Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Aumauiui i roto i te hoê ao aroha ore

Aumauiui i roto i te hoê ao aroha ore

Aumauiui i roto i te hoê ao aroha ore

UA ROOHIA te hoê taata i Burundi i te maˈi ino mau o te malaria. Te hinaaro ru roa ra oia ia afaihia oia i te hoê fare maˈi. E nafea râ? Aita hoi e pereoo vata no te rave ia ˈna. E haere mai e piti o to ˈna mau hoa rahi e tauturu ia ˈna. E tuu raua ia ˈna i nia i te hoê pereoo tataahi a turai atu ai ia ˈna e pae hora ma te rohirohi na nia i te mouˈa. E tuu raua ia ˈna i nia i te hoê pereoo faauta taata o te uta ˈtu ia ˈna i te fare maˈi piri roa ˈˈe. Tau mahana i muri aˈe, e maitai roa mai oia.

I te tahi atu pae o te paraneta, i muri aˈe i te mataˈi rorofai o Katrina, o tei tuino i te Ooˈa o Marite i Atete 2005, ua itea i te hoê pǔpǔ rima tauturu te hoê fare i perehu i raro aˈe i te mau tumu raau i topa. Ua tatara te mau rima tauturu, tei ore roa hoi i matau i te fatu fare, i te mahana taatoa i te mau tumu raau i topa e te mau huˈahuˈa e te mau matini tâpû raau. “Te mauruuru roa nei au i teie mau taata,” ta te fatu fare ïa e parau ra.

Te faarahi ra te mau ravea haapurororaa i te mau parau faahoruhoru no nia i te mau mea riaria e te mau ohipa aroha ore. E pinepine te mau ohipa aumauiui e te hamani maitai o te mau mahana atoa i te moehia i teie mau aamu. Teie râ, eita te reira e taui i te mea e te hinaaro roa ra te mau taata o te mau vahi atoa i te here, te aroha e te aumauiui. Te hiaai ra tatou i te aumauiui! E mea matau roa paha teie mau huru aau i te roaraa o te tau Noela, ia parau aore ra ia himene e rave rahi ‘ei hau e ia auhia mai te taata nei.’—Luka 2:14.

E ere paha i te mea ohie ia faaite i te aumauiui i roto i te hoê ao e au ra e mea rahi aˈe te huru au ore e te farii maitai ore. Te haerea matauhia oia ïa e aratai te huru aroha ore e te tâuˈa ore i te manuïaraa e te upootiaraa. E au ra e te ora ra e rave rahi ia au i te manaˈo—e mea maitai aˈe ia aroha ore ia aumauiui atu. E tinai ohie te nounou e te teoteo i te aumauiui.

Ei faahopearaa, mea rahi o te haapao na mua ia ratou iho, a tâuˈa ore atoa ˈi i te huru aau aore ra te maitai o te tahi atu mau taata. E pinepine te mau maona tane e te mau aito o te faaanaanataeraa i te faataahia mai “te mau tane mau” (te mau tane iria) o te ore e faaite i te here e au. Mai tera atoa te haerea o te tahi mau faatere poritita.

No reira, e mea tia iho â ia ui tatou: No te aha e mea tia ˈi ia aumauiui tatou? E mana maitai anei to te aumauiui? E eaha te nehenehe e tauturu ia tatou ia faaite i te aumauiui? E hiˈopoa te tumu parau i muri nei i teie mau uiraa.

[Tumu parau tarenihia i te api 3]

•E huru paruparu anei ia faaite i te aumauiui?

•E mana maitai anei to te aumauiui?

•Eaha te mau ravea e au e nehenehe ai oe e faaite i te aumauiui?