Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Faarururaa i te oto

Faarururaa i te oto

Faarururaa i te oto

“I haere mai na ta ˈna [ta Iakoba] mau tamarii tamaroa e tamahine atoa e tamahanahana ia ˈna, aita râ i tia ia ˈna ia tamahanahanahia. ‘Aita,’ ta ˈna ïa i parau, ‘e reva roa vau ma te oto i tau tamaiti.’ Oto ihora tana metua tane ia ˈna.”—GENESE 37:35, The Holy Bible—New International Version.

UA OTO roa te patereareha ra o Iakoba i te poheraa ta ˈna tamaiti. Ua hinaaro oia e oto e tae noa ˈtu i te mahana e pohe ai oia. Mai ia Iakoba, e manaˈo paha oe e no te hohonu o te mauiui ia pohe tei herehia eita roa ˈtu te reira e ore. Te faaite ra anei taua oto rahi ra i te hoê ereraa i te faaroo i te Atua? Aita roa ˈtu!

Te faataa ra te Bibilia ia Iakoba ei taata faaroo. Mai to ˈna tupuna tane ra o Aberahama e to ˈna metua tane ra o Isaaka, te haapopouhia ra Iakoba no to ˈna faaroo faahiahia. (Hebera 11:8, 9, 13) Aita anei oia, i te hoê taime, i taputô e te hoê melahi ua ao te po ia haamaitaihia oia e te Atua? (Genese 32:24-30) Parau mau, e taairaa puai mau to Iakoba e o Iehova. Eaha ïa ta te oto o Iakoba e haapii maira? E tuati te manaˈo oto e hepohepo rahi ua pohe anaˈe tei herehia e te faaroo puai i te Atua. E oto iho â tatou ia pohe tei herehia.

Eaha te oto?

E nehenehe te oto e ohipa i nia ia tatou na roto e rave rau huru, no e rave rahi râ o te oto-rahi-raa ïa te huru aau puai roa ˈˈe. A hiˈo na i te tupuraa o Leonardo, 14 matahiti to ˈna a pohe taue ai to ˈna metua tane no te mau fifi mafatu e hutiraa aho. Eita roa e moe ia ˈna te mahana i faaite ai to ˈna metua vahine fetii ia ˈna i te parau apî. I te omuaraa, aita oia i hinaaro e tiaturi e tera iho â. Ua ite oia i te tino o to ˈna metua tane i te oroa hunaraa, e au ra râ e e ere i te mea mau. Fatata e ono avaˈe i te maoro, aita Leonardo i taˈi aˈe. E mea pinepine o ˈna i te iteraa ia ˈna iho i te tiairaa ia hoˈi mai to ˈna metua tane i te fare mai te ohipa mai. Fatata hoê matahiti tei titauhia no te taa maitai roa e ua pohe iho â to ˈna metua tane. A taa ˈi oia i te reira, ua moemoe roa oia. Ua haamanaˈo te mau ohipa matauhia—mai te hoˈiraa i te fare aita e taata—ia ˈna e aita faahou to ˈna metua tane. I taua mau taime ra, mea pinepine oia i te paruparu roa e i te taˈi. Ua mihimihi mau â oia i to ˈna metua tane!

Mai ta te tupuraa o Leonardo e faaite maitai ra, e nehenehe te oto e rahi mai. E nehenehe râ e maitai mai. E titau râ te reira i te taime. E titau te hoê pepe pae tino ino mau i te taime no te ora, hoê â atoa ïa no te taime hevaraa. E titau paha te maitairaa mai i te oto i te mau avaˈe, tau matahiti, aore ra hau atu â. E iti mai râ to oe mauiui rahi o te omuaraa i te roaraa o te tau, e e au ra e e iti riirii mai te manaˈo peapea e auraa ore o te oraraa.

I te hoê â taime, e tuhaa faufaa roa te oto no te maitairaa mai e te haapiiraa ia faaau i te tupuraa apî. E moeraa rahi roa te itehia mai. E titauhia ia faatano tatou i te oraraa aita anaˈe taua taata ra. E nehenehe te oto e tauturu ia oe ia faaite i to oe mau manaˈo hohonu. Parau mau, e ere hoê â huru faaiteraa i te oto to te taata atoa. Te mea mau râ: E nehenehe te tapea-noa-raa i to oe oto e faateimaha ia oe i te pae feruriraa, huru aau, e pae tino. E nafea ïa oe e nehenehe ai e faaite i to oe oto ma te vai faito noa? Te horoa ra te Bibilia i te tahi aˈoraa e tano ia faaohipa. a

