Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ta te hiˈoraa o Maria e nehenehe e haapii mai

Ta te hiˈoraa o Maria e nehenehe e haapii mai

Ta te hiˈoraa o Maria e nehenehe e haapii mai

Ua paruparu roa ê na anei oe i te hoê fifi aore ra hopoia manaˈo-ore-hia? Ua rohirohi anei oe i te rohiraa i te mau mahana atoa ia navai maitai te moni no te mau haamâuˈaraa? Peneiaˈe tei rotopu oe i te mau mirioni taata o te horuhoru ra e o te riaria ra no te mea ua titauhia ia horo ê ratou i to ratou fenua. E o vai i rotopu ia tatou tei ore anei i mauiui roa ino e i moemoe i muri aˈe i te poheraa o te hoê taata herehia?

UA ITE anei oe e ua faaruru Maria, te metua vahine o Iesu, i tera mau fifi atoa? Hau atu â, ua faaruru oia i te reira ma te manuïa! Eaha ta tatou e nehenehe e huti na roto i to ˈna hiˈoraa?

Ma te feaa ore ua matauhia o Maria na te ao atoa nei. E e ere i te mea maere e e tuhaa otahi ta ˈna i roto i te tupuraa o te mau opuaraa a te Atua. Hau atu â, e mirioni taata te faahanahana ra ia Maria. Te faahanahana ra te ekalesia Katolika ia ˈna mai te hoê Metua vahine herehia e ei hiˈoraa o te faaroo, tiaturiraa, e te aau maitai. Ua haapiihia e rave rahi e e aratai Maria i te taata i te Atua ra.

Eaha to oe manaˈo i to Iesu metua vahine? E te mea faufaa roa ˈtu â, eaha te manaˈo o te Atua ia ˈna?

Te hoê hopoia otahi

No roto Maria, te tamahine a Heli, i te opu Iseraela o Iuda. Ua taaihia to ˈna faahiti-matamua-raahia i te hoê tupuraa faahiahia mau. Ua farerei te hoê melahi ia ˈna e ua parau atura: “Ia ora na, e tei here-hua-hia mai e! tei ia oe te Fatu, e tei maitai i te mau vahine atoa e!” Ua horiri na mua Maria e “feruri ihora to ˈna aau i te huru o taua aroha ra.” Parau ihora te melahi ia ˈna e ua maitihia oia no te hoê hopoia faahiahia e te faufaa rahi roa atoa râ e tô, e hapû, e e aupuru i te Tamaiti a te Atua.—Luka 1:26-33.

Auê ïa hopoia no teie vahine apî faaipoipo-ore-hia! Ua aha o ˈna? Peneiaˈe ua uiui Maria e o vai te tiaturi i to ˈna aamu. E faaere paha teie hapûraa ia ˈna i te here o Iosepha, ta ˈna tane momoˈa, aore ra e faaino ia ˈna i mua i te taata. (Deuteronomi 22:20-24) Aita oia i taiâ i te farii i tera hopoia faufaa.

Na to ˈna faaroo puai i tauturu ia Maria ia auraro i te hinaaro o to ˈna Atua ra o Iehova. Ua papu ia ˈna e e aupuru mai iho â Iehova ia ˈna. No reira oia i parau ai e: “Inaha ei tavini au no te Fatu, ia na reirahia mai au mai ta oe i parau na.” Ua ineine o Maria i te faaruru i te mau tupuraa fifi e tiai ra ia ˈna no te mea ua haafaufaa oia i te fanaˈoraa taa ê pae varua tei pûpûhia ˈtu ia ˈna.—Luka 1:38.

I to Maria parauraa ia Iosepha e ua hapû oia, ua hinaaro Iosepha e faaore i to raua momoˈaraa. Eita e ore e e taime ahoaho rahi te reira no raua e piti. Aita te Bibilia e parau ra ehia maororaa ta te reira i rave. Ua topa roa râ to raua toopiti ra hau i te faraa mai te melahi a Iehova ia Iosepha. Ua faataa ˈtu teie tia varua i to Maria hapûraa faahiahia e faaue atura ia Iosepha ia aratai ia ˈna i te fare ei vahine na ˈna.—Mataio 1:19-24.

