Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A tiatonu to mata i te re

A tiatonu to mata i te re

A tiatonu to mata i te re

“Te nenei tia ˈtu nei au i te tapao, ia noaa te berabeio.”—PHIL. 3:14.

1. Eaha te re i pûpûhia ˈtu i te aposetolo Paulo?

 NO ROTO mai te aposetolo Paulo, matau-atoa-hia o Saulo no Tareso, i te hoê utuafare faahiahia. Na te haapii i te Ture tuiroo ra o Gamaliela i haapii ia ˈna i roto i te haapaoraa a to ˈna hui metua. (Ohi. 22:3) Tei mua Paulo i tei faarirohia ei toroa maitai roa no ˈna; ua faarue râ oia i ta ˈna haapaoraa e riro mai nei ei Kerisetiano. Ua tiai ru atura oia i te berabeio, aore ra re, o te ora mure ore i pûpûhia ˈtu ia ˈna—e riro ei arii e tahuˈa pohe ore i roto i te Basileia o te Atua i te raˈi. E faatere taua Basileia ra i te hoê fenua paradaiso.—Mat. 6:10; Apo. 7:4; 20:6.

2, 3. Mea nafea to Paulo haafaufaa-rahi-raa i te re o te oraraa i te raˈi?

2 Ei faaiteraa i to Paulo haafaufaa-rahi-raa i taua re ra, ua na ô oia: “O taua mau mea taoˈa na ˈu ra, o ta ˈu ïa i faariro ei mea faufaa ore i te Mesia nei. Oia mau ïa e mea faufaa ore atoa te mau mea atoa nei ia ˈu, i te maitai rahi ra i te ite i te Mesia i tau Fatu ra ia Iesu: e faarue ai au i te mau mea atoa ra, e e aua ïa ia ˈu.” (Phil. 3:7, 8) Te mau mea ta te rahiraa o te mau taata e haafaufaa ra—te tiaraa, te ea, te toroa, te roo—ua faarue ïa Paulo i te reira i muri aˈe i to ˈna iteraa i te parau mau no nia i ta Iehova opuaraa no te huitaata.

3 Mai taua taime ra, te mea faufaa roa ˈˈe no Paulo, o te ite taoˈa rahi ïa no nia ia Iehova e i te Mesia, ta Iesu hoi i pure i te Atua i te na ôraa: “Teie hoi te ora mure ore, ia ite ratou ia oe i te Atua mau ra, e ia Iesu i te Mesia i ta oe i tono mai.” (Ioa. 17:3) Te ite-papu-hia ra te hinaaro aau tae o Paulo ia noaa te ora mure ore ia au i ta ˈna mau parau i papaihia i roto i te Philipi 3:14: “Te nenei tia ˈtu nei au i te tapao, ia noaa te berabeio i te parauraa a te Atua no nia maira i te Mesia nei ia Iesu.” Oia, ua tiatonu to ˈna mata i te re o te ora mure i nia i te raˈi ei melo o te Basileia o te Atua.

Oraraa e a muri noa ˈtu i te fenua nei

4, 5. Eaha te re e pûpûhia ra i te rahiraa o te mau taata e rave nei i to te Atua hinaaro i teie mahana?

4 No te rahiraa o te mau taata i maiti i te rave i to te Atua hinaaro, te utua maitai e mea tia ia haa puai tatou, o te ora mure ore ïa i roto i te ao apî a te Atua. (Sal. 37:11, 29) Ua haapapu Iesu e e tiaturiraa mau teie. Ua parau oia: “E ao to tei mǎrû; e riro hoi ia ratou te fenua.” (Mat. 5:5) O Iesu iho te matamua e horoahia ˈtu to tatou fenua ei tufaa, mai ta te Salamo 2:8 e faaite ra, e 144 000 arii apiti ta ˈna i nia i te raˈi. (Dan. 7:13, 14, 22, 27) “E parahi” te feia e au i te mamoe o te ora mau â i te fenua i te tuhaa o te fenua o te Basileia ‘i haapaohia no ratou mai te hamaniraa mai o te fenua nei ra.’ (Mat. 25:34, 46) E te haapapuhia maira e e tupu te reira no te mea ‘e ore e tia’ i te Atua, o te fafau ra i te reira, “ia haavare.” (Tito 1:2) Tera atoa ta tatou e tiaturi ra i te tupuraa ta te Atua i fafau ia Iosua a parau ai oia i te mau Iseraela: “Aore roa te hoê o te mau mea maitatai ta to outou Atua ta Iehova i parau mai ia outou ra i ore i te tia; ua hope roa i te tupu ia outou, aore roa te hoê i toe.”—Ios. 23:14.

