Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Manaˈo faufaa o na buka a Nahuma, Habakuka, e Zephania

Manaˈo faufaa o na buka a Nahuma, Habakuka, e Zephania

Mea ora te parau a Iehova

Manaˈo faufaa o na buka a Nahuma, Habakuka, e Zephania

UA HAAMOU ê na te puai rahi Asura ia Samaria, te oire pu o te basileia o na opu hoê ahuru o Iseraela. Mea maoro to Asura haamǎtaˈuraa ia Iuda. E poroi ta Nahuma te peropheta o Iuda no nia ia Nineve, te oire pu o Asura. To roto taua poroi ra i te buka bibilia a Nahuma, tei papaihia hou 632 H.T.T.

O te Hau emepera Babulonia, faaterehia e te tahi taime e te mau arii Kaladaio, te puai i tia mai i muri iho. E faaite atea te buka a Habakuka, tei oti paha i te papaihia i 628 H.T.T., e nafea Iehova e faaohipa ˈi i taua puai rahi ra ei mauhaa na ˈna no te faatupu i ta ˈna haavaraa e eaha te tupu i te pae hopea i nia ia Babulonia.

E na mua ˈtu Zephania te peropheta o Iuda ia Nahuma e ia Habakuka. A tohu ai oia e 40 tiahapa matahiti na mua ˈˈe i te haamouraa o Ierusalema i 607 H.T.T., e faaite haere oia i te hoê poroi ati e tiaturiraa atoa no Iuda. E haavaraa atoa to roto i te buka bibilia a Zephania, i nia i te tahi atu mau nunaa.

“E POHE TO TE OIRE I VIIVII I TE TOTO”

(Nahuma 1:1–3:19)

“Te parau ia Nineve ra,” no ǒ mai ïa i te Atua ra o Iehova, o te ‘ore e ru i te riri, te rahi ra râ to ˈna mana.’ Noa ˈtu e ‘e haapuraa etaeta Iehova i te mahana ahoaho’ no te feia e imi i te haapuraa ia ˈna ra, ia mou Nineve e tia ˈi.—Nahuma 1:1, 3, 7.

“E faahoˈi mai hoi Iehova i te maitai o Iakoba.” Mai ‘te liona e hahae ra’ râ, ua faariaria Asura i te nunaa taata o te Atua. “E tahu” Iehova “i to [Nineve] mau pereoo i te auauahi, e pau [to ˈna] mau liona apî i te ˈoˈe.” (Nahuma 2:2, 12, 13) “E pohe to te oire i viivii i te toto”—Nineve. “Te feia i ite i te roo [ia ˈna] ra, e papai ïa i to ratou rima” e e oaoa.—Nahuma 3:1, 19.

Uiraa bibilia pahonohia:

1:9—Eaha te auraa o “te rave haapau roa” ia Nineve no Iuda? Te tiamâraa tamau ïa ia Asura; “e ore e papiti mai te ati i te tupuraa.” Mai te mea ra e aita faahou Nineve, e papai Nahuma e: “Inaha hoi i nia i te mouˈa, te avae o tei hopoi mai i te parau maitai ra, o tei faaite mai i te parau hau! e haapao, e Iuda, i ta oe ra mau oroa moˈa ra.”—Nahuma 1:15.

2:6—Eaha “te uputa o te pape” tei iritihia? O te vahi ïa o te mau patu o Nineve tei apoo i te pape o te anavai Hidekela. I 632 H.T.T., i to te mau nuu amui a to Babulonia e to Medai haereraa ˈtu e tairi ia Nineve, aita oia i mǎtaˈu. Paruruhia e ta ˈna mau patu teitei, ua manaˈo oia e e oire taea-ore-hia oia. No te ûa puai râ, ua parari te Hidekela. Ia au i te taata tuatapapa o Diodore, “ua ninahia te hoê tuhaa o te oire e ua parari te mau patu.” Mea na reira te uputa o te anavai i iritihia ˈi, e mai tei tohuhia, ua mou oioi o Nineve mai te aihere mǎrô i pau roa i te auahi.—Nahuma 1:8-10.

