Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A tauturu i tei haere ê i te nǎnǎ a te Atua

A tauturu i tei haere ê i te nǎnǎ a te Atua

A tauturu i tei haere ê i te nǎnǎ a te Atua

“E oaoa atoa tatou; ua itea hoi ia ˈu tau mamoe i moe ra.”—LUKA 15:6.

1. Mea nafea Iesu i haapapu ai e e tiai mamoe î i te here oia?

 UA PARAUHIA te Tamaiti fanau tahi a Iehova, Iesu Mesia, “te tiai mamoe rahi.” (Heb. 13:20) Ua tohu te mau Papai i to ˈna haereraa mai, e ua faaite e o oia anaˈe te Tiai mamoe tei imi i ‘te mau mamoe o Iseraela tei moe.’ (Mat. 2:1-6; 15:24) Hau atu â, mai te hoê tiai mamoe mau tei nehenehe e horoa i to ˈna iho ora no te paruru i ta ˈna mau mamoe, ua pohe Iesu ei tusia taraehara no te taata tei au i te mamoe o te haafaufaa ra i ta ˈna tusia.—Ioa. 10:11, 15; Ioa. 1, 2:1, 2.

2. No te aha paha vetahi mau Kerisetiano i faaea ai i te haere i te mau putuputuraa e i te poro?

2 Te mea peapea, aita vetahi tei mauruuru i te tusia a Iesu e tei pǔpǔ ia ratou i te Atua e amuimui faahou ra e te amuiraa Kerisetiano. Ua faaiti paha te toaruaruraa, te maˈi, aore ra te tahi atu mau fifi i to ratou itoito e ua faaea ratou i te haere i te mau putuputuraa e i te poro. Ei melo anaˈe râ o te nǎnǎ a te Atua e nehenehe ai ratou e fanaˈo i te hau e te oaoa ta Davida i faahiti i roto i te Salamo 23. Ei hiˈoraa, ua himene oia e: “O Iehova to ˈu tiai, e ore roa vau e ere.” (Sal. 23:1) E ore roa te mau melo o te nǎnǎ a te Atua e ere i te mau mea pae varua, e ere râ mai te reira te huru no te mamoe tei haere ê. O vai te nehenehe e tauturu ia ratou? E nafea ratou e tauturuhia ˈi? Eaha te nehenehe e rave no te tauturu ia ratou ia hoˈi mai i roto i te nǎnǎ?

O vai te nehenehe e tauturu?

3. Mea nafea Iesu i faaite ai eaha tei titauhia no te faaora i te mamoe o te aua a te Atua tei moe?

3 E titauhia ia faaitoito hua no te faaora i te mamoe o te aua a te Atua tei moe. (Sal. 100:3) Ua faahohoˈa Iesu i te reira i te na ôraa e: “Ia hanere te mamoe a te hoê taata, ia haere ê ra te hoê, e ore anei oia e vaiiho i te iva ahuru e iva tiahapa ra i nia i te mouˈa, a haere a maimi ai i tei haere ê ra? E itea ˈtura ia ˈna, oia mau ta ˈu e parau atu ia outou na, e rahi ïa to ˈna oaoa i te reira, i te iva ahuru e iva tiahapa tei ore i haere ê ra. Oia atoa to outou Metua i te ao ra, aore ïa i hinaaro e ia moe te hoê i teie nei mau taata rii.” (Mat. 18:12-14) O vai te nehenehe e tauturu i te taata tei au i te mamoe o tei haere ê i te nǎnǎ?

4, 5. Eaha te huru e titauhia ra i te mau matahiapo i nia i te nǎnǎ a te Atua?

4 Ia hinaaro te mau matahiapo Kerisetiano e tauturu i te mamoe tei haere ê, e mea tia ia haamanaˈo ratou e e amuiraa taata pûpûhia ia Iehova te nǎnǎ a te Atua—te hoê ïa “nǎnǎ” taoˈa rahi ‘o ta te Atua aua.’ (Sal. 79:13) Ia aupuru-maitai-hia teie mau mamoe herehia, teie ïa te auraa ia anaanatae roa ˈtu te mau tiai mamoe î i te here ia ratou. E nehenehe te mau farereiraa mahanahana a te tiai mamoe e manuïa roa. E nehenehe te faaitoitoraa î i te here a te hoê tiai mamoe e patu ia ratou i te pae varua e e faarahi i to ratou hinaaro e hoˈi i te nǎnǎ ra.—Kor. 1, 8:1.

