Eaha to roto?

Tapura tumu parau

O Iehova ‘tei faaora’ ia tatou

O Iehova ‘tei faaora’ ia tatou

O Iehova ‘tei faaora’ ia tatou

“E tauturu mai Iehova ia ratou, e e faaora ia ratou.”—SAL. 37:40.

1, 2. Eaha te parau mau faufaa roa no nia Iehova te riro ei tamahanahanaraa e ei faaetaetaraa no tatou?

 EITA te maru i faatupuhia e te mahana e vai noa mai. A ohu ai te fenua, e tauiui noa te maru. Eita râ te Atua Poiete o te fenua e te mahana e taui. (Mal. 3:6) Te na ô ra te Bibilia: “Aore roa e hirohirouri ia ˈna ra, aore hoi e huru-ê-raa e vahi iti noa ˈˈe.” (Iak. 1:17) Teie te parau mau faufaa roa no nia ia Iehova te riro ei tamahanahanaraa e ei faaetaetaraa mau no tatou, ia faaû iho â râ tatou i te tamataraa e haafifiraa ino mau. No te aha?

2 Mai ta tatou i tapao i roto i to na mua ˈtu tumu parau, ua haapapu Iehova e o ˈna ‘tei faaora’ o te mau tau bibilia. (Sal. 70:5) Eita oia e taui e e parau mau noa ta ˈna, e rave rahi ïa tumu e tiaturi ai ta ˈna mau tavini ia ˈna i teie mahana e ‘e tauturu mai e e faaora oia ia ratou.’ (Sal. 37:40) Mea nafea to Iehova faaoraraa i ta ˈna mau tavini i teie tau? Eaha paha ta ˈna e rave no tatou iho?

Faaorahia i te feia patoi

3. No te aha i papu ai ia tatou e eita te feia patoi e tapea i te nunaa o Iehova ia poro i te parau apî maitai?

3 Eita roa ˈtu te rahi o te patoiraa a Satani e tapea i te mau Ite no Iehova ia haamori ia Iehova anaˈe. Te haapapu maira te Parau a te Atua: “Te mauhaa ra na oe i hamanihia ˈi ra, e ore ïa e tupu; e te mau vaha atoa e patoi ia oe i te haavaraa ra, e hapa ïa ia oe.” (Isa. 54:17) Ua tamata te feia patoi aita râ ratou i manuïa i te tapea i te nunaa o te Atua ia poro. A rave na e piti hiˈoraa.

4, 5. Ua faaû te nunaa o Iehova i teihea patoiraa i 1918, e eaha te faahopearaa?

4 I 1918, ua faaû te nunaa o Iehova i te hoê hamani-ino-raa rahi atu â i opuahia e te pǔpǔ ekalesiatiko ei tapearaa i ta ratou pororaa. I te 7 no Me, ua faaue te faatereraa hau Marite ia haru ia J. F. Rutherford, o te tiaau ra i te pororaa na te ao nei i tera tau, e te tahi atu mau taata i te pu rahi. I roto i na avaˈe piti, ua pari-hape-hia o Taeae Rutherford e to ˈna mau hoa ohipa i te opuaraa ino e ua faautuahia i te fare tapearaa e rave rahi matahiti i te maoro. Ua manuïa anei te feia patoi i te faaohiparaa i te mau tiripuna no te tapea i te pororaa? Aita roa ˈtu!

5 A haamanaˈo na i ta Iehova parau fafau: “Te mauhaa ra na oe i hamanihia ˈi ra, e ore ïa e tupu.” I roto i te mau tupuraa maere, i te 26 no Mati 1919—e iva avaˈe i muri aˈe i to Taeae Rutherford e to to ˈna mau hoa faautuaraahia—ua tuuhia mai te mau taeae i tapeahia a aufauhia ˈi te hoê tino moni. I te matahiti i muri mai, i te 5 no Me 1920, ua faaorehia te mau pariraa i nia ia ratou. Ua faaohipa te mau taeae i to ratou tiamâraa no te tamau noa i roto i te ohipa a te Basileia. Eaha te faahopearaa? E maraaraa rahi roa ïa tei itehia mai reira mai! Te tumu, no ǒ mai ïa i ‘tei faaora.’—Kor. 1, 3:7.

