Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te mana o te Atua faaitehia e te mau fetia

Te mana o te Atua faaitehia e te mau fetia

Te mana o te Atua faaitehia e te mau fetia

“A nânâ na i to outou mata i nia; a hiˈo ai i tei hamani i te reira, te aratai ra oia i taua mau nuu ra i rapae ma te taiohia; e ua mairi-anaˈe-hia to ratou mau iˈoa e ana: no to ˈna ra puai rahi e te mana rahi ra, i ore ai te hoê i toe ai i te haere mai.”—ISAIA 40:26.

E FETIA faito au noa to tatou mahana. Noa ˈtu râ, e 330 000 taime to ˈna rahi i to to tatou fenua. Te rahiraa o te mau fetia piri i te fenua, e mea nainai aˈe ïa i te mahana. Te tahi atu râ mau fetia, mai te fetia parauhia V382 Cygni, ua fatata e 27 taime to ˈna rahi i to to tatou mahana.

Ehia rahiraa ito ta to tatou mahana e tuu nei? A feruri na i te veavea rahi o te hoê auahi mai te peu e tei hoê ahuru kilometera oe i te atea e e nehenehe â te reira e tamahanahana ia oe. Tei fatata 150 mirioni kilometera te mahana i te atea i te fenua. Ia maitai râ te mahana, e nehenehe to tatou iri e paapaa i to ˈna ǎhu! Ma te maere, fatata hoê noa tuhaa i nia i te miria o te ito mahana e tae i nia i te fenua. Ua ravai noa râ teie tuhaa ito mahana ia vai noa te ora i nia i teie paraneta.

Inaha, ua numera te mau aivanaa e e ravai te ito taatoa no ǒ mai i to tatou noa mahana, ia nehenehe te ora e vai i nia fatata e 31 tausani miria paraneta mai te fenua te huru. Aore ra no te faito taa ê atu â i teie veavea rahi roa: Ahiri e haaputuhia te ito mahana taatoa hoê tetoni noa i te maoro, e horoa te reira na te mau Hau amui no Marite “i te ito au noa e ravai no te roaraa e 9 000 000 matahiti â,” ta te Space Weather Prediction Center (SWPC) ïa e parau ra i nia i te Internet.

No roto mai te ito mahana i to ˈna ropuraa—te hoê ïa mauhaa atomi o te faaû i te mau huˈa atomi te tahi i nia i te tahi e o te hamani i te ito rahi roa. No te rahi roa o te mahana e no te huru pupuru o to ˈna ropuraa, e mirioni matahiti te titauhia ia pipiha mai te ito tei hamanihia i roto i to ˈna ropuraa i rapae. “Ahiri te Mahana e faaea i te hamani i te ito i teie nei mahana,” ta te SWPC ïa e parau ra i nia i te Internet, “e naea e 50 000 000 matahiti e itehia ˈi te mau faahopearaa faufaa i nia i te Fenua!”

I teie nei, a feruri na i teie mea: Ia nânâ oe i to mata i te hoê po maramarama, te ite ra oe i te mau tausani fetia o te tuu taitahi ra i te ito rahi roa, e au i to tatou mahana. E ua numera te mau aivanaa e e miria e e miria fetia tei roto i te ao nui!

Nohea mai teie mau fetia atoa? I teie nei, te tiaturi ra te feia maimi e no te tahi mau tumu aitâ ratou e taa ra, ua fa taue mai te ao nui fatata 14 miria matahiti aˈenei. Te parau noa ra te Bibilia e: “Hamani ihora te Atua i te raˈi e te fenua i te matamua ra.” (Genese 1:1) Ma te feaa ore, e nehenehe te Atua Poiete i te mau mauhaa hamani ito rahi roa oia hoi te mau fetia, e faataahia ei Atua “mana rahi.”—Isaia 40:26.

E nafea te Atua e faaohipa ˈi i to ˈna mana

Te faaohipa ra te Atua ra o Iehova i to ˈna mana no te faaitoito i te feia o te rave ra i to ˈna hinaaro. Ei hiˈoraa, ua faaohipa te aposetolo Paulo i to ˈna puai no te haapii ia vetahi ê no nia i te Atua. Aita to Paulo e puai hau aˈe i to te taata, ua nehenehe râ o ˈna e faatupu e rave rahi ohipa maitatai noa ˈtu te patoiraa uˈana. Mea nafea ïa? Ua farii o ˈna e ua noaa ia ˈna “te mana rahi maitai” no ǒ mai i te Atua ra.—Korinetia 2, 4:7-9.

Ua faaohipa atoa te Atua ra o Iehova i to ˈna mana no te haamou i te feia o te ofati ra ma te opua i ta ˈna mau ture aveia morare. Ua faahiti Iesu Mesia i te haamouraa o Sodoma e o Gomora e i te Diluvi i te tau o Noa ei hiˈoraa i to Iehova faaohiparaa i to ˈna mana no te haamou i te feia iino noa. Ua tohu Iesu e ua fatata roa Iehova i te faaohipa faahou i to ˈna mana no te haamou i te feia o te ore e haapao ra i ta ˈNa mau ture aveia.—Mataio 24:3, 37-39; Luka 17:26-30.

Mai te aha to oe huru?

I muri aˈe i to oe feruriruriraa i te mana o te Atua tei ite-papu-hia i roto i te mau fetia, e manaˈo paha oe mai te arii Davida tei parau: “Ia hiˈo vau i te mau raˈi i te ohipa a to rima ra; te marama e te mau fetia ta oe i faaau ra, Eaha te taata nei i manaˈo mai ai oe ia ˈna? e ta te taata nei tamaiti i haapao mai ai oe ia ˈna?”—Salamo 8:3, 4.

E faahaehaa mau â te reira ia ite tatou i to tatou huru iti haihai roa ia faaauhia i te aano o te ao nui. Eiaha râ tatou ia taiâ i te mana o te Atua. Ua faaurua Iehova i te peropheta Isaia no te papai i teie mau parau tamahanahana: “Te horoa nei oia [te Atua] i te itoito no te matapouri; e te faarahi nei oia i te etaeta no tei paruparu ra. E matapourihia te taata apî nei, e pohe hoi i te rohirohi; e turori hoi te mau taata apî i maitihia ra, e e hiˈa ˈtu i raro: o te feia râ e tiaturi ia Iehova, e noaa ïa te etaeta apî; e pee ratou i nia mai tei nia i te pererau o te aeto ra; e horo ratou, e e ore e rohirohi; e haere â hoi ratou, e e ore e matapourihia.”—Isaia 40:29-31.

Mai te peu e e hinaaro oe e rave i te hinaaro o te Atua, e nehenehe oe e tiaturi e e horoa o ˈna i to ˈna varua moˈa no te tauturu ia oe. Ia ani râ oe i te reira e tia ˈi. (Luka 11:13) Maoti te turu a te Atua, e nehenehe oe e faaoromai i te mau huru ati atoa e e noaa ia oe te puai no te rave i te mea tia.—Philipi 4:13MN.

[Parau iti faaôhia i te api 7]

Maoti te turu a te Atua, e nehenehe e noaa ia oe te puai no te rave i te mea tia

[Hohoˈa i te api 7]

Ma te faaohu mai te pae aui i nia: Haapueraa fetia Whirlpool, Haapueraa fetia o te mau Pléiades, Huitarava, Haapueraa fetia Andromède

[Hohoˈa i te api 7]

E 330 000 taime te rahi o te mahana i to to tatou fenua

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 7]

Pleiades: NASA, ESA and AURA/Caltech; all others above: National Optical Astronomy Observatories