5 E ere te oraraa i roto i te ao apî a te Atua mai to te oraraa mauruuru ore o teie mahana. E mea taa ê roa ïa: aita e tamaˈi, e taparahi taata, e veve, e maˈi, e e pohe. E ea tia roa to te taata i reira e e ora ratou i nia i te hoê fenua i faarirohia ei paradaiso. E riro taua oraraa ra ei oaoaraa o te hau ê i ta tatou mau moemoeâ atoa. Oia, e oaoa i te rahi i te mau mahana atoa i reira. E re faahiahia mau â!

6, 7. (a) Mea nafea to Iesu faaiteraa i ta tatou e nehenehe e tiaturi i te tupu mai i roto i te ao apî a te Atua? (b) E nafea e horoa-atoa-hia ˈi i tei pohe te hoê haamataraa apî?

6 Ia Iesu i parahi i te fenua nei, ua horoa te Atua ia ˈna i te mana na roto i to ˈNa varua moˈa no te faaite i te mau huru ohipa faahiahia e tupu na te ao atoa nei i roto i te ao apî. Ei hiˈoraa, ua parau Iesu i te hoê taata i pohehia i te maˈi haaparuparu e 38 matahiti e e haere. Te faatia ra te Bibilia e ua na reira iho â te taata ra. (A taio i te Ioane 5:5-9.) I te tahi atu taime, ua farerei Iesu i “te hoê taata matapo mai te fanauraa mai â” e faaora ˈtura ia ˈna. I muri aˈe, ua uihia te taata i matapo na i te matamua ra no nia i te Ihotaata i faaora ia ˈna, e ua pahono aˈera: “Aore i itea te matapo fanau nei i te oraraa i te taata mai te matamua mai â o te fenua nei. Ahiri teie nei taata e ere i to ǒ i te Atua ra, eita roa ta ˈna ravea e tia.” (Ioa. 9:1, 6, 7, 32, 33) Ua maraa ia Iesu i te rave i teie mau mea atoa no to te Atua hoi horoaraa i te mana ia ˈna. I te mau vahi atoa ta ˈna i haere, ‘ua faaora Iesu i te feia maˈi.’—Luka 9:11.

7 Aita noa i maraa ia Iesu i te faaora i te maˈi e te pirioi, i te faatia faahou atoa râ i tei pohe. Ei hiˈoraa, ua pohe te hoê potii 12 matahiti, ma te faaoto rahi i to ˈna na metua. Ua parau atu râ Iesu: “E teie nei potii, a tia i nia, te faaue atu nei au ia oe.” E ua tia mai ra oia! E nehenehe anei oe e feruri i te huru o na metua e o vetahi ê i reira? (A taio i te Mareko 5:38-42.) I roto i te ao apî a te Atua, ‘e maere rahi’ te itehia ia faatia-faahou-hia mai te taata e rave rahi, no te mea “e tia-faahou-raa to tei pohe, te feia parau-tia e te feia parau-tia ore.” (Ohi. 24:15; Ioa. 5:28, 29) E horoahia i teie mau taata te hoê haamataraa apî i roto i te oraraa e te tiaturiraa e ora mai taua taime mai ra e a muri noa ˈtu.

8, 9. (a) I te roaraa o te Faatereraa tausani matahiti a te Mesia, eaha te tupu i te hara ta Adamu i tutuu mai? (b) E haavahia tei pohe ia au i te aha?

8 E fanaˈo tei faatiahia i te ravea ia ora, eita ratou e faautuahia ia au i ta ratou hara i rave hou to ratou poheraa. (Roma 6:7) I te roaraa o te Faatereraa tausani matahiti a te Mesia, a faaohipahia ˈi te mau maitai o te tusia taraehara, e haere riirii noa mai te melo huiraatira auraro o te Basileia i te tia-roa-raa, e tiamâ noa ˈtu ai ratou i te mau faahopearaa atoa o te hara a Adamu. (Roma 8:21) “E na [Iehova] e haamou roa i te pohe e a muri noa ˈtu; e na te Fatu ra, na Iehova, e horoi i te roimata i te mau mata atoa ra.” (Isa. 25:8) Te na ô atoa ra te Parau a te Atua e ‘e heua ihora te tahi buka,’ aore ra e heheuhia te tahi mau otaro, ei faaiteraa e e horoahia i te feia e ora ra i taua taime ra te haamaramaramaraa apî. (Apo. 20:12) A faariro-noa-hia ˈi te fenua ei paradaiso, ‘e haapii to te ao nei i te parau-tia i reira.’—Isa. 26:9.