Tau fifi roa ino

I teie mahana, e rave e rave rahi vahine hapû tau avaˈe faaineineraa no te taeraa mai o te hoê aiû, e ua na reira atoa paha o Maria. Teie hoi ta ˈna tamarii matamua. E tupuraa manaˈo-ore-hia râ te haafifi i ta ˈna mau opuaraa. Ua faaue Kaisara Auguso ia taiohia te nunaa, mea titauhia ïa ia tapao te taatoaraa i to ratou iˈoa i to ratou oire fanauraa. Ua rave ïa Iosepha ia Maria, tei te ivaraa hoi o to ˈna avaˈe hapûraa, no te hoê tere fatata 150 kilometera, i nia paha i te hoê asini! Ua î Betelehema i te taata e ua hinaaro Maria i te tahi vahi moemoe no te fanau, te vahi noa râ i vata, te hoê ïa fare vairaa animara. E mea fifi paha no Maria ia fanau i reira. Peneiaˈe ua huru ê e ua riaria atoa oia.

I taua mau taime fifi mau ra o to ˈna oraraa ra, mea papu e ua haamahorahora oia i to ˈna aau ia Iehova, ma te tiaturi e e aupuru oia ia ˈna e i ta ˈna aiû. I muri aˈe, ua tae mai nau tiai mamoe, ma te hinaaro ru e ite i te aiû. Ua faaite ratou e ua pii te mau melahi i taua tamarii ra ‘te Ora, oia hoi te Mesia ra o te Fatu.’ Te taio ra tatou: “Haapao maite atura . . . Maria i taua mau parau ra, i te feruri-maite-raa i roto i to ˈna aau.” Ua feruriruri oia i tera mau parau e ua puaihia oia.—Luka 2:11, 16-19.

E o tatou ïa? Te ite nei paha tatou i te mauiui i roto i te oraraa. Hau atu â, te faaite ra te Bibilia e e “tau e e tupuraa manaˈo-ore-hia” to tatou paatoa, te tuu mai hoi na roto i te mau ravea atoa i te mau ati e fifi i nia i to tatou eˈa. (Koheleta 9:11, MN) Ia tupu te reira, e inoino e e faahapa anei tatou i te Atua? E ere anei i te mea maitai aˈe ia pee i to Maria huru e ia haafatata ˈtu â i te Atua ra o Iehova ma te haapii i ta ˈna ra Parau, te Bibilia, e ma te feruriruri i ta tatou i haapii? E tauturu mau te na reiraraa ia tatou ia faaoromai i te mau tamataraa.

Veve e taata horo ê

Ua faaruru atoa Maria i vetahi atu â ati—te veve e te mea e ua titauhia oia ia faarue taue i to ˈna fenua tumu. Ua faaruru anei oe i tera mau fifi? Ia au i te hoê parau faataa, “te ora ra te afaraa o te ao—fatata e 3 miria taata—e iti mai i te 2 tara Marite i te mahana,” e e mea fifi no e mirioni atu â ia noaa te mau mea hinaarohia noa ˈtu e te ora ra ratou i roto i te mau fenua ona ia parauhia. E o oe ïa? Mea rohirohi e mea teimaha atoa anei no oe, vetahi taime, te mau ohipa o te mau mahana atoa no te faatamaa, te faaahu, e te horoa i te nohoraa no to oe utuafare?

Te faaite ra te Bibilia e e mea veve roa o Iosepha raua o Maria. E nafea tatou e ite ai? I rotopu i te tahi mau tupuraa ta te mau Evanelia—Mataio, Mareko, Luka, e Ioane—e faaite ra no nia i tera na hoa faaipoipo e piti, oia hoi e 40 mahana i muri aˈe o Maria e fanau ai, ua haere raua Iosepha i te hiero no te pûpûraa titauhia—“e piti uupa, e aore ra, e piti uuairao fanauˈa.” a (Luka 2:22-24) E fariihia te reira tusia no te feia noa tei veve roa no te pûpû i te mau mamoe oni apî. No reira, e mea fifi mau paha no Iosepha raua o Maria ia fanaˈo i te mau mea hinaarohia. Noa ˈtu râ, ua manuïa raua i te faatupuraa i te hoê oraraa utuafare î i te here. Papu maitai, o te mau tapitapi pae varua ta raua fa matamua roa.—Deuteronomi 6:6, 7.