3:4—Mea nafea Nineve i au ai i te vahine taiata? Ua haavare Nineve i te mau nunaa ma te fafau atu i te auhoaraa e te tauturu, te tanoraa râ, ua faatae oia i nia ia ratou i te zugo o te haavîraa. Ei hiˈoraa, ua tauturu Asura ia Ahaza te arii no Iuda i mua i te opuaraa ino a Arama raua Iseraela. I muri iho râ, ‘ua haere maira te arii o Asura ia Ahaza e e ati to ˈna ia ˈna.’—Paraleipomeno 2, 28:20.

Haapiiraa no tatou:

1:2-6. Te faaite ra te faataeraa Iehova i te tahooraa i nia i to ˈna mau enemi, o te patoi i te haamori ia ˈna anaˈe, i to ˈna hinaaro ia haamori ta ˈna mau tavini ia ˈna anaˈe.—Exodo 20:5.

1:10. Aita te mau patu rarahi e te mau hanere pare i haafifi i te tupuraa o te parau a Iehova i nia ia Nineve. Eita e tia i te mau enemi o te nunaa o Iehova i teie mahana ia ape i te mau haavaraa etaeta a te Atua.—Maseli 2:22; Daniela 2:44.

‘E ORA TEI TIAHIA’

(Habakuka 1:1–3:19)

E aparauraa na pene matamua e piti o te buka a Habakuka i rotopu i te peropheta e te Atua ra o Iehova. No to ˈna oto i te ohipa e tupu ra i Iuda, e ui Habakuka i te Atua: “Eaha ra hoi oe i faaite mai ai i te ino, e ia hiˈo hoi au i te oto ra?” E pahono Iehova e: “Te faatia nei au i te Kaladaio, i te fenua haere oioi e te aroha ore.” E faaite te peropheta i to ˈna maere e faaohipa ˈi te Atua i te feia “haavare” no te faautua ia Iuda. (Habakuka 1:3, 6, 13) E haapapuhia ia Habakuka e e ora tei tiahia, e ore râ te enemi e ape i te utua. Hau atu â, e papai Habakuka e pae ati e tupu i nia i te enemi Kaladaio.—Habakuka 2:4.

I roto i ta ˈna pure i te aroha hamani maitai, e faatia Habakuka ei “himene hevaraa” i te mau faaiteraa tahito o te mana rahi o Iehova mai i te miti Uteute, i te medebara, e i Ieriko. E tohu atoa te peropheta i te haereraa Iehova ma te riri haamou i Aramagedo ra. E oti te pure ma teie mau parau: “Te Fatu ra o Iehova, o to ˈu ïa puai, e na ˈna e faariro i tau avae mai to te aili, e ia haere noa vau i tau mau vahi teitei ra.”—Habakuka 3:1, 19MN.

Uiraa bibilia pahonohia:

1:5, 6—No te aha te mau ati Iuda i maere ai i te tiaraa ˈtu to Kaladaio i nia ia Ierusalema? A haamata ˈi Habakuka i te tohu, ua hema Iuda i te mana rahi o Aiphiti. (Te mau arii 2, 23:29, 30, 34) Noa ˈtu e te puai noa ˈtura to Babulonia, aitâ ta ratou nuu i haapau atura ia Pharao-neko. (Ieremia 46:2) Hau atu â, tei Ierusalema te hiero o Iehova, e i tamau noa na te opu fetii arii o Davida i te faatere mai reira mai. No te mau ati Iuda i taua tau ra, mea maere roa ta te Atua “ohipa” e vaiiho i to Kaladaio ia haamou ia Ierusalema. Noa ˈtu râ to ratou maere i te mau parau a Habakuka, ua “tae mau mai” te orama o te haamouraa o Ierusalema e to Babulonia i 607 H.T.T.—Habakuka 2:3.

2:5, MN—O vai “te taata pautuutu,” e no te aha ‘e ore ai e raea ia ˈna ta ˈna e titau ra’? E “taata pautuutu” tuhaa rau to Babulonia, o tei faaohipa i to ratou aravihi i te tamaˈi no te haru i te mau nunaa. I to ˈna iteraa i te upootiaraa, mai te hoê taata oia tei taero i te uaina. Eita râ e noaa ia ˈna ia haaputu ia ˈna ihora i te mau fenua atoa, no te mea e faaohipa Iehova i to Medai Peresia no te tairi ia ˈna. I teie tau, o te mau puai poritita te “taata” tuhaa rau. O ˈna atoa tei taero i te tiaturi ia ˈna iho e te teoteo e e hiaai mâha ore to ˈna i te tupuraa i te rahi. Eita râ e raea ia ˈna ta ˈna e titau ra, oia hoi ‘te haaputuraa i te mau fenua atoa ia ˈna ihora.’ Na te Basileia o te Atua anaˈe e tahoê i te huitaata.—Mataio 6:9, 10.

