Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A patoi i ‘te varua o teie nei ao’

A patoi i ‘te varua o teie nei ao’

A patoi i ‘te varua o teie nei ao’

‘Te varua i noaa ia tatou nei, e ere ïa i to teie nei ao, o te varua râ no ǒ mai i te Atua ra.’—KOR. 1, 2:12.

1, 2. (a) I mutaaiho, no te aha te mau canaris e tuuhia ˈi i roto i te mau apoo arahu i Beretane? (b) Eaha te ati atâta ta te mau Kerisetiano e faaû ra?

 I TE matahiti 1911, ua haamau te mau mana teitei no Beretane i te hoê ture e faaue ra ia paruruhia te ora o te feia heru i te apoo arahu. Ua titauhia e piti manu iti parauhia canaris i te apoo arahu tataitahi. Eaha te tumu? Ia tupu te auahi i roto i te hoê apoo arahu, e titauhia ïa ia afai te feia faaora i te mau manu iti na muri ia ratou. E hauˈa ohie teie mau manu nainai i te mau mǎhu taero, mai te monoxyde de carbone. Ia taero te mataˈi, e faaite te mau manu iti i te mau tapao ahoaho, mai te toparaa mai mai to raua apaeraa. E mea faufaa roa tera faaararaa matamua. Aita e û, aita e hauˈa to te monoxyde de carbone o te haapohe ma te tapearaa i te toropuru ura ia opere i te otitene i roto i te tino. Ia ore ia faaarahia i te ati atâta, e nehenehe te feia faaora e matapoirihia e e pohe ma te ore roa e ite e ua taero ratou i te mǎhu.

2 I te auraa taipe, te faaû ra te mau Kerisetiano i te hoê â tupuraa e to te feia rave ohipa i te apoo arahu ra. E nafea? Ia Iesu i faaue i ta ˈna pǐpǐ ia poro te parau apî maitai e ati aˈe te ao, ua ite oia e te tono ra oia ia ratou i roto i te hoê huru tupuraa atâta, ta Satani e te varua aore ra huru feruriraa ta teie nei ao e faaohipa ra. (Mat. 10:16; Ioa. 1, 5:19) No to ˈna haapeapea rahi i ta ˈna mau pǐpǐ i te po hou oia i pohe ai, ua pure Iesu i to ˈna Metua: ‘Aore au i pure ia oe e ia hopoi ê atu oe ia ratou i teie nei ao, ia tiai mai râ oe ia ratou eiaha ei ino.’—Ioa. 17:15.

3, 4. Eaha ta Iesu i faaara i ta ˈna mau pǐpǐ, e no te aha e mea tia ˈi ia anaanatae atu tatou?

3 Ua faaara Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ no nia i te ati atâta o te oreraa e ara i te mau mana haapohe e ati aˈe ia ratou. E auraa taa ê to ta ˈna mau parau no tatou, o te ora nei i te hopea o te faanahoraa o te mau mea. Ua faaitoito oia i ta ˈna mau pǐpǐ: “E ara outou . . . ia au ia outou te ora i teie nei mau mea iino e fatata mai nei, e ia tia maite outou i mua i te aro o te Tamaiti a te taata nei.” (Luka 21:34-36) Ma te oaoa râ, ua fafau atoa Iesu e e tono mai to ˈna Metua i te varua moˈa no te haamanaˈo ia ratou e no te tauturu ia ratou ia vai ara noa i te anotau ta ratou e ora ra e ia itoito.—Ioa. 14:26.

4 E no tatou i teie mahana? Te vai ra anei tauâ varua moˈa ra no te tauturu ia tatou? Mai te peu e e, eaha te titauhia ia rave tatou ia noaa mai te reira? Eaha te varua o teie nei ao, e e nafea te reira ia ohipa? E e nafea tatou e manuïa ˈi i te patoi i tera varua o teie nei ao?—A taio i te Korinetia 1, 2:12.

Varua moˈa aore ra varua o teie nei ao?

5, 6. Eaha ta te varua moˈa e nehenehe e rave no tatou, e titauhia râ ia aha tatou no te fanaˈo i te reira?

5 Aita te fanaˈoraa i te varua moˈa i taotia-noa-hia i te senekele matamua. Te vai atoa ra i teie mahana, e e nehenehe to te Atua varua e horoa mai i te puai no te rave i te mea tano oia atoa no te faaitoito ia tatou i roto i ta ˈna taviniraa. (Sal. 29:11; Roma 12:11) E nehenehe atoa te reira e faahotu i roto ia tatou i te mau huru maitatai î i te here, mai te aroha, te aau maitai, e te maitai, e tuhaa hoi te reira ‘ta te varua e faatupu.’ (Gal. 5:22, 23) Aita râ te Atua ra o Iehova e faahepo nei i to ˈna varua moˈa i te feia aita i anaanatae.