6, 7. (a) Eaha te opuaraa no te mau Ite no Iehova i Heremani Nazi, e eaha te faahopearaa? (b) Te haapapu ra te tuatapaparaa o teie tau o te nunaa o Iehova i te aha?

6 A rave na i teie nei i te piti o te hiˈoraa. I 1934, ua fafau Hitler e haamou i te mau Ite no Iehova i Heremani. E ere tera i te hoê noa haamǎtaˈuraa faufaa ore! Ua haruhia e ua tapeahia e rave rahi taata i muri aˈe i tera parau. E tausani Ite tei rave-ino-hia; e hanere tei haapohehia i roto i te mau aua haavîraa. Ua manuïa anei Hitler i roto i ta ˈna ohipa e haamou roa i te mau Ite? Ua tapea anei oia i te taatoaraa o te pororaa i te parau apî maitai i Heremani? Aita roa ˈtu! I te roaraa o te hamani-ino-raa, ua tamau noa to tatou mau taeae i te poro ma te huna. I muri aˈe i te toparaa o te faatereraa Nazi, ua faaohipa ratou i to ratou tiamâraa no te tamau i te poro. I teie mahana, 165 000 tiahapa taata poro o te Basileia i Heremani. Ua faatupu faahou iho â ‘tei faaora’ i ta ˈna parau fafau: “Te mauhaa ra na oe i hamanihia ˈi ra, e ore ïa e tupu.”

7 Te haapapu ra te tuatapaparaa o teie tau o te mau Ite no Iehova e e ore roa ˈtu Iehova e faatia ia haamouhia to ˈna nunaa ei pǔpǔ. (Sal. 116:15) E tatou ei taata taitahi ïa? E nafea Iehova e faaora ˈi ia tatou iho?

E te parururaa pae tino?

8, 9. (a) Mea nafea to tatou iteraa e eita tatou e paruru-noa-hia i te pae tino? (b) E mea tia ia farii mau â tatou i te aha?

8 Ei taata taitahi, ua ite tatou e aita Iehova i fafau e e paruru noa oia ia tatou i te pae tino. E rave tatou i te tiaraa i faaitehia e na Hebera taiva ore tootoru i patoi i te piˈo i raro i mua i te tii auro o te arii Nebukanesa. Aita tera na taurearea mǎtaˈu i te Atua i manaˈo e e paruru semeio Iehova ia ratou i te mau haafifiraa pae tino. (A taio i te Daniela 3:17, 18.) A taui taue ai te mau tupuraa, ua faaora iho â Iehova ia ratou i te auahi o te umu ura. (Dan. 3:21-27) I te mau tau bibilia atoa, mea varavara hoi te faaoraraa semeio. Ua pohe e rave rahi tavini haapao maitai a Iehova i te rima o te feia patoi.—Heb. 11:35-37.

9 E i teie mahana ïa? Ei ‘faaora,’ e nehenehe mau â Iehova e faaora i te taata taitahi i te mau tupuraa atâta mau. E nehenehe anei tatou e parau roa e ua ohipa Iehova aore ra aita oia i ohipa i roto i te mau tupuraa taa maitai? Eita. Noa ˈtu râ, e nehenehe paha te hoê taata i faaorahia mai i te hoê tupuraa atâta e manaˈo e ua ohipa mai Iehova. E haerea teoteo te reira mai te peu e eita vera e farii i to ˈna manaˈo. I tera atoa taime, e mea tia ia farii mau tatou e ua pohe e rave rahi Kerisetiano haapao maitai ei faahopearaa o te hamani-ino-raa, mai tei tupu i te roaraa o te tau Nazi. Ua pohe vetahi ê i roto i te mau tupuraa ati mau. (Koh. 9:11) E nehenehe tatou e ui, ‘Aita anei Iehova i riro ei “faaora” no te feia haapao maitai i haapohehia?’ E mea fifi roa ia manaˈo e e ere i te mea mau.

10, 11. No te aha aita ˈi ta te taata e ravea i mua i te pohe, eaha râ ta Iehova e nehenehe e rave no nia i te reira?