Aita i maoro i muri aˈe i te fanauraa o Iesu, ua taui faahou roa ˈtura to Maria oraraa. Ua parau te hoê melahi ia Iosepha ia rave i to ˈna utuafare e ia horo ê i Aiphiti. (Mataio 2:13-15) O te pitiraa ïa o te taime i titauhia ˈi ia Maria ia faarue i te hoê vahi matauhia e o ˈna, i teie râ taime e mea tia ia haere oia i te hoê fenua ê. E nahoa rahi ati Iuda tei Aiphiti, ua nehenehe ïa Maria e Iosepha e ora i rotopu i to raua iho nunaa. Atira noa ˈtu, e mea fifi e mea ahoaho paha ia ora i te hoê fenua ê. Tei rotopu anei oe e to oe utuafare i te rahiraa mirioni taata tei faarue i to ratou fenua tumu, peneiaˈe no te maitai o ta ratou mau tamarii aore ra no te maue ê i te hoê ati atâta? Mai te peu e e, e nehenehe ïa oe e taa maitai i vetahi mau ati ta Maria i faaruru i Aiphiti.

Te hoê vahine faaipoipo e metua vahine taiva ore

Aita Maria i faahiti-pinepine-hia i roto i te mau Evanelia, maori râ i roto i te mau aamu o to Iesu fanauraa e nainairaa. Ua ite râ tatou e e ono tamarii ta Maria raua Iosepha i muri aˈe. E maere paha oe i te reira. A hiˈo na râ i ta te mau Evanelia e parau ra.

Ua faatura rahi Iosepha i te fanaˈoraa taa ê a Maria e hapû i te Tamaiti a te Atua. No reira, ua tapea oia ia ˈna i te taati i te pae tino ia Maria hou Iesu a fanauhia ˈi. Te faaite ra te Mataio 1:25 e ‘aita Iosepha i rave atu ia ˈna e fanau noa maira ta ˈna tamaiti matahiapo ra.’ Te faaite ra te taˈo “e” i roto i teie irava e i muri aˈe i te fanauraa o Iesu e taatiraa au noa to Iosepha e o Maria mai te tane e ta ˈna vahine. Ei faahopearaa, te parau ra te mau Evanelia e ua fanau â o Maria raua Iosepha i te mau tamarii, te mau tamaroa e tamahine atoa. O Iakobo, Iosepha, Simona, e Iuda te mau taeae o Iesu. E piti aˈe tamahine ta Maria. (Mataio 13:55, 56) Ua tô-natura-hia râ taua mau tamarii ra. b

E vahine maitai Maria i te pae varua. Noa ˈtu e aita te Ture e titau ra i te vahine ia haere i te oroa Pasa, e peu matauhia e Maria ia apee ia Iosepha no te tere tamatahiti i Ierusalema no taua oroa ra. (Luka 2:41) Fatata e 300 kilometera i te atea ia haere e ia hoˈi mai i te mau matahiti atoa—e te hoê utuafare e rahi noa ˈtura! Ua riro râ paha tera mau tere ei taime oaoa no te utuafare.

E rave rahi vahine i teie mahana e pee ra i te hiˈoraa maitai roa o Maria. Te ohipa puai nei ratou e ma te pipiri ore no te amo i ta ratou hopoia bibilia. Eaha râ teie mau vahine taiva ore i te faaite pinepine i te faaoromai rahi e te haehaa! Te tauturu ra te feruriruriraa i te huru o Maria ia ratou ia tuu noa i te mau ohipa pae varua na mua ˈˈe i to ratou iho hinaaro i te hoê oraraa fanaˈo e te navenave. Ua ite ratou, mai ia Maria iho â paha, e e haapuai e e tahoê te haamori-amui-raa i te Atua e ta ratou tane e tamarii i te utuafare.

I te hoê taime, i to Maria e Iosepha hoˈiraa mai mai te oroa i Ierusalema—peneiaˈe e vetahi mau taeae e tuahine o Iesu i teie nei—ite atura raua e aita o Iesu, 12 matahiti, ia ratou ra. E nehenehe anei oe e feruri i te ahoaho o Maria i na mahana e toru a horo haere ai oia e imi i ta ˈna tamaiti? I to raua Iosepha iteraa i te pae hopea ia ˈna i roto i te hiero, ua parau atu Iesu: “Aita orua i ite, e ia haapao vau i ta tau metua e tia ˈi?” “Vaiiho maite” faahou ihora Maria, ta te aamu e parau ra, “i taua mau mea atoa ra i roto i to ˈna aau.” Teie te tahi atu tapao o te hohonuraa o te huru pae varua o Maria. Ua feruriruri maite oia i te mau mea atoa tei tupu i nia ia Iesu. Tau matahiti i muri aˈe, ua faatia faahou paha oia i te mau haamanaˈoraa oraora no nia i te reira tupuraa e i vetahi atu o te oraraa o Iesu i nia i te fenua i te mau taata papai Evanelia.—Luka 2:41-52.

