Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E ore Iehova e faarue i to ˈna feia taiva ore

E ore Iehova e faarue i to ˈna feia taiva ore

E ore Iehova e faarue i to ˈna feia taiva ore

‘E ore Iehova e faarue i to ˈna feia [taiva ore] ra. E vai â ratou e a muri noa ˈtu.’—SAL. 37:28MN.

1, 2. (a) Teihea mau tupuraa i te senekele ahuru H.T.T. i tamata i te taiva ore o te mau tavini a te Atua? (b) Ua tiai Iehova i to ˈna feia taiva ore i roto i teihea na tupuraa e toru?

 TEI te senekele ahuru H.T.T. e e taime raveraa i te faaotiraa. No ape-noa-hia maira te tamaˈi tivira na roto i te horoaraahia ˈtu i te mau opu mauruuru ore no apatoerau o Iseraela i te tahi faito tiamâraa. Te faaitoito oioi ra to ratou arii faatoroa-apî-hia ra o Ieroboama ia haapapuhia to ˈna mana ma te haamau i te hoê haapaoraa apî a te Hau. Te titau ra oia i te auraro taatoa o to ˈna mau melo huiraatira. E nafea te mau tavini haapao maitai a Iehova? E faaea taiva ore anei ratou i te Atua ta ratou e haamori ra? E tausani te na reira ra, e te tiai ra Iehova ia ratou a tapea noa ˈi ratou i to ratou hapa ore.—Arii 1, 12:1-33; Par. 2, 11:13, 14.

2 Te tamatahia ra te taiva ore o te mau tavini a te Atua i to tatou tau atoa. “E haapao maitai, e faaitoito,” ta te Bibilia ïa e faaara ra. “Te hahaere nei hoi to outou enemi o te Diabolo, mai te liona uuru ra, i te imiraa i te taata e pau ia ˈna ra.” E nehenehe anei tatou ‘e patoi atu ia ˈna ma te manuïa, ma te faaroo turori ore’? (Pet. 1, 5:8, 9) E hiˈopoa anaˈe i te tahi mau tupuraa no nia i te faatoroaraa o te arii Ieroboama i 997 H.T.T. e e hiˈo anaˈe eaha ta tatou e nehenehe e haapii mai. I tera anotau ati rahi, ua haavîhia te mau tavini haapao maitai a Iehova. Ua faaû atoa ratou i te mau ohiparaa apotata a amo noa ˈi i ta ratou mau hopoia fifi. I roto i teie tupuraa taitahi, aita Iehova i faarue i to ˈna feia taiva ore, e e ore atoa iho â ïa i teie mahana.—Sal. 37:28.

Ia haavîhia ratou

3. No te aha e ere ai te faatereraa a te arii Davida i te mea haavî?

3 E hiˈopoa anaˈe na mua i te mau tupuraa i reira to Ieroboama riroraa mai ei arii. Te na ô ra te Maseli 29:2: “Ia mana . . . te taata paieti ore ra ua oto anaˈe te taata.” Aita te nunaa i oto a faatere ai te arii Davida o Iseraela i tahito ra. E ere o Davida i te taata tia roa, ua faaea taiva ore râ oia i te Atua e ua tiaturi ia ˈna. E ere ta Davida faatereraa i te mea haavî. Ua faaau Iehova i te hoê faufaa ia Davida, a na ô atu ai: “To oe na fare e to oe ra basileia, e mau ïa i mua ia oe ra: to oe ra terono, e mau ïa e a muri noa ˈtu.”—Sam. 2, 7:16.

4. Ua niuhia te mau haamaitairaa i itehia i te roaraa o te faatereraa a Solomona i nia i te aha?

4 I te omuaraa, mea hau e mea ruperupe roa te faatereraa a te tamaiti a Davida ra o Solomona o te faahohoˈa atea maitai ra i te Faatereraa Tausani matahiti no a muri aˈe a te Mesia ra o Iesu. (Sal. 72:1, 17) Aita ïa e tumu e orure hau ai hoê o na opu 12 o Iseraela. Ua niuhia râ te mau haamaitairaa ta Solomona e ta to ˈna mau melo huiraatira i fanaˈo i nia i te tahi mau titauraa. Teie ta Iehova i parau ia Solomona: ‘Ia haapao oe i ta ˈu ra peu, ia rave oe i ta ˈu ra parau, e ia haapao maite oe i te reira, e faatupu vau i ta ˈu ra parau i reira, ta ˈu i parau i to metua na ia Davida, e parahi ïa vau i roto i te tamarii a Iseraela i reira, e ore hoi au e faarue i to ˈu ra mau taata ia Iseraela.’—Arii 1, 6:11-13.