Faarururaa i te oto

Ua tauturu maitai te paraparauraa i e rave rahi taata oto ia maitai mai. A tapao na, ei hiˈoraa, i te mau parau o te taata bibilia ra o Ioba, tei mauiui i te poheraa ta ˈna tamarii hoê ahuru atoa e tei faaruru i te tahi atu â mau ati. Ua parau oia: “Ua fiu roa vau i to ˈu nei oraraa; e tuu noa ˈtu na vau i ta ˈu nei parau; e parau â vau ma te ati rahi o to ˈu nei [nephe].” (Ioba 1:2, 18, 19; 10:1; MN) A tapao na e ua hinaaro Ioba e “tuu noa ˈtu” i ta ˈna mau parau aore ra tapitapi. Eaha ïa ta ˈna i rave? “E parau â vau,” ta ˈna ïa i faataa.

Te parau ra Paulo, ua pohe hoi to ˈna metua vahine, e: “Te hoê mea tei tauturu ia ˈu, o te paraparauraa ïa no nia i to ˈu mama.” E horoa mai paha te paraparauraa no nia i to oe mau manaˈo hohonu i te hoê hoa tiaturihia i te tahi faito maitai. (Maseli 17:17) I muri aˈe i to to ˈna metua vahine poheraa, ua ani Yone, te hoê tuahine faaipoipo, i to ˈna mau taeae Kerisetiano ia haere mai e hiˈo pinepine aˈe ia ˈna. “Ua tauturu te paraparauraa ia tamǎrû i te mauiui,” ta ˈna ïa e haamanaˈo ra. E faaohie atoa paha te faataaraa i to oe mau manaˈo hohonu na roto i te mau parau e te faaiteraa i te reira i te hoê taata faaroo aumauiui ia faaruru i te oto.

E tauturu atoa te papairaa ia maitai mai. E mea ohie aˈe paha no vetahi e fifi ra ia faaite i to ratou huru aau ia papai i te reira. I muri aˈe i te poheraa o Saula raua o Ionatana, ua papai te taata haapao maitai ra o Davida i te hoê pehepehe oto mau i reira to ˈna faaite-roa-raa i to ˈna mauiui. Ua riro mai teie pehepehe horuhoru ei tuhaa o te buka bibilia piti a Samuela.—Samuela 2, 1:17–27.

E tauturu atoa te taˈiraa ia maitai mai i te pae huru aau. ‘E tau to te mau mea atoa nei, e taime to te oto,’ ta te Bibilia ïa e parau ra. (Koheleta 3:1, 4) Te mea papu, “e taime to te oto” ia pohe tei herehia. Eiaha roa ˈtu e haama i te roimata o te oto. Te horoa ra te Bibilia e rave rahi hiˈoraa o te mau tane e vahine haapao maitai tei faaite i to ratou mauiui ma te taˈi. (Genese 23:2; Samuela 2, 1:11, 12) “Oto ihora” Iesu Mesia a piri ai oia i te menema o to ˈna hoa rahi ra o Lazaro, tei pohe noa ˈtura.—Ioane 11:33, 35.

E titau te maitairaa i te oto i te faaoromai, no te mea e nehenehe to oe mau huru aau e taui taue noa. A haamanaˈo, eiaha e haama i to oe roimata. E rave rahi taata taiva ore tei ite e mea maitai e mea titauhia iho â ia tahe te roimata o te oto no te maitairaa mai.

E haafatata ˈtu i te Atua

Te na ô maira te Bibilia e: “E haafatata ˈtu i te Atua, e na ˈna e haafatata mai ia outou na.” (Iakobo 4:8) Te hoê o te mau ravea faufaa no te haafatata ˈtu i te Atua o te pure ïa. Eiaha e haafaufaa ore i te reira! Te faaite ra te Bibilia i teie parau fafau tamahanahana: “Te fatata nei Iehova i te feia aau paruparu ra; e te faaora nei oia i te taata aau taiâ.” (Salamo 34:18) Te haapapu atoa maira te reira: “E tuu oe i ta oe hopoia ia Iehova ra, e na ˈna oe e tauturu mai.” (Salamo 55:22) A feruri na. Mai ta tatou i tapao na mua ˈtu, mea rahi tei ite i te maitai rahi ia paraparau no nia i to ratou mau huru aau i te hoê hoa tiaturihia. E ere anei i te mea maitai aˈe ia faaite oe i to oe mau huru aau i te Atua o te fafau ra i te tamahanahana i to tatou aau?—Tesalonia 2, 2:16, 17.

