtu, aita râ oia i manuïa. (Apokalupo 11:7-13) Mai reira mai, te haa huna ra oia no te faahuehue i to tatou auhoêraa. Ia vaiiho tatou i te mau peapea ia faatupu i te amahamaha, ua horoa ïa tatou i te hoê ravea i “te imi manu.” E nehenehe ïa tatou e haafifi i te ohiparaa a te varua moˈa i roto i to tatou iho oraraa e i roto atoa i te amuiraa. Ia tupu noa ˈtu te reira, e oaoa ïa o Satani no te mea ia ore te hau e te auhoêraa i roto i te amuiraa e fifi te pororaa.—Ephesia 4:27, 30-32.

17. Eaha te nehenehe e tauturu i te taata ia faaafaro i to ratou mau peapea?

17 E nafea oe ia peapea noa ˈtu oe e te hoê hoa Kerisetiano? Parau mau, e mea taa ê te mau tupuraa atoa. Noa ˈtu e ua rau te tumu e tupu ai te fifi, aita râ e tumu eiaha ˈi te mau peapea ia faaafarohia. (Mataio 5:23, 24; 18:15-17) Mea faaurua te aˈoraa o te Parau a te Atua, e mea tia roa. Ia faaohipahia, e manuïa iho â te mau faaueraa tumu bibilia. E ohipa mau â!

18. No te aha te peeraa ia Iehova e tauturu mai ai ia faaafaro i te mau peapea?

18 “Ua tia ia [Iehova] te faaore mai i te hara,” e tei ia ˈna te ‘faaore roa i te hara.’ (Salamo 86:5; 130:4) Te faaite nei tatou e e tamarii herehia tatou e Iehova ia pee tatou ia ˈna. (Ephesia 5:1) E feia hara anaˈe tatou e te hinaaro roa nei tatou ia faaore Iehova i ta tatou hara. No reira, ia ara maitai tatou ia ore tatou e hinaaro e faaore i ta vetahi ê hara. E nehenehe tatou e riro mai te tavini o te parabole a Iesu tei ore i faaore i ta to ˈna taetaeae tavini tarahu haihai aˈe i ta ˈna tarahu ta to ˈna fatu i faaore aˈena. A ite ai te fatu i te reira, ua tuu oia ia ˈna i te fare tapearaa. Ua faahope Iesu i te parabole i te na ôraa e: “E na reira atoa mai tau Metua i te ao ra ia outou atoa na, ia ore outou ia faaore ma te aau atoa i te hapa a to ˈna taeae.” (Mataio 18:21-35) Ma te feruri maite i tera faahohoˈaraa e ma te manaˈo ehia rahiraa taime to Iehova faaore-noa-raa i ta tatou mau hara, e tauturu mau te reira ia tamata tatou i te faaafaro i te mau peapea e to tatou taeae!—Salamo 19:14.

Paruruhia i raro aˈe i “te tapoˈi o te Teitei”

19, 20. E nafea tatou e faariro ai i ta Iehova “tapoˈi” e “maru” i teie tau atâta?

19 Te ora nei tatou i te hoê tau atâta. Ahiri aita te paruru î i te here a Iehova, ua mou tatou paatoa ia Satani. Ia ore “te imi manu” e marei ia tatou, ia parahi noa ïa tatou i te haapuraa taipe, “i raro aˈe i te tapoˈi o te Teitei,” ma te “taoto i raro aˈe i te maru o te Puaihope.”—Salamo 91:1.

20 Ia faariro noa tatou i ta Iehova haamanaˈoraa e aratairaa ei parururaa, eiaha roa râ ei taotiaraa. Te faaû nei tatou paatoa i te hoê aaiora ua hau aˈe to ˈna ite i to te taata. Aita anaˈe ta Iehova paruru î i te here, aore e taata e ora i te marei. (Salamo 124:7, 8) No reira tatou e pure ai ia Iehova ia faaora ia tatou i te marei a “te imi manu”!—Mataio 6:13.

[Nota i raro i te api]

^ La Tour de Garde o te 1 no Mati 1983, api 3-7.

^ La Tour de Garde o te 1 no Mati 1984, api 23.

Te haamanaˈo ra anei oe?

• No te aha e marei haapohe ai te “mǎtaˈu i te taata”?

• E nafea te Diabolo e faaohipa ˈi i te ainu o te nounou taoˈa?

• Mea nafea Satani i faahema ˈi vetahi i te marei o te faaanaanataeraa tia ore?

• Eaha te marei ta te Diabolo e faaohipa nei no te faahuehue i to tatou auhoêraa?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 28]

Ua hema vetahi i te “mǎtaˈu i te taata”

[Hohoˈa i te api 29]

Te faaanaanataehia ra anei oe e te mau mea ta Iehova e riri nei?

[Hohoˈa i te api 30]

E nafea oe ia peapea noa ˈtu oe e te hoê hoa Kerisetiano?