6 E mea tano atura ïa ia tatou ia ui, ‘Eaha ta ˈu e nehenehe e rave no te fanaˈo i te varua moˈa?’ Ma te tano, te faaite ra te Bibilia e e rave rahi mea ta tatou e nehenehe e rave. Te hoê taahiraa ohie e te faufaa e tia ia rave, o te aniraa ïa i te reira i te Atua. (A taio i te Luka 11:13.) Te tahi atu taahiraa faufaa, o te haapiiraa ïa e te faaohiparaa i te aˈoraa i roto i te Parau a te Atua faaurua e te varua. (Tim. 2, 3:16) Oia mau, eita te mau taata atoa o te taio noa ra i te Bibilia e fanaˈo i to te Atua varua. Ia haapii râ te hoê Kerisetiano aau haavare ore i te Parau a te Atua, e nehenehe oia e apo mai i te mau manaˈo hohonu e te huru hiˈoraa ta te Parau faaurua e ho maira. E mea faufaa roa ˈtoa ia farii tatou e ua faatoroa Iehova ia Iesu ei tia no ˈNa, e mai te taata mea na roto ia ˈna te Atua e horoa ai i to ˈna varua. (Kol. 2:6) No reira, e mea titauhia ia pee tatou i to Iesu hiˈoraa e ia ora ia au i ta ˈna mau haapiiraa. (Pet. 1, 2:21) E rahi noa ˈtu tatou i te tutava i te riro mai te Mesia, e rahi noa ˈtu tatou i te fanaˈo i te varua moˈa.

7. E nafea te varua o teie nei ao e ohipa ai i nia i te mau taata?

7 I te tahi aˈe pae, te turai ra te varua o teie nei ao i te taata ia pee i to Satani huru. (A taio i te Ephesia 2:1-3.) Te ohipa ra te varua o teie nei ao na roto e rave rahi ravea. Mai tei ite-papu-hia e ati aˈe ia tatou i teie mahana, te faaitoito ra te reira i te taata ia patoi atu i te ture aveia a te Atua. Te paturu atoa ra i “te hinaaro tia ore o te tino nei, e te hinaaro tia ore o te mata nei, e te [faaiteiteraa] ahaaha o te oraraa nei.” (Ioa. 1, 2:16; MN) Te faatupu ra te reira i ta te tino mau peu, mai te poreneia, te haamori idolo, te tahutahu, te mârô, te iria, e te inu-hua-raa. (Gal. 5:19-21) E te faaitoito ra i te huru aparauraa apotata o te patoi ra i te mea moˈa. (Tim. 2, 2:14-18) Papu roa, e rahi noa ˈtu te hoê taata i te vaiiho ia ˈna ia ohipahia e te varua o teie nei ao, e rahi roa ˈtu o ˈna i te riro mai ia Satani.

8. Eaha te maitiraa e vai nei i mua ia tatou paatoa?

8 Eita tatou e nehenehe e ora ma te naea ore e te mau mana atoa no rapae mai. E titauhia ia maiti te taata taitahi eaha ta ˈna e vaiiho ia faatere i to ˈna oraraa—te varua moˈa aore ra te varua o teie nei ao. E nehenehe te feia e faaterehia ra i teie nei e te varua o teie nei ao e tiamâ mai i ta ˈna ohiparaa e e vaiiho i te varua moˈa ia aratai i to ratou oraraa. E nehenehe atoa râ te tahi atu huru taa ê roa e tupu mai. E nehenehe te feia i arataihia i te hoê taime e te varua moˈa e hema ˈtu i te huru feruriraa o teie nei ao. (Phil. 3:18, 19) E hiˈopoa anaˈe e nafea tatou e nehenehe ai e patoi i te varua o teie nei ao.

A taa i te mau tapao faaararaa matamua

9-11. Eaha te tahi mau tapao faaararaa e te hema ˈtura paha tatou i te varua o teie nei ao?

9 E faaohipa na te feia heru i te apoo arahu i faahitihia i te omuaraa ra i te mau canaris no te faaara ia ratou i te vairaa mai o te mau mǎhu taero hou ratou iho e hauˈa ˈi i te reira. Ia ite te hoê taata heru apoo i te hoê manu iti ia topa mai nia mai i to ˈna apaeraa, e taa ia ˈna e e titauhia ia haavitiviti no te ora ˈtu. I te auraa taipe, eaha te tahi mau tapao faaararaa matamua e faaite ra e te ohipa ra te varua o teie nei ao i nia ia tatou?