Ua faataa Paulo, o tei faahitihia na mua ˈtu: “Ia ore vau e nehenehe faahou e faaoromai hau atu i te mauiui e aita iho â e maraa faahou, e tuturi vau i raro e e pure i te Atua a taparu ai ia ˈna ia tauturu ia ˈu.” Ua papu ia Paulo e ua tauturu ta ˈna mau pure ia ˈna. E nehenehe atoa oe e ite i te reira ei pahonoraa i ta oe mau pure tuutuu ore, e horoa mai “te Atua no ˈna anaˈe te mahanahana” i te itoito e te puai no te faaruru i te oto.—Korinetia 2, 1:3, 4; Roma 12:12.

Te tiaturiraa o te tia-faahou-raa

Ua parau Iesu: “Tei ia ˈu te tia-faahou-raa e te ora, o te faaroo mai ia ˈu ra, pohe noâ oia e ora â ïa.” (Ioane 11:25) Te haapii ra te Bibilia e e ora faahou mai tei pohe. b A vai ai Iesu i te fenua, ua faaite oia e e nehenehe ta ˈna e faatia faahou mai i tei pohe. I te hoê taime, ua faatia faahou mai oia i te hoê potii 12 matahiti to ˈna. Eaha te huru o to ˈna nau metua? “Ua maere roa” raua. (Mareko 5:42) I raro aˈe i te faatereraa a to ˈna Basileia, e faatia faahou mai te Arii i te raˈi ra o Iesu Mesia ehia rahiraa taata no te ora i te fenua nei—i roto râ i te mau tupuraa hau e parau-tia. (Ohipa 24:15; Petero 2, 3:13) A feruri na i te maere rahi ia hoˈi mai te taata pohe i te ora e ia farerei faahou ratou i te feia here!

Ua tuu Claudete i te hohoˈa o ta ˈna tamaiti ra o Renato, tei pohe i roto i te hoê ati manureva, i nia i te faatoetoeraa. E hiˈo pinepine oia i te hohoˈa e e parau oia ia ˈna iho, ‘E farerei faahou tâua, i te tia-faahou-raa.’ Te manaˈonaˈo ra Leonardo i te hoˈiraa mai o to ˈna metua tane i te ora i roto i te ao apî ta te Atua i fafau. Oia, e tamahanahanaraa mau te tiaturiraa o te tia-faahou-raa no raua e no ehia rahiraa taata ê atu ua pohe tei herehia. E nehenehe atoa oe e fanaˈo i te reira!

[Nota i raro i te api]

a Ei faahohonuraa no te ite e nafea ia tauturu i te mau tamarii ia faaruru i te pohe o tei herehia, a hiˈo i te tumu parau “A tauturu i ta oe tamarii ia faaruru i te oto,” i te mau api 18-20 o te Tour de Garde o te 1 no Tiurai 2008.

b Ei faahohonuraa ˈtu â i te tiaturiraa bibilia o te tia-faahou-raa, a hiˈo i te pene 7 o te buka Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra? neneihia e te mau Ite no Iehova.

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 7]

“Te Atua no ˈna anaˈe te mahanahana”

“Ia haamaitaihia te Atua, te Metua o to tatou Fatu ra o Iesu Mesia, te tumu o te aroha piri e te Atua no ˈna anaˈe te mahanahana.”—Korinetia 2, 1:3.

Te faaite ra teie irava bibilia e e nehenehe te Atua e tauturu i ta ˈna mau tavini haapao maitai ia faaoromai i te tahi fifi aore ra tautooraa ta ratou e nehenehe e farerei. Te hoê ravea a Iehova no te tamahanahana e mea na roto ïa i te hoê hoa aore ra i te hoê taata herehia o te paturu ra i te hoê â mau tiaturiraa.