5, 6. Eaha tei itehia i to Solomona taivaraa i te Atua?

5 I to ˈna ruhiruhiaraa, ua taiva Solomona ia Iehova e ua haamata ˈtura i te pee i te haamoriraa hape. (Arii 1, 11:4-6) Ua faaea mǎrû noa Solomona i te haapao i te mau ture a Iehova, e ua riro ei mea haavî roa ˈtu â. Ua tupu te reira i nia i te hoê faito e i muri aˈe i to ˈna poheraa, ua amuamu te nunaa no nia ia ˈna i ta ˈna tamaiti e mono o Rehoboama, e ua ani i te haamâmâraa. (Arii 1, 12:4) Ua aha Iehova ia Solomona i taiva?

6 Te faaite maira te Bibilia: “Riri aˈera Iehova ia Solomona, no te mea ua fariu ê tana aau i te Atua o Iseraela . . . a piti aˈera hoi o ˈna faaiteraa mai ia ˈna.” Ua parau atu Iehova ia Solomona: “O oe ra i na reira maira, e aore oe i haapao i ta ˈu i faaau atu na e ta ˈu nei peu, i parauhia ˈtu e au ia oe ra, e hopoi-ê-hia e au teie nei basileia, e ua hopoi au no to oe iho tavini.”—Arii 1, 11:9-11.

7. Noa ˈtu e ua faaruehia Solomona, ua nafea Iehova i te haapaoraa i to ˈNa feia taiva ore?

7 Ua tono aˈera Iehova i te peropheta Ahia no te maiti i te hoê taata faaora. O Ieroboama taua taata faaora ra, te hoê taata ite o tei ohipa a arii ai Solomona. Noa ˈtu e ua haapao maitai noa Iehova i te faufaa o te Basileia ta ˈna i faaau ia Davida, ua farii Oia e ia vahihia na opu 12 ei piti pǔpǔ. E horoahia ahuru opu ia Ieroboama ra; e e vai noa e piti i roto i te opu fetii o Davida, e tiahia ra i teie nei e te arii Rehoboama. (Arii 1, 11:29-37; 12:16, 17, 21) Ua na ô atu Iehova ia Ieroboama: “E riro . . . ia faaroo mai oe i ta ˈu parau ia oe na, e ia haapao oe i ta ˈu ra haerea, e ia rave oe i tei au i ta ˈu mata nei, i te haapaoraa i ta ˈu nei mau peu e ta ˈu nei parau, mai ta tau tavini mai ia Davida i rave ra, e pihai-atoa-iho vau ia oe, e na ˈu e patu i te fare mau no oe, mai ta ˈu i rave i ta Davida ra, e horoa hoi ia Iseraela ia oe.” (Arii 1, 11:38) Ua ohipa Iehova no to ˈna nunaa e ua horoa i te hoê ravea e haamâmâ ˈi oia ia ratou i te haavîraa.

8. Eaha te mau tamataraa e faateimaha ra i te nunaa o te Atua i teie mahana?

8 Ua parare te haavîraa e te parau-tia ore i teie mahana. ‘Ua faahepo te taata i te taata e pohe atura ei pohe no ˈna iho,’ ta te Koheleta 8:9 ïa e parau ra. E faatupu mai paha te nounou i te pae tapihooraa e te faatereraa piˈo i te mau tupuraa fifi i te pae faanavairaa faufaa. Mea ino te hiˈoraa pae morare ta te mau tia o te faatereraa, tapihooraa, e haapaoraa e vaiiho pinepine ra. Mai ia Lota parau-tia, te “mauiui rahi” ra te feia taiva ore o te Atua i teie mahana “i te parau viivii a te feia parau iino ra.” (Pet. 2, 2:7) Hau atu â, a tutava noa ˈi tatou i te ora ia au i te mau ture aveia a te Atua, e mea pinepine tatou i te hamani-ino-hia e te mau tia faatere teoteo.—Tim. 2, 3:1-5, 12.

9. (a) Ua aha aˈena Iehova no te faaora i to ˈna nunaa? (b) No te aha tatou e papu ai e e faaea taiva ore noa Iesu i te Atua?