9 E haavahia tei faatiahia, eiaha ia au i te hara ta Adamu i tutuu mai, ia au râ i ta ratou iho e maiti i te rave. Te na ô ra te Apokalupo 20:12: “Haavahia ihora taua feia i pohe ra i te mau parau i papaihia i roto i taua na buka ra,” oia hoi ta ratou mau ohipa e apiti ra i to ratou tia-faahou-raa. Auê ïa hiˈoraa faahiahia o te parau-tia, te aroha, e te here o Iehova e! Hau atu â, ‘eita te mau mea mauiui o to ratou oraraa o teie ao tahito e manaˈohia, e eita e faatupu-faahou-hia i roto i te aau.’ (Isa. 65:17) Maoti te haamaramaramaraa apî faaitoito e te hoê oraraa i î i te mau mea maitatai, eita roa ˈtu ratou e hepohepo i to mutaa iho mau mea iino. Eita to mutaa iho mau tupuraa e haamanaˈo-faahou-hia. (Apo. 21:4) E parau mau atoa no te “feia rahi roa” e ora ˈtu i Aramagedo.—Apo. 7:9, 10, 14.

10. (a) Teihea huru oraraa to roto i te ao apî a te Atua? (b) Eaha te nehenehe e tauturu ia oe ia tiatonu to mata i te re?

10 I roto i te ao apî a te Atua, e nehenehe te taata e ora aita e maˈi faahou aore ra e pohe. “E ore . . . to reira e parau e, Ua paruparu vau i te maˈi.” (Isa. 33:24) I te pae hopea, e ara mai to te fenua mau taata i te poipoi taitahi e te ea tia roa, ma te ru i te tiai i te tahi atu mahana faahiahia. E tiai ru ratou i te rave i te ohipa mauruuru, e i te amuimui atu e vetahi ê o te tapitapi ia ratou. E re faahiahia mau â tera oraraa! Ei manaˈo tauturu, no te aha e ore ai e iriti i ta oe Bibilia i te mau parau tohu i roto i te Isaia 33:24 e te 35:5-7? A tamata na i te faahohoˈa ia oe iho i roto, e tauturu te reira ia oe ia tiatonu to mata i te re.

Ereraa i te re

11. A faataa i te haamataraa maitai roa o te ariiraa a Solomona.

11 Ua ite anaˈe tatou eaha te re, e mea tia ïa ia ohipa maitai tatou no te tiatonu atu to tatou mata e nehenehe hoi tatou e ere i te reira. Ei hiˈoraa, ia Solomona i riro ei arii o Iseraela i tahito, ua pure haehaa oia i te Atua no te ani i te maramarama e te haroaroaraa ia maraa ia ˈna i te haava i to ˈNa nunaa ma te tia. (A taio i Te mau arii 1, 3:6-12.) Ei faahopearaa, te faahiti ra te Bibilia: “Ua horoa mai te Atua i te haapao maitai e te ite ia Solomona, e mea rahi.” Oia mau, “hau atura to Solomona ite i to te feia atoa i te hitia o te râ ra; e to Aiphiti atoa.”—Arii 1, 4:29-32.

12. Eaha ta Iehova faaararaa i te mau taata e arii mai i Iseraela?

12 Na mua ˈtu râ, ua faaara Iehova e “eiaha” te tahi noa ˈˈe taata i riro mai ei arii ‘e faarahi i te puaahorofenua na ˈna e eiaha atoa e faarahi i te vahine na ˈna, ia ore ia taiva tana aau.’ (Deut. 17:14-17) E faaite to ˈna faarahiraa i ta ˈna mau puaahorofenua e ua tiaturi oia i te puai o ta ˈna nuu no te paruru i te nunaa eiaha râ ia Iehova, te Paruru. E mea atâta ia faarahi i te vahine, no roto hoi vetahi i te mau nunaa etene tapiri o tei pee i te haamoriraa hape, e nehenehe atu ai tera mau vahine e faafariu ê i te arii i te haamoriraa mau a Iehova.

13. Mea nafea to Solomona ereraa i tei horoahia ˈtu ia ˈna?

13 Aita Solomona i haapao i taua mau faaararaa ra. Ua rave râ oia i ta Iehova i parau maitai i te mau arii eiaha e rave atu. Ua haaputu oia e tausani puaahorofenua e taata horo puaahorofenua. (Arii 1, 4:26) Ua rave atoa oia e 700 vahine e e 300 vahine tavini, no roto mai e rave rahi i te mau nunaa etene tapiri. ‘Ua faafariu ê ratou i tana aau, a pee atu ai i te mau atua ěê; aita aˈera tana aau i au ia Iehova.’ Ua pee Solomona i te haamoriraa hape faufau a te nunaa etene ta ta ˈna mau vahine ěê i haapii atu. Ei faahopearaa, ua parau Iehova e ‘e hopoi ê oia i te basileia’ ia Solomona.—Arii 1, 11:1-6, 11.