Haapiiraa no tatou:

1:1-4; 1:12–2:1. Ua ui Habakuka i te mau uiraa haavare ore, e ua pahono atu Iehova. E faaroo te Atua mau i te mau pure a ta ˈna mau tavini haapao maitai.

2:1, MN. Mai ia Habakuka, e mea maitai ia vai ara e ia haa noa tatou i te pae varua. E mea tia atoa ia ineine tatou i te faatano i to tatou feruriraa i nia i te “aˈo” e horoahia mai.

2:3; 3:16. A tiai ai tatou ma te faaroo i te taeraa mai o te mahana o Iehova, eiaha tatou e haamoe e e tau ru teie.

2:4. No te ora ˈtu i te mahana haavaraa a Iehova e tae mai, e titauhia ia faaoromai tatou ma te haapao maitai.—Hebera 10:36-38.

2:6, 7, 9, 12, 15, 19. E tae mai iho â te ati i nia i te taata e nounou i te taoˈa tia ore, e au i te haavîraa uˈana, e rave i te morare ore, aore ra e haamori i te idolo. Ia ara tatou i te ape i teie mau huru e peu, e tia ˈi.

2:11. Ia ore tatou e faaite i te ino o teie nei ao, ‘e pii hua mai te ofai.’ Mea faufaa ia tamau tatou i te poro ma te itoito i te poroi o te Basileia!

3:6. Ia faatupu Iehova i ta ˈna haavaraa, aita e mea e nehenehe e tapea ia ˈna, aita atoa e faanahonahoraa taata e au ra e e vai tamau mai te mau mouˈa e te mau aivi.

3:13. E haapapuraa ta tatou e eita te haamouraa i Aramagedo e tupu mai tera noa. E faaora Iehova i ta ˈna mau tavini haapao maitai.

3:17-19. Noa ˈtu e e tairi mai te ati hou e i te roaraa o Aramagedo, e nehenehe tatou e tiaturi e e horoa mai Iehova i te “puai” a tamau noa ˈi tatou i te tavini ia ˈna ma te oaoa.

‘UA FATATA TE MAHANA O IEHOVA’

(Zephania 1:1–3:20)

Ua parare te haamoriraa ia Baala i Iuda. E parau Iehova na roto i ta ˈna peropheta Zephania e: “E faatoro vau i tau rima i nia ia Iuda, e i nia atoa i te taata atoa o Ierusalema.” E faaara Zephania e: ‘Ua fatata te mahana o Iehova.’ (Zephania 1:4, 7, 14) O te feia noa e haapao i te mau titauraa a te Atua te “faatapunihia” i taua mahana ra.—Zephania 2:3.

‘E pohe to te oire faateiaha’—o Ierusalema! “E tiai mai na . . . ia ˈu, te na reira maira Iehova, e ia tae i te mahana e tia ˈi au i nia e rave i ta ˈu i noaa ra; teie hoi ta ˈu parau, e haaputu i te mau fenua, . . . ia ninii atu vau i ta ˈu nei tahoo i nia ia ratou.” E fafau râ te Atua e: “E faatupu hoi au i to outou iˈoa e te haamaitai ia outou i roto i te mau taata atoa o te ao nei, ia ruri ê au i to outou tîtîraa i mua i to outou mata.”—Zephania 3:1, 8, 20.

Uiraa bibilia pahonohia:

2:13, 14, MN—No vai “te reo e oto noa” ia Nineve tei ano roa? I te mea e e riro Nineve ei parahiraa no te mau animara oviri e te mau manu, te reo o te oto noa, o te taˈi ïa o te manu e peneiaˈe te vava o te mataˈi na roto i te mau haamaramarama o te mau fare taata ore.