10 A hiˈo na i teie tupuraa: Aita ta te taata e ravea i mua i te pohe, no te mea e ore te taata e nehenehe ‘e faaora i to ˈna [nephe] i te rima o hade,’ te menema o te huitaata. (Sal. 89:48; MN) E Iehova ïa? Te haamanaˈo ra te hoê tuahine i ora mai i te tau riaria Nazi i ta to ˈna metua vahine Ite i parau atu na no te tamahanahana ia ˈna ia pohe te feia herehia i roto i te mau aua haavîraa: “Mai te peu e e vai noa mai te pohe, e mea puai aˈe anei te reira i te Atua?” E ere iho â te pohe i te mea puai roa i te Tumu puai roa ˈˈe o te ora! (Sal. 36:9) Tei roto te taatoaraa o te feia i Hade i te mehara o Iehova, e e faatia faahou mai oia ia ratou pauroa.—Luka 20:37, 38; Apo. 20:11-14.

11 A tiai noa ˈi, ua taai-roa-hia Iehova i te oraraa o to ˈna mau taata haamori haapao maitai i teie tau. E hiˈopoa anaˈe i teie nei e toru tupuraa o oia mau â ‘tei faaora’ ia tatou.

Paruruhia i te pae varua

12, 13. No te aha mea faufaa roa ˈˈe ai te parururaa pae varua, e e nafea Iehova e horoa mai ai i te reira?

12 Te pûpû maira Iehova i te parururaa pae varua, o te mea faufaa roa ˈˈe ïa. Ei Kerisetiano mau, te taa ra ia tatou e te vai ra te tahi mea faufaa roa ˈtu â i to tatou nei ora. Ta tatou mea faufaa roa ˈˈe, o to tatou iho nei ïa taairaa e Iehova. (Sal. 25:14; 63:3) Aita anaˈe tera taairaa, aita e auraa rahi to to tatou nei oraraa e aita to tatou e tiaturiraa no a muri aˈe.

13 Auaa râ, te horoa maira Iehova i te tauturu atoa ta tatou e hinaaro ra no te tapea noa i te hoê taairaa piri e o ˈna. Te fanaˈo ra tatou i ta ˈna Parau, to ˈna varua moˈa, e ta ˈna amuiraa na te ao atoa nei no te tauturu mai. E nafea tatou e faufaa-roa-hia ˈi i teie mau faanahoraa? Ma te haapii tamau maite i ta ˈna Parau, e haapuai tatou i to tatou faaroo e tiaturiraa. (Roma 15:4) Na roto i te pureraa ma te haavare ore no te ani i to ˈna varua, e tauturuhia tatou ia patoi i te faahemaraa no te rave i te hoê haerea huru ê. (Luka 11:13) Ma te pee noa i te aratairaa ta te pǔpǔ tavini haapao maitai e horoa ra na roto i te mau papai bibilia oia atoa na roto i te mau putuputuraa e te mau tairururaa, e faaamuhia tatou i ‘te maa pae varua i te hora mau.’ (Mat. 24:45) E paruru teie mau faanahoraa i te pae varua ia tatou e e tauturu mai ia haafatata noa i te Atua.—Iak. 4:8.

14. A faatia i te hoê tupuraa o te haamataratara i te parururaa pae varua.

14 No te haamataratara i teie parururaa pae varua, a haamanaˈo na i na metua i faahitihia i te haamataraa o to na mua ˈtu tumu parau. Tau mahana i muri aˈe i te faaiteraahia te moeraa o ta raua tamahine o Theresa, ua tae atu ia raua te parau peapea mau: Ua haapohehia ta raua tamahine. a Te haamanaˈo ra te metua tane: “Ua pure au ia Iehova ia paruru ia ˈna. I to ˈna iteraahia mai e mea haapohehia, e mea tia ia farii au e ua ui maere na mua roa vau no te aha ta ˈu mau pure i ore ai i pahonohia. Parau mau, ua ite au e eita Iehova e paruru semeio mai i to ˈna nunaa ei taata taitahi. Ua tamau vau i te pure ia maramarama vau. Ua tamahanahanahia vau i te iteraa e e paruru Iehova i to ˈna nunaa i te pae varua—oia hoi, e horoa oia i ta tatou e hinaaro no te paruru i to tatou taairaa e o ˈna. Tera te huru parururaa faufaa roa ˈˈe no te mea e ohipa te reira i nia i to tatou a muri aˈe mure ore. I roto i teie tupuraa, ua paruru Iehova ia Theresa; ua tavini oia ia ˈna ma te haapao maitai e tae atu i te taime o to ˈna poheraa. Ua itea mai ia ˈu te hau i te iteraa e tei roto to ˈna tiaturiraa o te ora no a muri aˈe i to Iehova rima î i te here.”