9 E nehenehe ïa tatou e papu i teie parau mau faufaa roa: e ore Iehova e faarue i to ˈna feia taiva ore! A feruri noa na i te mau taahiraa ta ˈna i rave aˈena no te mono i te mau tia faatere piˈo o te ao. Ua tuu-aˈena-hia te Basileia Mesia a te Atua i roto i te rima o te Mesia ra o Iesu. Te arii ra Iesu Mesia i nia i te raˈi fatata hoê hanere matahiti i te maoro i teie nei. Ua fatata oia i te faaora roa i te feia mǎtaˈu i te iˈoa o te Atua. (A taio i te Apokalupo 11:15-18.) Ua haapapu aˈena Iesu iho i to ˈna taiva ore i te Atua e tae atu i te pohe. E ore roa ˈtu oia e faainoino i to ˈna mau melo huiraatira, mai ia Solomona.—Heb. 7:26; Pet. 1, 2:6.

10. (a) E nafea tatou e faaite ai e te haafaufaa ra tatou i te Basileia o te Atua? (b) Ia tamau noa te mau tamataraa, e tiaturi tatou i te aha?

10 E faatereraa mau o te faaore i te mau haavîraa atoa te Basileia o te Atua. E paturu tatou i te Atua ra o Iehova e to ˈna Basileia. Ma te tiaturi hope roa i te Basileia, e haapae tatou i te ao paieti ore e e tapi tatou ma te itoito rahi i te mau ohipa maitatai. (Tito 2:12-14) E tutava tatou eiaha ia porao i teie nei ao. (Pet. 2, 3:14) Noa ˈtu eaha te mau fifi ta tatou e faaû ra paha i teie nei, e nehenehe tatou e tiaturi e e paruru Iehova ia tatou i te fifi pae varua. (A taio i te Salamo 97:10.) Hau atu â, te haapapu maira te Salamo 116:15 (MN): “E mea taoˈa i te aro o Iehova te pohe o to ˈna ra tavini [taiva ore].” E mea faufaa roa ta Iehova mau tavini no ˈna e faatia ˈi oia ia pohe ratou ei pǔpǔ.

Ia faaû ratou i te mau ohiparaa apotata

11. Mea nafea to Ieroboama taivaraa?

11 Ua tia paha i te faatereraa a te arii Ieroboama ia hopoi atu i te tahi haamâmâraa i te nunaa o te Atua. Na te tahi atu o ta ˈna mau ohipa râ i tamata i to ratou taiva ore i te Atua. Ma te ore e mauruuru noa i te haamaitairaa e te toroa taa ê i horoa-aˈena-hia no ˈna, ua haamata Ieroboama i te imi i te mau ravea no te haapaari i to ˈna tiaraa. “Ia tae teie nei mau taata i Ierusalema, e ia hopoi i te tusia i te fare o Iehova i reira,” ta ˈna ïa i feruri, “e riro i te hoˈi faahou te aau o teie nei feia i te fatu mau ra ia Rehoboama, i te arii o Iuda.” Ua haamau aˈera Ieroboama i te hoê haapaoraa apî i niuhia i nia e piti kafa auro. “Ua tuu ihora oia i te hoê i Betela, e ua vaiiho ihora i te hoê i Dana. Riro atura taua mea ra ei hara: haere anaˈe atura te mau taata e haamori i te hoê i ǒ i Dana roa ra. Ua hamani ihora oia i te fare moˈa i te vahi teitei; e ua faariro atoa i te taata rii ei tahuˈa, e ere i to te mau tamarii a Levi ra.” Ua faatupu atoa Ieroboama i ta ˈna iho mahana “oroa na te tamarii a Iseraela, e ua hopoi i te tusia i nia i te fata, e ua tutui i te mea noˈanoˈa.”—Arii 1, 12:26-33.

12. Ua aha te feia taiva ore o te Atua o te basileia apatoerau i to Ieroboama haamauraa i te haamoriraa kafa i Iseraela?

12 E nafea ïa te feia taiva ore o te Atua o te basileia apatoerau i teie nei? Mai to ratou mau metua haapao maitai, aita te mau ati Levi e ora ra i roto i te mau oire i horoahia no ratou i te tuhaa fenua o te basileia apatoerau i haamarirau i te ohipa. (Exo. 32:26-28; Num. 35:6-8; Deut. 33:8, 9) Ma te vaiiho i ta ratou tufaa i muri ia ratou, ua afai ratou i to ratou mau utuafare i te pae apatoa o Iuda, i reira to ratou neheneheraa e tamau i te haamori ia Iehova ma te ore e haafifihia. (Par. 2, 11:13, 14) Ua maiti te tahi atu mau Iseraela o tei ora poto noa i Iuda i te parahi tamau i reira eiaha râ i te hoˈi atu. (Par. 2, 10:17) Ua ite Iehova i te reira i matara noa ˈi te uputa no te hoˈi faahou mai i te haamoriraa mau ia nehenehe te mau ui a muri aˈe o te basileia apatoerau e faarue i te haamoriraa kafa e e hoˈi mai i Iuda.—Par. 2, 15:9-15.

