Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Eaha te huru taata ta oe e hinaaro e riro mai?

Eaha te huru taata ta oe e hinaaro e riro mai?

Eaha te huru taata ta oe e hinaaro e riro mai?

UA UI te hoê raatira mutoi o te hoê oire i Philipino i te hoê pionie: “Ua aha oe ia taui teie taata i to ˈna huru?” Ma te faaite i te haapueraa api parau i nia i ta ˈna iri papairaa, ua na ô â oia: “Ua ite anei oe e no ˈna teie mau parau haavaraa tahito atoa? Ua haamâmâ mai oe ia matou i te hoê o to matou mau fifi o teie oire.” Te paraparau ra raua no te hoê taata inu hua i faahuehue noa na. Na te aha i turai ia ˈna ia rave i te mau tauiraa rarahi i roto i to ˈna oraraa? Na te poroi faaurua o te Parau a te Atua, te Bibilia.

Ua haapao maitai e rave rahi i te aˈoraa a te aposetolo Paulo e ‘haapae i ta ratou parau i mutaa ihora, i te taata tahito e ia faataata apî ia ratou, o tei hamanihia ia au i te Atua ra.’ (Eph. 4:22-24) Noa ˈtu â e tauiraa rahi aore ra iti e titauhia ia rave tatou, e tuhaa te faataata-apî-raa o te fariiraa i te Kerisetianoraa.

E haamataraa noa ïa to tatou raveraa i te mau tauiraa e to tatou haereraa i mua e tae atu i te faaîraa i te mau titauraa no te bapetizo. A pûpû ai tatou ia tatou iho ma te taumi i raro i te pape, e au roa tatou i te hoê tâpû raau i nanaˈohia te hohoˈa matamua. E nehenehe oe e ite eaha te huru hohoˈa, mea rahi râ te ohipa e toe i te ravehia. E mea tia ia tuu â te taata nanaˈo i te tahi mau tuhaa rii roa ia nehenehe mai te tauihaa. I te taime bapetizoraa, te fanaˈo ra tatou i te mau huru maitatai matamua i titauhia no te riro ei tavini a te Atua. E mea tia râ ia faataata apî noa tatou ia tatou. Ia tamau tatou i te haamaitai i te reira e tia ˈi a rave atu ai i te mau faatanoraa.

Ua ite atoa Paulo i te faufaaraa ia rave i te mau faatanoraa. Ua farii oia: “Ia hinaaro vau i te rave i te mea maitai ra, tei pihai iho te ino ia ˈu i reira.” (Roma 7:21) Ua taa maitai ia Paulo i to ˈna iho huru e ta ˈna i hinaaro i te riro mai. E tatou ïa? E mea tia ia uiui atoa tatou ia tatou iho: ‘Eaha tei pihai iho ia ˈu i reira? Eaha to ˈu huru? E eaha te huru taata ta ˈu e hinaaro e riro mai?’

Eaha ‘tei pihai iho ia ˈu i reira’?

Ia faaapî tatou i te hoê fare tahito, eita e navai ia peni i te rapaeauraa mai te peu e ua pê to roto mau pou. Ia ore tatou e tataî i te mau vahi ino, mea rahi te fifi i muri aˈe. Hoê â ïa huru, eita e navai te hoê huru rapaeau parau-tia. E mea tia ia hiˈopoa tatou o vai mau â tatou e ia taa i te mau fifi e titauhia ia faaafaro. Aita anaˈe, e hoˈi faahou mai te huru taata tahito. Ia hiˈopoa ïa tatou ia tatou iho e tia ˈi. (Kor. 2, 13:5) E mea maitai ia ite tatou i te mau huru au ore e ia faatitiaifaro atu. Ia naea te reira, ua horoa mai Iehova i te tauturu.