Faaetaetahia i roto i te maˈi

15. E nafea Iehova e tauturu mai ai ia roohia tatou i te maˈi ino mau?

15 E nehenehe Iehova e faaetaeta ia tatou i nia i te “roi maˈi,” mai ia ˈna i na reira no Davida. (Sal. 41:3) Noa ˈtu e eita Iehova e faaora semeio i teie nei, e tauturu maira oia. E nafea? E nehenehe te mau faaueraa tumu i roto i ta ˈna Parau e tauturu ia tatou ia rave i te mau faaotiraa paari no nia i te huru rapaauraa e te tahi atu mau ohipa. (Mas. 2:6) E fanaˈo tatou i te mau haamaramaramaraa faufaa e te mau manaˈo tauturu e au i roto i te mau tumu parau neneihia i roto i Te Pare Tiairaa e te Réveillez-vous! o te faataa ra i to tatou fifi taa maitai o te ea. Na roto i to ˈna varua, e horoa mai Iehova i “te mana rahi maitai ra” no te faaruru i to tatou tupuraa e no te tapea i to tatou hapa ore noa ˈtu eaha te nehenehe e tupu mai. (Kor. 2, 4:7) Maoti teie tauturu e ore ai tatou e nehenehe e faateimahahia e to tatou maˈi a ere atu ai tatou i ta tatou hiˈoraa pae varua.

16. Mea nafea to te hoê taeae faarururaa i te maˈi?

16 A hiˈo na i te taeae i faahitihia i te omuaraa o te tumu parau na mua ˈtu. I 1998, ua roohia oia i te hoê maˈi (sclérose latérale amyotrophique, aore ra SLA) o te haaparuparu roa ino ia ˈna i te pae hopea. b Mea nafea to ˈna faarururaa i to ˈna maˈi? Te faataa ra oia: “Te vai ra te taime oto e te inoino ia manaˈo vau e na te pohe noa e faaore i to ˈu mauiui. Ia teimaha vau, e pure au ia horoa mai Iehova na ˈu e toru mea: te hoê aau hau, te faaoromai, e te haamahuraa. Te manaˈo nei au e ua pahono Iehova i taua mau pure ra. E faaitoito te hoê aau hau ia ˈu ia feruri i te mau mea e tamahanahana ia ˈu, ei hiˈoraa, eaha râ i te au e i roto i te ao apî ia nehenehe au e haere, e amu i te maa au mau, e e paraparau faahou e to ˈu utuafare. E tauturu te faaoromai ia ˈu ia faaruru i te mau tupuraa au ore e te mau haafifiraa o te haaparuparu. E faaitoito te haamahuraa ia ˈu ia tapea i to ˈu haapao maitai e ia ore au ia ere i to ˈu vai-faito-raa pae varua. E tuea mau to ˈu huru e to te fatu salamo ra o Davida, no te mea te tiaturi nei au e ua faaetaeta mai Iehova ia ˈu i nia i to ˈu roi maˈi.”—Isa. 35:5, 6.

Horoahia te tauturu

17. Ua fafau Iehova e aha no tatou, e eaha te auraa o tera parau fafau?

17 Te fafau ra Iehova e haapao ia tatou i te pae materia. (A taio i te Mataio 6:33, 34 e te Hebera 13:5, 6.) E ere ïa te auraa e e tiaturi tatou e e horoa-semeio-hia mai ta tatou e hinaaro ra i te pae materia aore ra eiaha tatou e rave i te ohipa. (Tes. 2, 3:10) Teie te auraa o teie parau fafau: Mai te peu e e mata na tatou i te imi i te Basileia o te Atua i roto i to tatou oraraa e ua ineine tatou i te rave i te ohipa ei imiraa, e nehenehe tatou e tiaturi ia Iehova no te tauturu ia tatou ia noaa te mau mea faufaa o te oraraa. (Tes. 1, 4:11, 12; Tim. 1, 5:8) E nehenehe ta ˈna e horoa i ta tatou e hinaaro ma te ravea manaˈo-ore-hia, peneiaˈe na roto i te hoê hoa Kerisetiano o te tauturu mai i te pae materia aore ra e pûpû mai i te ohipa.