5 E hopoia na te mau tiai mamoe o te nǎnǎ a te Atua ia imi i te mau mamoe tei haere ê a tamata ˈtu ai i te tauturu ia ratou. Ua haamanaˈo te aposetolo Paulo i te mau Kerisetiano no Ephesia i tahito ra i ta ratou hopoia tiai mamoe i te na ôraa e: ‘E ara ia outou iho, e te nǎnǎ atoa i faarirohia ˈi outou e te varua maitai ei [tiaau] i nia ihora, ia faaamu hoi outou i te ekalesia o te Atua, o ta ˈna iho i hoo i [te toto o ta ˈna iho Tamaiti].’ (Ohi. 20:28; MN) Ua horoa atoa te aposetolo Petero i teie aˈoraa i te feia paari faatavaihia: “A faaamu i te nǎnǎ a te Atua i roto ia outou na, . . . eiaha ra no te faaueue, no te hinaaro râ; eiaha no te taoˈa tia ore ra ia noaa, no te tae mau râ o te aau; eiaha ma te faahepo i nia iho i te tufaa a te Atua ra, ei aveia râ outou no te nǎnǎ.”—Pet. 1, 5:1-3.

6. No te aha te nǎnǎ a te Atua e hinaaro taa ê ai i te aupuru a te mau tiai mamoe i teie tau?

6 Ia pee te mau tiai mamoe Kerisetiano i “te tiai mamoe maitai,” Iesu, e tia ˈi. (Ioa. 10:11) Ua haapeapea roa oia i te mau mamoe a te Atua e ua faaite hua i te faufaaraa ia aupuru ia ratou i to ˈna parauraa ia Simona Petero ia ‘tiai i ta ˈNa mau mamoe.’ (A taio i te Ioane 21:15-17.) E hinaaro taa ê te mau mamoe i teie aupururaa i teie tau, no te mea te haa uˈana ra te Diabolo ia fati te hapa ore o te feia pûpûhia i te Atua. Te haafaufaa ra Satani i te mau paruparu o te tino e te faaohipa ra oia i te ao no te ume i te mau mamoe a Iehova ia rave i te mau ohipa tano ore. (Ioa. 1, 2:15-17; 5:19) E mea paruparu aˈe iho â te feia tei faaea i te haere i te mau putuputuraa e i te poro, no reira e hinaaro ratou i te tauturu no te faaohipa i te aˈoraa ‘e pee i ta te varua.’ (Gal. 5:16-21, 25) No te tauturu i teie mau mamoe e mea titauhia ïa ia tiaturi i te Atua na roto i te pure e te aratairaa a to ˈna varua moˈa e ia faaohipa i ta ˈna Parau ma te paari.—Mas. 3:5, 6; Luka 11:13; Heb. 4:12.

7. Eaha te faufaaraa ia tiai te mau matahiapo i te feia e au i te mamoe ta ratou e haapao ra?

7 I faaohipa na te tiai mamoe i Iseraela i tahito i te hoê raau roroa fefe, aore tootoo, no te aratai i ta ˈna nǎnǎ. Ia tomo aore ra ia faarue te mau mamoe i te aua, e haere ratou “i raro ae i te raau turu-tootoo o te tiai mamoe” ia taiohia ratou. (Lev. 27:32, V.C.J.S.; Mika 2:12; 7:14) E mea titau-atoa-hia ia ite maitai te hoê tiai mamoe Kerisetiano i te huru o te nǎnǎ a te Atua ta ˈna e haapao ra. (A hiˈo i te Maseli 27:23.) No reira te tiairaa i te nǎnǎ, o te hoê ïa tumu parau faufaa ta te tino matahiapo e tauaparau. E na reira atoa ratou na roto i te faanahoraa i te tauturu i te mamoe tei haere ê. Ua parau Iehova iho e e imi oia i ta ˈna mau mamoe e e horoa ˈtu oia i te aupuru hinaarohia. (Ezek. 34:11) E mauruuru ïa te Atua ia tutava atoa te mau matahiapo i te tauturu i te mamoe tei haere ê ia hoˈi mai i te nǎnǎ ra.