3:9, MN—Eaha te “reo ateate,” e e nafea te reira e paraparauhia ˈi? O te parau mau ïa a te Atua i roto i ta ˈna Parau, te Bibilia. Oia hoi te mau haapiiraa bibilia atoa. E paraparau tatou i taua reo ra ma te tiaturi i te parau mau, ma te haapii maite i te reira ia vetahi ê, e ma te ora ia au i te hinaaro o te Atua.

Haapiiraa no tatou:

1:8. E au ra e i te tau o Zephania te imi ra vetahi ia fariihia ratou e te mau nunaa tapiri ma te “ahu i te ahu huru ê.” Auê te maamaa e ia tamata te feia haamori o Iehova i teie tau i te faaau atu i nia i teie ao mai tera atoa!

1:12; 3:5, 16. Ua tono noa Iehova i ta ˈna mau peropheta e faaara i to ˈna nunaa i ta ˈna mau faaotiraa haavaraa. Ua na reira oia noa ˈtu e—mai te rito uaina i raro i te farii—te parahi maitai ra e rave rahi ati Iuda e aita e tâuˈa ra i te poroi. A fatata mai ai te mahana rahi o Iehova, e mea titauhia ia tamau tatou i te faaite haere i te poroi o te Basileia ma te tuutuu ore, eiaha râ e vaiiho i te huru tâuˈa ore o te taata ia ‘faatoaruaru i to tatou rima’ i te hupehupe.

2:3. O Iehova anaˈe te nehenehe e faaora ia tatou i te mahana o to ˈna riri. Ia farii maitai noa oia ia tatou, e titauhia ia ‘imi tatou ia Iehova’ ma te haapii maite i ta ˈna Parau, te Bibilia; ma te ani i ta ˈna aratairaa i roto i te pure; e ma te haafatata ˈtu ia ˈna. E mea tia ia ‘imi tatou i te parau-tia’ ma te ora i te hoê oraraa mâ i te pae morare. E mea titauhia ia ‘imi tatou i te haehaa’ ma te faahotu i te hoê huru auraro e te mǎrû.

2:4-15; 3:1-5. I te mahana e tupu ai te haavaraa a Iehova, e faaruru te Amuiraa faaroo Kerisetiano e te mau nunaa atoa, o tei haavî i te nunaa o te Atua, i te hoê â hopea e to Ierusalema i tahito ra e te mau nunaa tapiri. (Apokalupo 16:14, 16; 18:4-8) E mea maitai ia tamau tatou ma te mǎtaˈu ore i te faaite haere i te mau haavaraa a te Atua.

3:8, 9, MN. A tiai noa ˈi tatou i te mahana o Iehova, e faaineine tatou i to tatou oraraa ˈtu ma te haapii i te paraparau i te “reo ateate” e ma te ‘tiaoro i te iˈoa o te Atua’ na roto i te pûpûraa ia tatou iho ia ˈna. E tavini atoa tatou ia Iehova “ma te aau hoê” e to ˈna nunaa e e pûpû na ˈna i ‘te tusia haamaitai’ ei ô.—Hebera 13:15.

“Te peepee maira i te haere”

Ua himene te papai salamo e: “No parahirahi aˈe te paieti ore, e aita ra; oia â ïa, e hiˈo â oe i to ˈna vahi, e aita nei.” (Salamo 37:10) Ia feruri tatou i tei faaite-atea-hia no nia ia Nineve i roto i te buka a Nahuma e no nia ia Babulonia e ia Iuda apotata i roto i te buka a Habakuka, ua papu ia tatou e e tupu te mau parau a te papai salamo. Eaha râ te maororaa e tiai ai tatou?

“Ua fatata te mahana rahi o Iehova,” ia au i te Zephania 1:14. “Te fatata maira, te peepee maira i te haere.” Te faaite atoa ra te buka a Zephania e nafea tatou e faatapunihia ˈi i taua mahana ra e eaha te titauhia ia rave tatou no te faaineine i to tatou oraraa ˈtu. Oia mau, ‘e mea ora te parau a te Atua e te puai rahi.’—Hebera 4:12.

[Hohoˈa i te api 8]

Aita te mau patu rarahi o Nineve i haafifi i te tupuraa o te parau tohu a Nahuma

[Faaiteraa i te tumu]

Randy Olson/National Geographic Image Collection