18. A faatia na i te hoê tupuraa e faaite ra e e nehenehe tatou e tauturuhia i te mau taime e hinaarohia.

18 A haamanaˈo na i te metua vahine taa noa i faahitihia i te omuaraa o te tumu parau na mua ˈtu. I to ˈna haereraa ˈtu raua ta ˈna tamahine apî i te tahi atu vahi, ua fifihia oia i te imiraa i te hoê ohipa. Te faataa ra oia: “E haere au i roto i te taviniraa i te poipoi, e i te mau taperaa mahana atoa e imi noa vau i te ohipa. Te haamanaˈo ra vau i te hoê mahana i to ˈu haereraa i te fare hooraa maa e hoo mai i te tahi û. Ua tia vau e ua hiˈo atu i te maa tanu, aita râ i navai ta ˈu moni no te hoo mai i te tahi. Aita vau i ahoaho roa aˈenei i roto i to ˈu oraraa. Ia ˈu i hoˈi atu i te fare mai te fare toa mai i tera mahana, ua î to ˈu taupee i muri i te mau panie o te mau huru maa tanu atoa. Ua navai ta mâua maa no te amu ehia avaˈe i te maoro. Ua taˈi au, e ua haamauruuru aˈera vau ia Iehova.” Ua ite atura te tuahine e na te hoê taeae o te amuiraa o tei tanu i te mau maa tanu i roto i to ˈna aua i vaiiho mai i te mau panie. I muri aˈe, ua papai atu oia ia ˈna: “Noa ˈtu e te haamauruuru rahi ra vau ia oe no taua mahana ra, te haamauruuru atoa ra vau ia Iehova i te faaohiparaa i to oe aau maitai ia haamanaˈo vau i to ˈna here.”—Mas. 19:17.

19. I te ati rahi, eaha ta te mau tavini a Iehova e tiaturi, e e mea tia ia faaoti papu tatou i te aha i teie nei?

19 Mea maramarama maitai, te horoa maira ta Iehova i rave i te mau tau bibilia mai i to tatou tau atoa i te tumu no te tiaturi ia ˈna ei Tauturu no tatou. Ua fatata, i te taime a tupu ai te ati rahi i nia i te ao a Satani, e hinaaro tatou i ta Iehova tauturu mai tei ore itehia aˈenei. E nehenehe râ te mau tavini a Iehova e fariu ia ˈna ra ma te tiaturi taatoa. E nehenehe ratou e nânâ i to ratou upoo i nia e e oaoa, ma te ite e te fatata mai ra to ratou faaoraraa. (Luka 21:28) A tiai noa ˈi, noa ˈtu eaha te mau tamataraa e tupu i nia ia tatou, e faaoti papu anaˈe i te tiaturi ia Iehova, ma te papu hope roa e o to tatou Atua hirohirouri ore iho â to tatou ‘faaora.’

[Nota i raro i te api]

a A hiˈo i te tumu parau “Te hoê ati aita e faaauraa” o te A ara mai na! o te 22 no Tiurai 2001, api 19-23 (Farani).

b A hiˈo i te tumu parau “Te tauturu ra te faaroo ia ˈu ia ora e te SLA” o te A ara mai na! no Tenuare 2006, api 25-9 (Farani).

Te haamanaˈo ra anei outou?

• E nafea Iehova e nehenehe ai e faaora i te feia i haapohehia?

• No te aha mea faufaa roa ˈˈe ai te parururaa pae varua?

• Eaha te auraa o ta Iehova parau fafau e haapao ia tatou i te pae materia?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 15]

Haruhia i 1918, ua tuuhia mai Taeae Rutherford e to ˈna mau hoa ohipa i muri aˈe, e ua faaorehia te mau pariraa i nia ia ratou

[Hohoˈa i te api 16]

E nehenehe Iehova e faaetaeta ia tatou i nia i te “roi maˈi”