Faaoromairaa i mua i te mauiui e te pohe o tei herehia

Eaha ˈtura no Iosepha, te metua tane faaamu o Iesu? I muri aˈe i te faahiti-poto-raahia oia i roto i te faataaraa o tei tupu i to Iesu apîraa, aita Iosepha i faahiti-faahou-hia i roto i te Evanelia. Te manaˈo ra vetahi e e tapao te reira e ua pohe Iosepha tau taime hou te haamataraa o ta Iesu taviniraa. c Atira noa ˈtu, e au ra e e vahine ivi Maria i te hopea o ta Iesu taviniraa. I te taime a pohe ai oia, ua ani Iesu i te aposetolo Ioane ia haapao i to ˈna metua vahine. (Ioane 19:26, 27) Eita Iesu e na reira ahiri te ora noa ra Iosepha.

Ua faaruru amui hoi Maria e o Iosepha i e rave rahi mea! Ua haere mai te mau melahi e farerei ia raua, ua maue ê raua i te faatere haavî, ua tauiui i to raua vahi nohoraa tau taime, e ua haapao i te hoê utuafare rahi. Ehia rahiraa po to raua parahi-amui-raa a paraparau ai no nia ia Iesu, a feruri ai i ta ˈna e faaruru i a muri aˈe, a haapeapea ˈi e te haamataro e te faaineine maitai ra anei raua ia ˈna? O Maria anaˈe atura ïa i teie nei.

Ua pohe anei to oe apiti? Te mauiui e te moemoe noâ ra anei oe i tera ereraa, noa ˈtu e a tau matahiti i te maoro i teie nei? Aita e feaaraa e ua itoitohia Maria i to ˈna faaroo e to ˈna ite e te vai ra te tia-faahou-raa. d (Ioane 5:28, 29) Aita râ tera mau manaˈo tamahanahana i faaore i to Maria mau fifi. Mai e rave rahi hoi metua vahine taa noa i teie mahana, ua amo oia i te hopoia e aupuru i ta ˈna mau tamarii ma te tauturu ore a ta ˈna tane.

E mea tano ia manaˈo e na Iesu i imi matamua i te moni no te utuafare i te poheraa o Iosepha. I to Iesu mau taeae paariraa mai, ua tia ia ratou ia farii i ta ratou tuhaa hopoia utuafare. “I te toru o te ahuru” o to Iesu matahiti, ua faarue oia i te fare e ua haamata i ta ˈna taviniraa. (Luka 3:23) Ua oaoa e ua mihi atoa te rahiraa o te mau metua ia faarue te hoê tamaroa aore ra tamahine paari i te fare. E rave rahi hoi taime, tutavaraa, e huru aau tei horoahia no te tamarii e ia haere ê atu ratou e moemoe te mau metua. Ua faarue anei te hoê o ta oe mau tamaroa aore ra tamahine i te fare no te tapi i ta ratou mau fa? Te oaoa ra anei oe no ratou, e i te hoê â râ taime, e hinaaro anei oe ia ratou i pihai iho ia oe? E taa ïa ia oe i te huru o Maria i to Iesu faarueraa i te fare.

Tamataraa manaˈo-ore-hia

Aita paha Maria i manaˈo aˈenei e faaruru i te tahi atu tamataraa. Ia Iesu i poro, e rave rahi tei pee ia ˈna—aita râ to ˈna iho mau taeae. “Aore roa hoi to ˈna iho hui taeae mau i faaroo ia ˈna,” ta te mau Papai e parau ra. (Ioane 7:5) Peneiaˈe ua faaite Maria ia ratou eaha ta te melahi i parau ia ˈna—o te “Tamaiti na te Atua” o Iesu. (Luka 1:35) No Iakobo, Iosepha, Simona, e Iuda, o to ratou noâ tuaana o Iesu. Tei roto ïa Maria i te hoê utuafare e te mau manaˈo taa ê i te pae faaroo.