8. E nafea te mau matahiapo e haapao maitai ai i te mamoe taitahi?

8 Ia maˈihia te hoê hoa Kerisetiano, e nehenehe te farereiraa te hoê tiai mamoe o te nǎnǎ a te Atua ia ˈna, e faaoaoa e e tamahanahana. Hoê â huru ia haapao-maitai-hia te hoê mamoe tei maˈihia i te pae varua. E nehenehe te mau matahiapo e taio atu i te mau irava, e haamanaˈo atu i te hoê tumu parau, e tauaparau no nia i te mau tuhaa faufaa o te putuputuraa, e pure e te taata tei faaea i te haere i te mau putuputuraa e i te poro, e te vai ra ˈtu â. E nehenehe ratou e faaite e e oaoa te mau melo o te amuiraa i te ite ia ˈna ia hoˈi mai i te mau putuputuraa a te amuiraa. (Kor. 2, 1:3-7; Iak. 5:13-15) E nehenehe te hoê farereiraa, te hoê taniuniuraa, aore ra te hoê rata e tauturu mau â! E nehenehe te tautururaa i te hoê mamoe tei faarue i te nǎnǎ e faaoaoa rahi atoa i te tiai mamoe Kerisetiano aroha.

Te tutava-amui-raa

9, 10. E nafea outou e faataa ˈi e e ere te mau matahiapo anaˈe te haapeapea no te hoê mamoe tei haere ê?

9 Te ora nei tatou i te hoê tau ohipa roa e te fifi, no reira paha aita tatou i ite e ua atea ê te hoê hoa Kerisetiano i te amuiraa. (Heb. 2:1) E mea faufaa roa râ teie mau mamoe a Iehova i to ˈna aro. E mea faufaa ratou atoa mai te mero, aore ra tuhaa taitahi o te tino taata. No reira ïa tatou paatoa e anaanatae ai i to tatou mau taeae e e haapao mau ai te tahi i te tahi. (Kor. 1, 12:25) Mai tera anei to oe huru?

10 Noa ˈtu e e hopoia matamua na te mau matahiapo te imiraa e te tautururaa i te mau mamoe tei haere ê, e ere te mau tiaau Kerisetiano anaˈe te haapeapea i te mau hoa Kerisetiano tei moe. E nehenehe vetahi atu e ohipa e teie mau tiai mamoe. E nehenehe e e mea tia ia faaitoito tatou e ia tauturu i te pae varua i to tatou mau taeae e tuahine tei hinaaro no te hoˈi mai i te nǎnǎ. E nafea e horoahia ˈi teie tauturu?

11, 12. E nafea oe e fanaˈo taa ê ai i te tautururaa ˈtu i tei hinaaro i te tahi tauturu pae varua?

11 I roto i te tahi mau tupuraa, e ani paha te mau matahiapo i te feia poro aravihi ia faatere i te hoê haapiiraa bibilia e te feia tei faaea i te haere i te mau putuputuraa e i te poro o tei faaite i to ratou hinaaro i te tauturu. Te fa o teie mau tutavaraa, ia itoito faahou mai ïa “to [ratou] hinaaro matamua.” (Apo. 2:1, 4) E nehenehe teie mau hoa faaroo e patuhia e e faaitoitohia i te pae varua ia hiˈopoahia te mau tumu parau ta ratou i ore i faaroo a vai ai ratou i rapae i te amuiraa.

12 Ia titau mai te mau matahiapo ia haapii oe e te hoê hoa faaroo tei hinaaro i te tauturu pae varua, a pure ia aratai e ia haamaitai Iehova i ta oe mau tutavaraa. Oia mau, a “tuu atu i ta oe ohipa ia Iehova ra, e e haapapuhia ta oe i opua ra.” (Mas. 16:3) A feruri maite i te mau irava bibilia e i te mau tuhaa te faaitoito i te faaroo o ta oe e nehenehe e faaohipa ia aparau oe e tei hinaaro i te tauturu pae varua. A feruriruri i te hiˈoraa maitai roa a te aposetolo Paulo. (A taio i te Roma 1:11, 12.) Ua hinaaro rahi Paulo e ite i te mau Kerisetiano i Roma no te horoa ˈtu i te tahi ô pae varua ia itoitohia ratou. Ua tiai atoa oia ia faaitoito te tahi i te tahi. Eiaha anei tatou e faaite i tera huru feruriraa ia imi tatou i te tauturu i te mamoe tei haere ê i te nǎnǎ a te Atua?