13. I to tatou tau, mea nafea te mau ohiparaa apotata i te tamataraa i te nunaa o te Atua?

13 Te haafifi ra te mau apotata e ta ratou mau ohiparaa i te nunaa o te Atua i teie mahana. Ua tamata te tahi mau tia faatere i te haamau i ta ratou iho huru haamoriraa a te Hau, a faahepo ai i to ratou mau melo huiraatira ia farii i te reira. Ua tutava te pǔpǔ ekalesiatiko a te Amuiraa faaroo Kerisetiano e te tahi atu mau taata teoteo i te faahua parau e o ratou te autahuˈa pae varua. Teie râ, i rotopu i te mau Kerisetiano mau anaˈe e ite ai tatou i te feia faatavai-mau-hia, o te riro mai ei “autahuˈa arii.”—Pet. 1, 2:9; Apo. 14:1-5.

14. E mea tia ia aha tatou i mua i te manaˈo apotata?

14 Mai te mau ati Levi haapao maitai i te senekele ahuru H.T.T., eita te feia taiva ore o te Atua e hema ˈtu i te mau manaˈo apotata. E ape e e fariu ê oioi te feia faatavaihia e to ratou mau hoa Kerisetiano i te mau manaˈo apotata. (A taio i te Roma 16:17.) A auraro ai tatou ma te aau tae i te mau tia faatere i roto i te mau mea o teie nei ao e a faaea amui ore noa ˈi tatou i roto i te mau aroraa a teie nei ao, e haere tia ˈtu to tatou taiva ore i te Basileia o te Atua. (Ioa. 18:36; Roma 13:1-8) E patoi tatou i te mau parau haavare a te feia e faahua tavini nei i te Atua e i te hoê â taime e faaino ra ia ˈna na roto i to ratou haerea.—Tito 1:16.

15. No te aha e au ai i “te tavini haapao maitai e te paari” to tatou taiva ore?

15 A feruri atoa na e ua rave Iehova e ia nehenehe te feia aau haavare ore e faarue i te ao paieti ore, ei auraa parau, no te tomo atu i roto i te paradaiso pae varua ta ˈna i haamau. (Kor. 2, 12:1-4) Ma te aau î i te mauruuru, e tapiri noa tatou i pihai iho i “te tavini haapao maitai e te paari, ta to ˈna ra fatu i faatavana i to ˈna utuafare ei hopoi atu i ta ratou maa i te hora mau ra.” Ua faatavana te Mesia i teie tavini i nia i “te mau taoˈa atoa ra na ˈna ra.” (Mat. 24:45-47) No reira, noa ˈtu e aita tatou, ei taata taitahi, e maramarama roa ra i te tahi faanahoraa i ravehia e te pǔpǔ tavini, aita ta tatou e tumu no te patoi atu aore ra no te hoˈi atu i roto i te ao a Satani. E turai râ te taiva ore ia tatou ia haa haehaa e ia tiai ia haamaramarama mai Iehova i te mau mea.

Ia amo ratou i te mau hopoia horoahia e te Atua

16. Eaha te hopoia i horoahia i te hoê peropheta no Iuda?

16 Ua faautua Iehova ia Ieroboama no to ˈna haerea apotata. Ua faaue oia i te hoê peropheta no Iuda ia tere atu i apatoerau o Betela e ia tia ˈtu i mua ia Ieroboama a pûpû ai oia i te tusia i nia i ta ˈna fata. Ua tia ia faaite te peropheta i te hoê poroi haavaraa faaino ia Ieroboama. E hopoia fifi mau â tera.—Arii 1, 13:1-3.