Te haamanaˈo ra Leonardo, ua pohe hoi to ˈna metua tane, i te hoê tupuraa o tei haapuai e tei tamahanahana ia ˈna. No tae noa ˈtura oia i te fare, e i to ˈna haamanaˈoraa ua moe hoê taata i reira, ua haamata ˈtura oia i te taˈi ma te nâ ore. Ua haere atura oia i te hoê aua tapiri e parahi ihora i nia i te hoê parahiraa roa, i reira oia i te taˈi-noa-raa. A tahe noa ˈi to ˈna roimata, ua taparu oia i ta te Atua tauturu. Ua tapea taue mai nei te hoê pereoo hoohoo i pihai iho, e ite aˈera Leonardo i te taata faahoro, o te hoê ïa o to ˈna mau taeae Kerisetiano. Te hopoi ra te taeae i te mau taoˈa hoo i te mau hoani ra e ua rave oia i te hoê purumu ê i ta ˈna i matau na i te rave. I te mea e tei pihai iho te taeae ia ˈna, ua navai noa te reira no te tamahanahana ia Leonardo.

I te hoê taime, e manaˈo moemoe e e hepohepo rahi to te hoê tane ivi. Aita oia i faaea i te taˈi i te mea e aita e ravea faahou ia hiˈohia. Ua taparu oia i te Atua i te tauturu. Te pure noa ra oia a taˈi mai ai te niuniu. O ta ˈna mootua tamahine ïa. Te haamanaˈo ra oia: “Ua horoa faahou mai ta mâua aparauraa poto noa i te itoito. Aita ta ˈu i nehenehe e tauturu ia ˈna, ua taa râ ia ˈu e e pahonoraa to ˈna taniuniuraa mai i te hoê pure no te ani i te tauturu.”

[Hohoˈa i te api 9]

Tamahanahanaraa ia vetahi ê

O te Atua “tei haamahanahana mai ia matou i to matou mau [ati] atoa nei, ia tia ia matou ia haamahanahana i te feia i roohia i te [ati] ra, i te mahanahana a te Atua i mahanahana ˈi matou iho nei.”—Korinetia 2, 1:4MN.

E rave rahi Kerisetiano mau tei ite roa ˈtu i te auraa o te reira mau parau. I to ratou tamahanahanaraahia no te faaruru i te pohe o tei herehia, ua itea mai ia ratou e e nehenehe ta ratou e faaitoito e e tamahanahana ia vetahi ê.

A hiˈo na ia Claudete, o te farerei tamau ra ia vetahi ê no te faaite i ta ˈna mau tiaturiraa bibilia. Hou ta ˈna tamaiti e pohe ai, ua haere oia e farerei i te hoê vahine ua pohe ta ˈna tamaiti i te mariri ai toto. Ua au taua vahine ra i te tere o te tuahine, ua manaˈo râ oia e eita roa ˈtu Claudete e taa roa i to ˈna mauiui. I muri iti aˈe râ i te poheraa o ta Claudete tamaiti, ua haere mai tera vahine e farerei ia ˈna e ua parau atu ia ˈna e ua haere mai oia e hiˈo e te atuatu noa anei ra o ˈna i to ˈna faaroo i te Atua i teie nei e ua pohe ta ˈna tamaiti. Ma te putapû i te faaroo puai o Claudete, te haapii tamau nei taua vahine ra i te Bibilia e o Claudete e te fanaˈo nei oia i te tamahanahanaraa no roto mai i te Parau a te Atua.

I muri aˈe i te poheraa o to ˈna metua tane, ua faaoti Leonardo e haapii i te reo aparaa rima no te faaite atu i te feia tariˈa turi i te poroi tamahanahana o te Bibilia. Ua itea ia ˈna e ua faufaa-rahi-roa-hia oia e ta ˈna mau tutavaraa no te tauturu i te tariˈa turi. Te parau ra oia: “Hoê o te mau mea tei tauturu ia ˈu ia faaruru i to ˈu oto, o to ˈu hinaaro ïa e tauturu i te taata tariˈa turi ia haapii no nia i te Atua. Ua pûpû vau i te taime e te itoito rahi no te tautururaa ˈtu ia ratou. Ua taui to ˈu mau huru aau oto ei oaoa i to ta ˈu piahi Bibilia matamua bapetizoraahia! Oia mau, no te taime matamua mai te poheraa o to ˈu papa, ua ite au i te hoê manaˈo oaoa hohonu.”—Ohipa 20:35.

[Hohoˈa i te api 5]

E horoa mai paha te paraparauraa no nia i to oe mau huru aau i te tahi faito maitai

[Hohoˈa i te api 6]

E tauturu paha te papairaa ia faaite i te oto

[Hohoˈa i te api 6]

E tamahanahanaraa mau te taioraa no nia i te tiaturiraa o te tia-faahou-raa

[Hohoˈa i te mau api 8, 9]

Ua fafau Iesu i te hoê tia-faahou-raa no te feia e faaohipa ra i te faaroo ia ˈna