10 Ia tatou i haapii i te pue parau mau i roto i te Parau a te Atua e ia tatou i pûpû i muri aˈe i to tatou ora ia Iehova, ua taio paha tatou i te Bibilia ma te anaanatae. Ua pure paha tatou ma te uˈana e te pinepine. E ua au paha tatou i te taeraa ˈtu i te mau putuputuraa a te amuiraa, i te iteraa i te taata taitahi mai te tahi mea haumârû, mai te tahi haapuraa no te taata i poihâ. Ua tauturu tera haerea ia tatou ia faarue e ia tiamâ mai i te varua o teie nei ao.

11 Te tutava noa ra anei tatou i te taio i te Bibilia i te mau mahana atoa? (Sal. 1:2) Mea pinepine e mea haavare ore anei ta tatou mau pure? Mea au anei na tatou te mau putuputuraa a te amuiraa, e te faaite ra anei tatou i te reira ma te tae atu i te mau haaputuputuraa atoa i te mau hebedoma atoa ra? (Sal. 84:10) Aore ra ua moehia ia tatou te tahi o tera mau peu maitatai? Parau mau, e rave rahi paha ta tatou hopoia o te titau hoi i te taime e te puai, e e tautooraa paha te reira no te tapea i te hoê porotarama pae varua maitai. Tera râ, mai te peu e ua ino rii te tahi o ta tatou mau peu maitatai i te roaraa o te tau, peneiaˈe ïa ua vaiiho tatou i te varua o teie nei ao ia ohipa i nia ia tatou? E tutava puai anei tatou i teie nei i te faaoraora i tera mau peu maitatai ta tatou i tahito ra?

Eiaha ia “teimaha”

12. Ua parau Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia “ara” i te aha, e no te aha?

12 E nafea ˈtu â tatou i te patoi atu i te varua o teie nei ao? Ia Iesu i aˈo i ta ˈna mau pǐpǐ ia “ara,” no faaara noa ˈtura oia ia ratou i te tahi mau fifi atâta taa maitai. “E ara . . . ia outou,” ta ˈna i parau, “o te teimaha outou i te rahi o te maa e te taero, e te peapea o teie nei ao, a roohia mai ai outou e taua mahana ra aore i manaˈohia. E roohia mai hoi to te ao atoa nei i te reira mai te marei ra.”—Luka 21:34, 35.

13, 14. E mea tano ia uiui tatou i teihea huru uiraa no nia i te amuraa e te inuraa?

13 A feruri na i tera faaararaa. Ua opani anei Iesu ia mauruuru i te maa e te inu? Aita! Ua ite maitai oia i ta Solomona mau parau: “Ite aˈera vau e aita ˈtu e maitai i taua mau mea ra, maori râ ia oaoa te taata e ia hamani maitai i te oraraa nei. O te reira ra, ua amu anaˈe te taata i te maa e ua inu i te pape, e ua rave oia i te maitai no ta ˈna ra ohipa, e mea ho-mai-hia mai ïa e te Atua.” (Koh. 3:12, 13) Ua ite râ Iesu e te faaitoito ra te varua o teie nei ao i te ereraa i te hitahita ore i roto i tera mau tuhaa.

14 E nafea tatou e papu ai e aita te varua o teie nei ao i faataero ia tatou no nia i te fifi o te amu-hua-raa aore ra o te inu-hua-raa? E nehenehe tatou e ui ia tatou iho: ‘Eaha to ˈu huru ia taio vau i roto i te Bibilia aore ra i roto i ta tatou mau papai te aˈoraa no nia i te amu-hua-raa i te maa? E turaihia anei au ia tâuˈa ore i tera aˈoraa no te mea e mea tano ore aore ra mea ino roa, ma te imi paha i te tahi mau otoheraa aore ra haapapuraa no ta ˈu mau maitiraa? a Eaha to ˈu manaˈo i te aˈoraa no nia i te ava, te inuraa i te reira aore ra aita roa ˈtu, ma te au noa iho â râ e ma te ape roa i “te taero ava”? Te faaiti ra anei au i te faufaa o tera aˈoraa, ma te manaˈo e no te tahi mau tumu e ere no ˈu tera parau? Ia faaite mai vetahi ê i te peapea no nia i ta ˈu inuraa, e huru ê anei au aore ra e riri anei au? Te faaitoito ra anei au ia vetahi ê eiaha e haapao roa i tera aˈoraa bibilia?’ Oia mau, na te huru o te hoê taata e faaite mai te peu e te hema ra o ˈna i te varua o teie nei ao.—A hiˈo i te Roma 13:11-14.