13. Eaha ta oe e nehenehe e tauaparau e te hoê taata tei faaea i te haere i te mau putuputuraa e i te poro?

13 A aparau ai orua, e nehenehe oe e ui, “Mea nafea oe i te iteraa i te parau mau?” A tauturu ia ˈna ia haamanaˈo i te tau oaoa i mairi, ma te faaitoito i te taata tei faaea i te haere i te mau putuputuraa e i te poro ia paraparau no nia i te mau taime oaoa ta ˈna i fanaˈo i te mau putuputuraa, i roto i te pororaa, e i te mau tairururaa. A faahiti i te mau taime oaoa o ta orua paha i fanaˈo i roto i ta Iehova taviniraa. A aparau no nia i te oaoa i to oe haafatataraa ˈtu ia Iehova. (Iak. 4:8) A faaite i to oe mauruuru no to te Atua aupururaa ia tatou ei nunaa na ˈna—ma te tamahanahana iho â râ ia tatou e ma te horoa i te hoê tiairaa i roto i to tatou mau ati.—Roma 15:4; Kor. 2, 1:3, 4.

14, 15. E mea maitai paha ia haamanaˈo te feia tei faaea i te haere i te mau putuputuraa e i te poro eaha te mau haamaitairaa ta ratou i fanaˈo na?

14 Peneiaˈe, e mea maitai ia haamanaˈo i te taata tei faaea i te haere i te mau putuputuraa e i te poro i te tahi mau haamaitairaa ta ˈna i fanaˈo na i to ˈna apiti-maite-raa e te amuiraa. Ei hiˈoraa, te vai ra te haamaitairaa o te tupuraa to ˈna ite i te Parau a te Atua e ta ˈna mau opuaraa i te rahi. (Mas. 4:18) I te ‘peeraa oia i ta te varua,’ e mea ohie aˈe ïa ia patoi atu oia i te faahemaraa ia hara. (Gal. 5:22-26) No reira ïa e nehenehe ai oia e haafatata ˈtu ia Iehova ma te haava manaˈo viivii ore na roto i te pure a fanaˈo atu ai i ‘te hau o te Atua, o tei hau ê atu i te ite taata nei, e faaitoito mai i to tatou aau, e to tatou manaˈo.’ (Phil. 4:6, 7) A haamanaˈo i teie mau mea, a faaite i te anaanatae haavare ore, e a faaitoito ma te here atu i to oe taeae aore ra tuahine i te pae varua ia hoˈi mai i te nǎnǎ ra.—A taio i te Philipi 2:4.

15 A feruri na e e matahiapo oe e rave ra i te hoê tere farereiraa a te tiai mamoe. Te faaitoito ra paha oe i na hoa faaipoipo tei faaea i te haere i te mau putuputuraa e i te poro ia haamanaˈo i te tau raua i haapii ai i te parau mau o te Parau a te Atua. E mea faahiahia roa, e mea tano, te oaoa rahi e te faatiamâ i te pae varua te parau mau! (Ioa. 8:32) Ua î roa to raua aau i te mauruuru i ta raua i haapii no nia ia Iehova, to ˈna here, e ta ˈna mau opuaraa maitai roa! (A hiˈo i te Luka 24:32.) A haamanaˈo ia raua i to raua taairaa piri e o Iehova e te haamaitairaa faahiahia o te pure fanaˈohia e te mau Kerisetiano pûpûhia. A faaitoito hua i te feia tei faaea i te haere i te mau putuputuraa e i te poro ia farii faahou i “te evanelia hanahana o te Atua” oaoa ra o Iehova.—Tim. 1, 1:11.

A faaite tamau atu i te here

16. A faahiti i te tahi hiˈoraa no te faaite e e manuïa iho â te mau tutavaraa no te tauturu i te pae varua.

16 E manuïa mau anei teie mau manaˈo tauturu? E. Ei hiˈoraa, ua riro mai te hoê taurearea poro i te Basileia tei haamata i te 12raa o to ˈna matahiti i te ore e haere faahou i te mau putuputuraa e e poro i te 15raa o to ˈna matahiti. I muri iho râ ua poro faahou oia e ua rave i te taviniraa taime taatoa a 30 matahiti i teie nei. Ua ora mai oia i te pae varua auaa te tauturu a te hoê matahiapo Kerisetiano. Ua mauruuru roa oia i tera tauturu pae varua!