Ua toaruaru anei e ua taue anei Maria i te tauera i roto i tera huru tupuraa? Aita roa ˈtu! I te hoê taime, ia Iesu i poro i Galilea, ua haere oia i te hoê fare no te tamaa, haaati maira hoi te hoê nahoa taata no te faaroo ia ˈna. O vai te itehia ra i rapae au mai e imi ra ia ˈna? O Maria e to Iesu mau taeae. Tei pihai iho anaˈe Iesu i te vahi nohoraa o to ˈna utuafare, e apee Maria ia ˈna ma te rave atoa iho â ïa i te tahi atu o ta ˈna mau tamarii, peneiaˈe ma te tiaturi e e taui ratou i to ratou huru i nia i to ratou taeae.—Mataio 12:46, 47.

Te ite atoa ra paha oe i te fifi e tutava i te pee ia Iesu ia ore vetahi atu mau melo o to oe utuafare e hinaaro e na reira. Eiaha e hepohepo, e eiaha e faaea i te faaitoito atu ia ratou! Ua faaitoito e rave rahi, mai ia Maria, i to ratou utuafare ma te faaoromai e rave rahi matahiti i te maoro hou a ite ai i te hoê tauiraa mau. E mea faufaa roa tera huru faaoromai no te Atua, ia taui vetahi atu taata aore ra aita.—Petero 1, 3:1, 2.

Tamataraa rahi roa ˈˈe

Ma te ore e feaa, ua faatupu te tamataraa hopea a Maria, mai tei faataahia e te mau Papai, i te ahoaho rahi i te pae feruriraa e aau. Ua hiˈo oia i ta ˈna tamaiti herehia e pohe ra ma te mauiui mau i muri aˈe i te faarueraahia oia e to ˈna nunaa. Ua faataahia te pohe o te hoê tamarii mai “te ereraa hau ê,” “te oto mauiui roa ˈˈe,” noa ˈtu e e mea apî â aore ra e taata paari oia. Mai tei tohuhia iho â e rave rahi matahiti na mua ˈˈe, e au ra e ua putapupû to Maria aau mai te puta hoto ra te huru!—Luka 2:34, 35.

Ua vaiiho anei Maria i tera tamataraa hopea ia faatoaruaru ia ˈna i te pae aau aore ra ia haaparuparu i to ˈna faaroo ia Iehova? Aita. Te faahiti faahou ra te aamu bibilia ia Maria i muri aˈe e te mau pǐpǐ a Iesu, te ‘tamau maite ra i te pure’ e o ratou. E e ere o ˈna anaˈe. Tei ia ˈna atoa ta ˈna mau tamaroa o tei, mai taua taime ra, haamata i te faatupu i te faaroo i to ratou tuaana. Auê te reira i te tamahanahana mau ia Maria! eOhipa 1:14.

E oraraa î e te mauruuru to Maria ei vahine faaipoipo e ei metua vahine haapao maitai. Ua fanaˈo oia i e rave rahi tupuraa faahiahia mau i te pae varua. Ua upootia oia i nia i e rave rahi tamataraa. Ia faaû tatou i te mau fifi manaˈo-ore-hia aore ra ia tapitapi hua tatou i te mau fifi utuafare, e nehenehe mau tatou e haapii na roto i to ˈna hiˈoraa o te faaoromai taiva ore.—Hebera 10:36.

Teie râ, eaha te nehenehe e parau no nia ia Maria ei mauhaa o te paieti taa ê i te pae faaroo? Te faatia ra anei te aamu bibilia no nia i te tuhaa otahi a Maria ia haamorihia oia?

[Nota i raro i te api]

a I pûpûhia na hoê o na manu ei tusia no te hara. (Levitiko 12:6, 8) Ma te pûpû atu i te reira, ua ite Maria, mai te tahi atu â mau taata tia ore atoa, e ua taea-atoa-hia o ˈna i te mau faahopearaa o te hara o Adamu, te taata matamua.—Roma 5:12.

b A hiˈo i te tumu parau tarenihia  “E taeae e e tuahine anei to Iesu?,” i te api 6.

c Ua ite-maitai-hia e aita Iosepha i faahiti-faahou-hia i roto i te aamu o te taviniraa a Iesu no te mea ua faahitihia vetahi atu mau melo o to Iesu utuafare—to ˈna metua vahine, to ˈna mau taeae e tuahine. I te oroa faaipoiporaa i Kana, ei hiˈoraa, te ite ra tatou ia Maria e rohi ra e e rave atoa ra i te tahi taahiraa, aita râ Iosepha e faahitihia ra. (Ioane 2:1-11) I roto i te tahi atu tupuraa, te ite ra tatou i te mau taata no te oire tumu o te Mesia ia faahiti i te taata ra o Iesu, eiaha mai te tamaiti a Iosepha, mai te ‘tamaiti râ a Maria.’—Mareko 6:3.

d No te mau haamaramaramaraa hau no nia i te parau fafau o te Bibilia o te tia-faahou-raa, a hiˈo i te pene 7 o te buka Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra? neneihia e te mau Ite no Iehova.

e A hiˈo i te tumu parau tarenihia  “Aita oia i mǎtaˈu i te taui,” i te api 7.