Eiaha ia ahoaho

15. Ua faaara Iesu no nia i teihea huru o te taata?

15 Te tahi atu ravea faufaa no te patoi i te varua o teie nei ao, o to tatou ïa huru i mua i te ahoaho. Ua ite Iesu e mea ohie tatou, ei taata tia ore, i te tapitapi i te mau mea atoa. Ua parau oia ma te here i ta ˈna mau pǐpǐ e: “Eiaha e tapitapi.” (Mat. 6:25) E ere i te mea maere ia tapitapi tatou i te mau mea faufaa, mai te faaoaoaraa i te Atua, te amoraa i te mau hopoia Kerisetiano, e te horoaraa i te mau mea faufaa o te oraraa no to tatou utuafare. (Kor. 1, 7:32-34) Eaha ˈtura ïa ta tatou e nehenehe e haapii mai i te faaararaa a Iesu?

16. E nafea te varua o teie nei ao e ohipa ˈi i nia i e rave rahi taata?

16 Te haafifi ra te varua o teie nei ao, e ta ˈna haafaufaaraa i te ahaaha o te oraraa nei, i e rave rahi taata i te ahoaho e ere i te mea maitai no to ratou oraora-maitai-raa. Te hinaaro ra te ao ia tiaturi tatou e te moni, o te panoonoo-ore-raa ïa, e ua faitohia te faufaa a te hoê taata, eiaha i to ˈna huru taata Kerisetiano, i te rahi râ e i te huru o ta ˈna faufaa. E tutava te feia i hema i tera huru hiˈoraa hape ia rahi ta ratou taoˈa e e tapitapi tamau ratou ia noaa te mau taoˈa apî roa ˈˈe, rahi roa ˈˈe, e maitai roa ˈˈe. (Mas. 18:11) E faatupu tera huru hiˈoraa tano ore i te mau mea materia i te ahoaho o te faataupupu i to te hoê taata haereraa i mua i te pae varua.—A taio i te Mataio 13:18, 22.

17. E nafea tatou e ore ai e ahoaho?

17 Eita tatou e ahoaho ia auraro tatou i ta Iesu faaueraa: “E mata na râ outou i te imi i te basileia o te Atua, e te parau-tia [a te Atua].” Te haapapu maira Iesu e ia na reira tatou, e amui-atoa-hia mai te mau mea ta tatou e hinaaro mau ra. (Mat. 6:33) E nafea tatou e nehenehe ai e faaite e te tiaturi ra tatou i tera parau fafau? Te hoê ravea, o te mataraa ïa i te imi i te parau-tia a te Atua—ma te pee tamau i te mau ture aveia a te Atua no nia i te mea tia no te mau ohipa moni. Ei hiˈoraa, te patoi nei tatou i te faahuru ê i ta tatou mau parau tute aore ra i te faahiti i te maa haavare “rii” atoa i roto i ta tatou mau haaraa i te pae moni. E tutava roa tatou i te haapao i ta tatou mau titauraa i te pae moni, ia riro ta tatou “oia ei oia” ia titauhia ia aufau i te tarahu. (Mat. 5:37; Sal. 37:21) Eita paha tera haerea tia e faaona i te hoê taata, e hopoi mai râ i ta te Atua farii maitai, e faatupu i te hoê manaˈo haava mâ, e e faaiti roa mai i te ahoaho.