Ua papai Paulo: “E mea ora . . . te parau a te Atua, e te puai rahi, e te ooi rahi hoi to te reira i to te ˈoˈe mata piti ra, i te putapupû-roa-raa hoi e taa ê noa ˈtu te [nephe] e te [varua], e te tiaatiraa e te puo ivi aa, e te hiˈopoa hoi i te manaˈo e te opua o te aau ra.” (Heb. 4:12; MN) E nehenehe te poroi o te Parau papaihia a te Atua, te Bibilia, e ohipa puai i nia i to tatou oraraa. E haaputapǔpû roa te reira ia tatou—ei auraa parau te puo i roto roa ino i te ivi. E faaite te reira i to tatou mau manaˈo e manaˈo turai, i to tatou huru mau i roto ia faaauhia i tei itehia i nia i to tatou huru rapaeau aore ra i to tatou manaˈo ia tatou. E tauturu mau â te Parau a te Atua ia tatou ia ite i to tatou mau fifi!

Ia tataî tatou i te hoê fare tahito, eita paha e navai ia mono i te mau tauihaa i ino. E tauturu mai te iteraa i te tumu o te mau vahi ino ia rave i te mau taahiraa ia ore tauâ mau fifi ra e tupu faahou mai. Oia atoa, e ere noa te iteraa i to tatou mau huru au ore, o te faarueraa atoa râ i tei faatupu aore ra tei turai i te reira te nehenehe e tauturu mai ia haavî i to tatou mau paruparu. Mea rahi te mea e ohipa i nia i to tatou huru taata. I rotopu i te reira, te vai ra to tatou tiaraa totiare e tupuraa pae faaravairaa faufaa, te vahi e haaati ra ia tatou, ta tatou taˈere, to tatou mau metua, to tatou mau hoa, e ta tatou haapaoraa i mutaa iho. E ohipa atoa te mau porotarama afata teata e hohoˈa tavirihia ta tatou e mataitai, oia atoa te tahi atu mau huru faaanaanataeraa, i nia i to tatou huru taata. E tauturu mai te iteraa eaha te faaino i to tatou huru taata ia faaiti i te ohiparaa a te reira.

I muri aˈe i te hiˈopoaraa ia tatou iho, e hinaaro paha tatou e parau: ‘Mai tera iho â vau.’ E manaˈo hape teie. Ma te faahiti i te feia o te amuiraa i Korinetia i riro na ei taiata, ei mahu, ei taero ava, e te vai ra ˈtu â, ua na ô Paulo: ‘Mai te reira te hoê pae o outou na, ua horoihia râ outou e te varua o to tatou Atua.’ (Kor. 1, 6:9-11) Maoti te varua moˈa o Iehova e nehenehe atoa ˈi tatou e manuïa i te raveraa i te mau tauiraa e titauhia.

A hiˈo na i te tupuraa o te hoê taata o Marcos a te iˈoa, e ora ra i Philipino. Ei faaiteraa i to ˈna oraraa i mutaa iho, ua parau Marcos: “Ua tatamaˈi noa to ˈu na metua. No reira vau i orure hau ai i te 19raa o to ˈu matahiti.” Ua tui te roo o Marcos ei taata pere moni, eiâ, e ei eiâ e te pupuhi i te rima. Te opua atoa ra oia e vetahi ê atu i te haru i te hoê manu reva, aita râ i tupu. Ua tamau noa Marcos i te rave i te mau ohipa iino i muri aˈe i to ˈna faaipoiporaa. I te pae hopea, ua ere oia i te mau mea atoa ta ˈna i noaa i te pere moni. I muri iti noa ˈˈe, ua apiti Marcos i te haapiiraa a ta ˈna vahine e faaterehia ra e te mau Ite no Iehova. I te omuaraa, ua manaˈo oia e eita e au ia ˈna ia riro ei Ite. Ua tauturu râ te faaohiparaa i ta ˈna e haapii ra e te haereraa i te mau putuputuraa ia Marcos ia faarue i to ˈna haerea tahito. E Kerisetiano bapetizohia oia i teie nei o te haapii tamau ra ia vetahi ê e nafea ratou e nehenehe atoa ˈi e taui.

Eaha te huru taata ta oe e hinaaro e riro mai?

Eaha te mau tauiraa e titauhia paha ia tatou ia rave no te haamaitai i to tatou mau huru maitatai Kerisetiano? Te aˈo ra Paulo i te mau Kerisetiano: “E haapae . . . outou i taua mau parau atoa nei, i te riri, te tairoiro, te feii, te faaino, e te parau tiaâ i to outou vaha. Eiaha e haavare te tahi i te tahi, ua haapae hoi outou i te taata tahito e ta ˈna atoa ra mau parau.” Te na ô faahou ra te aposetolo: “[A] faa-taata-apî, o tei faahouhia i te ite [mau] ra, mai te huru atoa o tei hamani ia ˈna ra.”—Kol. 3:8-10.