17. Mea nafea to Iehova parururaa i to ˈna vea?

17 Ua riri roa Ieroboama i te faarooraa i ta Iehova faautuaraa. Ua faatoro oia i to ˈna rima i te tia o te Atua, a pii ai i te mau taata i pihai mai ia ˈna: “A rave ia ˈna!” I reira noa râ, hou e tia ˈi i te hoê aˈe taata ia ohipa, “etaeta ˈtura [te] rima i faatorohia e ana ra, e aita ˈtura i maoˈi ia faahoˈi mai. Haea ihora hoi taua fata ra, e te rehu auahi no nia i te fata ua manii ïa i raro.” Ua faahepohia Ieroboama ia ani i te peropheta ia parau maitai aore ra ia tamârû ia Iehova e ia pure ia faaorahia to ˈna rima i maoˈi. Ua na reira te peropheta, e ua faaorahia te rima. Ua paruru ïa Iehova i to ˈna vea i te ati.—Arii 1, 13:4-6.

18. E nafea Iehova e tiai ai ia tatou a haamori ai tatou ia ˈna ma te mǎtaˈu ore?

18 A apiti ai tatou ma te taiva ore i te ohipa pororaa i te Basileia e te faariroraa i te taata ei pǐpǐ, i te tahi mau taime e faaû tatou i te au ore, aore ra te riri atoa. (Mat. 24:14; 28:19, 20) Eiaha râ tatou e vaiiho i te mǎtaˈu i te patoiraa ia faaiti i to tatou itoito rahi no te taviniraa. Mai te peropheta aita i faahitihia te iˈoa i te tau o Ieroboama, e fanaˈo tatou i ‘te mǎtaˈu ore ia haamori ia Iehova ma te [taiva] ore.’ a (Luka 1:74, 75; MN) Noa ˈtu e aita tatou e tiaturi ra i te ohiparaa semeio i teie tau, te tiai noa ra e te paruru noa ra Iehova ia tatou, to ˈna mau Ite, maoti to ˈna varua moˈa e te mau melahi. (A taio i te Ioane 14:15-17; Apokalupo 14:6.) E ore roa ˈtu te Atua e faarue i te feia e tamau ra i te faaite i ta ˈna parau ma te mǎtaˈu ore.—Phil. 1:14, 28.

E tiai Iehova i to ˈna feia taiva ore

19, 20. (a) No te aha tatou e papu ai e e ore roa ˈtu Iehova e faarue ia tatou? (b) Eaha te mau uiraa e tauaparauhia i roto i to muri nei tumu parau?

19 O Iehova to tatou Atua taiva ore. (Apo. 15:4; 16:5) Mea ‘hamani maitai oia i ta ˈna atoa ra mau ohipa.’ (Sal. 145:17) E te haapapu maira te Bibilia: ‘E tiai oia i te haerea o to ˈna ra feia [taiva ore].’ (Mas. 2:8; MN) Ia faaû tatou i te mau tamataraa aore ra manaˈo apotata aore ra ia amo tatou i te hoê hopoia fifi, e nehenehe te feia taiva ore o te Atua e tiaturi i te aratairaa e te patururaa a Iehova.

20 Ta tatou taitahi e mea tia ia feruri i teie nei, teie ïa: Eaha te tauturu ia ˈu ia tapea noa i to ˈu taiva ore ia Iehova noa ˈtu eaha te mau tamataraa aore ra faahemaraa ta ˈu e farerei? Aore ra, e nafea vau e nehenehe ai e haapaari i to ˈu taiva ore i te Atua?

[Nota i raro i te api]

a E faaroo noa anei te peropheta ia Iehova aore ra eita, e eaha te tupu i nia ia ˈna, e tauaparauhia ïa i roto i te tumu parau i muri nei.

Eaha ta outou e pahono?

• Mea nafea to Iehova faaiteraa e eita oia e faarue i to ˈna feia taiva ore ia faaû ratou i te haavîraa?

• E mea tia ia aha tatou i mua i te mau apotata e to ratou mau manaˈo?

• E nafea Iehova e tiai ai i to ˈna feia taiva ore a apiti ai ratou i te taviniraa Kerisetiano?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa fenua/Hohoˈa i te api 11]

(Hiˈo i te papai)

BASILEIA APATOERAU (Ieroboama)

Dana

SEKEMA

Betela

BASILEIA APATOA (Rehoboama)

IERUSALEMA

[Hohoˈa]

Aita Iehova i faarue i to ˈna feia taiva ore ia Ieroboama i haamau i te haamoriraa kafa

[Hohoˈa i te api 10]

Ua niuhia te mau haamaitairaa ta Solomona e ta to ˈna mau melo huiraatira i fanaˈo i nia i te tahi mau titauraa