18. Eaha te hiˈoraa maitai roa ta Iesu i vaiiho mai, e e nafea tatou e faufaahia ˈi ia pee tatou ia ˈna?

18 E titau te mataraa i te imi i te Basileia ia ite eaha te mea faufaa roa i roto i to tatou oraraa. A rave na i te hiˈoraa o Iesu. I te tahi taime, ua ahu oia i te hoê pereue maitai roa. (Ioa. 19:23) Ua oaoa oia i te maa e te uaina e to ˈna mau hoa maitai ra. (Mat. 11:18, 19) E au râ te mau taoˈa e te faaanaanataeraa i te miti aore ra i te mau anoi e faaau atu â i te oraraa, e ere râ i te maa iho. Ta Iesu maa, o te raveraa ïa i te hinaaro o Iehova. (Ioa. 4:34-36) Mea faufaa roa hoi te oraraa ia pee maite tatou i te hiˈoraa o Iesu! E oaoa tatou i te tautururaa i te feia tei teimaha ia fanaˈo i te tamahanahanaraa a te mau Papai. E fanaˈo tatou i te here e te turu a te amuiraa. E e faaoaoa tatou i to Iehova aau. Ua naho anaˈe ta tatou mau fa matamua roa, eita ïa te mau faufaa e te oaoaraa e riro ei fatu no tatou. E tavini aore ra e mauhaa noa te reira no te tauturu ia tatou ia haamori ia Iehova. E rahi noa ˈtu tatou i te itoito i roto i te ohipa e turu ra i to te Atua Basileia, e iti mai ïa tatou i te aahia e te varua o teie nei ao.

‘A haapao noa i ta te varua’

19-21. E nafea tatou e ‘haapao noa ˈi i ta te varua,’ e no te aha e mea maitai ai ia na reira tatou?

19 E na mua mai te manaˈo i te ohipa. Ta e rave rahi e parau ra e ohipa feruri-ore-hia, e pinepine ïa i te turaihia e te mau manaˈo pae tino. No reira, te haamanaˈo maira te aposetolo Paulo i te faufaaraa ia haapao i to tatou feruriraa. Ua papai oia: ‘Te feia i au i ta te tino ra, te haapao ra ïa i ta te tino; area te feia i au i ta te varua ra, te haapao ra ïa i ta te varua.’—Roma 8:5.

20 E nafea tatou e nehenehe ai e ape ia ohipahia to tatou feruriraa—e ta tatou mau ohipa—e te varua o teie nei ao? E mea tia ia paruru tatou i to tatou feruriraa ma te haapao i ta tatou e manaˈo ra, ma te tutava roa i te haapae i ta te ao faatianianiraa. Ei hiˈoraa, a maiti ai tatou i te faaanaanataeraa, eiaha tatou e vaiiho i to tatou feruriraa ia viiviihia e te mau porotarama e faaitoito ra i te morare ore aore ra te haavîraa uˈana. E ite tatou e eita to te Atua varua moˈa, aore ra viivii ore, e parahi i roto i te hoê feruriraa viivii. (Sal. 11:5; Kor. 2, 6:15-18) Hau atu â, e tuu tatou i te varua o te Atua i roto i to tatou feruriraa na roto i te taio-tamau-raa i te Bibilia, te pure, te feruriruriraa, e te taeraa i te mau putuputuraa. E e ohipa tatou e tera varua a apiti tamau ai tatou i te ohipa pororaa Kerisetiano.

21 Mea papu, e titauhia ia patoi tatou i te varua o teie nei ao e te mau hinaaro o te tino ta te reira e faaitoito ra. E mea hoona râ ta tatou tutavaraa haavare ore i te na reiraraa no te mea, mai ta Paulo e parau ra, ‘te haapao i ta te tino ra, o te pohe ïa; area o te haapao i ta te varua ra, o te ora ïa e te hau.’—Roma 8:6.

[Nota i raro i te api]

a Te amu-hua-raa i te maa, e huru feruriraa ïa, tei tapaohia e te hinaaro e amu rahi e te nounou maa. No reira, e itehia ïa, eiaha i te poria rahi o te hoê taata, i to ˈna râ huru i mua i te maa. E faito tano noa paha to te hoê taata, aore ra mea pararai atoa, e mea amu hua râ oia i te maa. I te tahi aˈe pae, i roto i te tahi mau tupuraa, na te maˈi paha e faarahi roa i te kilo, aore ra na te mau tapao tupuna e faatupu i te maˈi poria. Te mea faufaa roa, oia hoi ia nounou roa ino ïa te hoê taata, noa ˈtu eaha to ˈna faito kilo, i te maa.—A hiˈo i te “Uiraa a te feia taio” o Te Pare Tiairaa o te 1 no Novema 2004 (Farani).

Te haamanaˈo ra anei outou?

• Ia noaa te varua moˈa, ia aha tatou e tia ˈi?

• Eaha te tahi mau tupuraa e ohipa ˈi paha te varua o teie nei ao i nia ia tatou?

• E nafea tatou e nehenehe ai e patoi i te varua o teie nei ao?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 25]

Hou e haere ai i te ohipa aore ra i te fare haapiiraa, a pure ia fanaˈo i te varua moˈa

[Hohoˈa i te api 26]

E mea tia ia vai mâ noa to tatou feruriraa, ia atuatu i te mau peu maitatai i te pae moni, e ia au maite te mau peu