Ta tatou fa matamua roa, o te haapaeraa ïa i te huru taata tahito e te ahuraa mai i te huru apî. O te faahoturaa i teihea mau huru maitatai te tauturu mai ia faatupu i te reira? Te na ô ra Paulo: “E faaaau aroha noa, e te hamani maitai, e te haehaa, e te mǎrû, e te faaoromai rahi, . . . e faaoromai te tahi i te tahi, e e faaore te tahi i ta te tahi hapa, ia pariraahia ta te tahi i te tahi; mai [ia Iehova] atoa i faaore i ta outou na, e na reira atoa outou: e ei nia roa iho i taua mau mea atoa nei, o te aroha o taua tatua nehenehe roa ra ïa.” (Kol. 3:12-14; MN) E tauturu te tutava-puai-raa i te atuatu i teie mau huru maitatai ia tatou ia “herehia mai e Iehova e te taata atoa.” (Sam. 1, 2:26) A parahi ai oia i te fenua nei, ua faaite Iesu ma te faahiahia roa i te mau huru maitatai paieti. Ma te haapii e te pee i to ˈna hiˈoraa, e riro atu â tatou mai te Mesia o ‘te pee i te Atua.’—Eph. 5:1, 2.

Te tahi atu ravea no te haroaroa i te mau tauiraa e titauhia paha ia tatou ia rave, o te haapiiraa ïa i te mau huru o te mau taata bibilia ma te hiˈo mai eaha te mea au no nia ia ratou e eaha te mea au ore. Ei hiˈoraa, a manaˈo na ia Iosepha, te tamaiti a te patereareha ra o Iakoba. Noa ˈtu te mau ohipa tia ore ta ˈna i faaû, ua tapea Iosepha i te hoê feruriraa maitai e te haviti o roto. (Gen. 45:1-15) I te tahi aˈe pae, ua faahua tâuˈa rahi te tamaiti a te arii Davida ra o Abasaloma i te nunaa e ua aruehia no to ˈna purotu. I te mea mau râ, e taata haavare e e taparahi taata o ˈna. (Sam. 2, 13:28, 29; 14:25; 15:1-12) Eita te faahuaraa taata maitai e te huru au i te pae tino e faariro i te hoê taata ei huru au mau.

E nehenehe tatou e manuïa

No te haamaitai i to tatou huru taata e te riro ei mea haviti i te aro o te Atua, ia haapao maitai tatou i te taata o roto e tia ˈi. (Pet. 1, 3:3, 4) Ei tauiraa i to tatou huru taata, e titauhia ïa ia ite tatou i to tatou mau huru au ore e te mau mea e faatupu ra aore ra e turai ra i te reira, oia atoa ia atuatu i te mau huru maitatai o te Atua. E nehenehe anei tatou e tiaturi e e manuïa ta tatou mau tutavaraa no te rave i teie mau faatanoraa?

E, maoti te tauturu a Iehova e manuïa ˈi tatou i te rave i te mau tauiraa e titauhia. Mai te fatu salamo, e tia ia tatou ia pure: “E faaau na oe i te aau mâ i roto ia ˈu nei, e tau Atua. E faahou na hoi oe i te aau manaˈo tia i roto ia ˈu nei.” (Sal. 51:10) E nehenehe tatou e ani i te varua o te Atua ia ohipa mai i nia ia tatou, a rahi ai to tatou hinaaro no te faaau hope roa i to tatou oraraa i nia i to ˈna hinaaro. E nehenehe iho â tatou e manuïa i te riroraa mai ei taata au-roa-hia i te aro o Iehova!

[Nota i raro i te api]

a E ere to ˈna iˈoa mau.

[Hohoˈa i te api 12]

E navai anei ia peni i te rapaeauraa o te hoê fare i tuinohia e teie vero?

[Hohoˈa i te api 13]

E riro anei to oe huru taata mai to te Mesia?