17, 18. Eaha te mau huru maitatai o te tauturu ia oe ia paturu i te hoê taata tei haere ê i te nǎnǎ a te Atua?

17 Na te here e turai ra i te mau Kerisetiano ia paturu atu i te feia tei faaea i te haere i te mau putuputuraa e i te poro ia hoˈi mai i te amuiraa. No nia i ta ˈna mau pǐpǐ, teie ta Iesu i parau: “E tuu atu vau i te parau apî na outou, E aroha outou ia outou iho, mai ia ˈu e aroha ˈtu ia outou na, e aroha atoa hoi outou ia outou iho. O te mea teie e ite ai te taata atoa e, e pǐpǐ outou na ˈu, ia aroha outou ia outou iho.” (Ioa. 13:34, 35) Oia mau, ua riro te here ei tapao faataa-ê-raa i te mau Kerisetiano mau. Eiaha anei tatou e faaite i tera here i te mau Kerisetiano bapetizohia aita e poro faahou ra? E tia ia na reirahia! No te tauturu râ ia ratou e mea tia ia faaite tatou i te mau huru maitatai rau o te Atua.

18 Ia nehenehe oe e tauturu i tei haere ê i te nǎnǎ a te Atua, eaha ïa te mau huru maitatai ta oe e faaite? Taa ê atu i te here, e nehenehe oe e faaite i te aroha, te aau maitai, te mǎrû e te faaoromai rahi. Ia au i te huru tupuraa, e nehenehe atoa oe e faaore i ta te tahi hapa. Ua papai Paulo e: “E faaaau aroha noa, e te hamani maitai, e te haehaa, e te mǎrû, e te faaoromai rahi, mai te feia moˈa e te herehia i maitihia e te Atua ra; e faaoromai te tahi i te tahi, e e faaore te tahi i ta te tahi hapa, ia pariraahia ta te tahi i te tahi; mai te Mesia atoa i faaore i ta outou na, e na reira atoa outou: e ei nia roa iho i taua mau mea atoa nei, o te aroha o taua tatua nehenehe roa ra ïa.”—Kol. 3:12-14.

19. No te aha e mea faufaa ˈi ia tutava i te tauturu i te taata tei au i te mamoe ia hoˈi mai i roto i te aua Kerisetiano?

19 E hiˈopoa te tumu parau i muri nei o teie vea no te aha vetahi e haere ê ai i te nǎnǎ a te Atua. E faaite atoa te reira e nafea te feia e hoˈi mai e nehenehe ai e fariihia. A haapii ai oe i tera tumu parau e a feruri maite ai i te reira, a tiaturi e e faufaahia te mau tutavaraa atoa ta oe e rave no te tauturu i tei au i te mamoe ia hoˈi mai i roto i te aua Kerisetiano. I roto i teie faanahoraa o te mau mea, e haamâuˈa te taata i to ratou oraraa taatoa no te haapue i te taoˈa materia, o te hoê noa râ oraraa te mea faufaa roa ˈˈe i te moni atoa o teie nei ao. Ua haapapu Iesu i te reira i roto i ta ˈna parabole o te mamoe tei moe. (Mat. 18:12-14) Ia haamanaˈo noa i te reira a tutava ˈi oe ma te haavare ore e te ru roa i te tauturu i te taata herehia e Iehova tei au i te mamoe o tei haere ê ia hoˈi mai i te nǎnǎ ra.

E nafea outou e pahono ai?

• Eaha te hopoia a te mau tiai mamoe Kerisetiano no tei au i te mamoe o tei haere ê i te nǎnǎ?

• E nafea outou e nehenehe ai e tauturu i tei ore e apiti faahou nei e te amuiraa?

• Eaha te mau huru maitatai te tauturu ia outou ia paturu i tei haere ê i te nǎnǎ?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 16]

Te tutava ra te mau tiai mamoe Kerisetiano î i te here i te tauturu i tei haere ê i te nǎnǎ a te Atua