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 6]

 E taeae e e tuahine anei to Iesu?

E. Ua tamata vetahi feia teologia i te aimârô i te reira, noa ˈtu e te faaite pinepine maitai ra te mau Evanelia i tera parau mau. (Mataio 12:46, 47; 13:54-56; Mareko 6:3) Ua tapao râ te mau aivanaa bibilia e piti mea no nia i te haapiiraa niu ore e aita Maria i fanau faahou i te tamarii. A tahi, e tumu to muri mai i te reira mau haapiiraa niu ore—te patururaa ïa i te hoê haapiiraa tei fa mai i muri aˈe roa a te ekalesia e ua vai paretenia noa Maria i te roaraa o to ˈna oraraa. A piti, ia hiˈopoa-maitai-hia e ere taua mau haapiiraa niu ore ra i te mea papu.

Ei hiˈoraa, te mau “taeae” e parauhia ra ia au i te hoê haapiiraa niu ore mai tera, o te mau tamaiti ïa a Iosepha no roto mai i te hoê faaipoiporaa na mua ˈtu. Aita e niu to tera manaˈo, no te mea te patoi mau ra te reira i te tiaraa mana matahiapo o Iesu no te fanaˈo i te faatereraa a Davida.—Samuela 2, 7:12, 13.

Te tahi atu haapiiraa niu ore, oia hoi e taeae fetii tera mau taeae no Iesu, noa ˈtu e te faaohipa ra te mau Papai Heleni i te mau taˈo taa ê no “taeae,” “taeae fetii,” e “fetii.” No te aivanaa ra o Frank Gaebelein, e haapiiraa teologia niu ore fifi roa ia tiaturi. Te faaoti ra oia: “Te ravea maitai aˈe no te taa i te auraa o te taˈo ‘taeae’ . . . oia hoi te faahiti ra tera parau i te mau tamaiti a Maria raua Iosepha, te mau taeae ïa o Iesu no te pae o to ˈna ra metua vahine.”

[Tumu parau tarenihia i te api 7]

 Aita oia i mǎtaˈu i te taui

Ua fanauhia Maria i roto i te hoê utuafare ati Iuda, e ua pee oia i te haapaoraa ati Iuda. Ua haere oia i te sunago no reira, mai tei parauhia no te vahi haamoriraa ati Iuda, e i te hiero i Ierusalema. A rahi ai râ to Maria ite no nia i te mau opuaraa a te Atua, ua itea ia ˈna e aita te mau tutuu a to ˈna mau metua e fanaˈo faahou ra i te farii maitai a te Atua. Ua haapohe te mau aratai haapaoraa ati Iuda i ta ˈna Tamaiti, te Mesia. Hou te reira a tupu ai, ua faaara Iesu ia ratou: “Ei teie nei, to outou utuafare e tuuhia ˈi i te ano.” (Mataio 23:38) Ua iriti te Atua i ta ˈna haamaitairaa mai nia mai i te faanahoraa faaroo i reira to Maria paariraa mai.—Galatia 2:15, 16.

I te haamauraahia te amuiraa Kerisetiano, fatata e 50 matahiti to Maria. Eaha ta ˈna e rave? Ua feruri anei oia e i te mea e ua fanauhia oia i roto i te faanahoraa faaroo ati Iuda e mea tia ia vai taiva ore oia i te mau tutuu o to ˈna mau metua? Ua parau anei oia e ua paari roa oia no te taui? Aita roa ˈtu! Ua taa ia Maria e tei nia te haamaitairaa a te Atua i teie nei i te amuiraa Kerisetiano, ua noaa ïa ia ˈna i te faaroo e aita oia i mǎtaˈu i te taui.

[Hohoˈa i te api 5]

Ei taata horo ê i Aiphiti

[Hohoˈa i te api 8]

Te tupuraa ino roa ˈˈe ta te hoê metua vahine e nehenehe e faaruru