14. Eaha tei tupu i to Solomona e to te nunaa o Iseraela faaroo-ore-raa?

14 Aita Solomona i haapao faahou i ta ˈna fanaˈoraa taa ê taoˈa rahi e tia ˈtu no te Atua mau, ua ô roa te arii i roto i te haamoriraa hape. I muri aˈe, ua taiva te nunaa taatoa, a haamouhia ˈtu ai oia i 607 H.T.T. Noa ˈtu e ua haamau faahou te mau ati Iuda i te haamoriraa mau i te pae hopea, e senekele i muri aˈe, ua turaihia Iesu ia parau: “E hopoi-ê-hia te basileia o te Atua nei ia outou, e e tuuhia ˈtu i te nunaa e faahotu mai i te huero ra.” Tera iho â tei tupu. Ua faahiti Iesu: “Ei teie nei, to outou utuafare e tuuhia ˈi i te ano.” (Mat. 21:43; 23:37, 38) No to ˈna taivaraa, ua ere te nunaa i te fanaˈoraa taa ê rahi e tia ˈtu no te Atua mau. I 70 T.T., ua haamou te mau nuu Roma ia Ierusalema e i te hiero, e ua riro e rave rahi o te toea o te ati Iuda ei tîtî.

15. A horoa i te mau hiˈoraa o te taata i faaea i te tiatonu i te mea faufaa mau.

15 O Iuda Isakariota hoê o na aposetolo 12 a Iesu. Ua ite Iuda i te mau haapiiraa faahiahia a Iesu e te mau semeio ta ˈna i faatupu maoti te tauturu a te varua moˈa o te Atua. Aita râ Iuda i tiai i to ˈna aau. Ua horoahia ia ˈna te hopoia e haapao i te moni a Iesu e a na aposetolo 12. Teie râ, “e eiâ oia, na ˈna i mau i te pute, e na ˈna hoi e hopoi i te moni atoa i tuuhia i roto ra.” (Ioa. 12:6) Ua nounou roa oia i opua ino ai oia e te mau tahuˈa rarahi haavarevare e tuu ia Iesu no e 30 moni ario. (Mat. 26:14-16) Te tahi atu hiˈoraa o tei faaea i te tiatonu, o te Dema ïa, te hoê hoa o te aposetolo Paulo. Aita Dema i tiai i to ˈna aau. Ua parau Paulo: “Ua faarue mai . . . Dema ia ˈu, ua nounou i teie nei ao.”—Tim. 2, 4:10; a taio i te Maseli 4:23.

Haapiiraa no tatou taitahi

16, 17. (a) Mai te aha te puai o te patoiraa ta tatou e faaruru? (b) Eaha te nehenehe e tauturu ia tatou ia mau papu noa ˈtu eaha ta Satani e faatae i nia ia tatou?

16 E mea tia ia feruri maitai te mau tavini atoa a te Atua i te mau hiˈoraa bibilia, te parauhia maira hoi: “Roohia ihora ratou e taua mau mea ra ei hiˈoraa, e ei aˈo mai hoi ia tatou, i te feia i roohia mai i te hopea o te mau tau nei, i papaihia ˈi.” (Kor. 1, 10:11) I teie mahana, te ora nei tatou i te anotau hopea o teie nei ao ino.—Tim. 2, 3:1, 13.

17 Ua ite Satani te Diabolo, “te atua o teie nei ao,” e “e maa taime poto to ˈna e toe nei.” (Kor. 2, 4:4; Apo. 12:12) E rave oia i te mau mea atoa ta ˈna e nehenehe no te turai i te mau tavini a Iehova ia ofati i to ratou hapa ore ei Kerisetiano. Te faatere ra Satani i teie nei ao, e te mau ravea haapurororaa parau atoa. Teie râ, te vai ra ta te nunaa o Iehova te tahi mea puai roa ˈtu â—“te mana rahi maitai.” (Kor. 2, 4:7) E nehenehe tatou e turui i nia i teie puai no ǒ mai i te Atua ra no te tauturu ia tatou ia mau papu noa ˈtu eaha ta Satani e faatae i nia ia tatou. Te faaitoitohia ra ïa tatou ia pure ma te tuutuu ore, ma te tiaturi e ‘e horoa Iehova i te varua maitai, i te feia i ani atu ia ˈna.’—Luka 11:13.

18. Eaha to tatou huru i mua i teie nei ao?

18 E faaetaeta-atoa-hia tatou i te iteraa e ua fatata te taatoaraa o ta Satani faanahoraa i te haamouhia, e ora ˈtu râ te mau Kerisetiano mau. “Te mou nei . . . teie nei ao, e ta to te ao atoa e hinaaro nei; o tei haapao râ i to te Atua ra hinaaro, e tia ïa i te oraraa e a muri noa ˈtu.” (Ioa. 1, 2:17) Ia au i te reira, e mea maamaa mau â ia manaˈo te hoê tavini a te Atua e te vai ra te tahi mea i roto i teie nei ao o te nehenehe e riro ei faufaa mure ore roa ˈtu â i to ˈna taairaa e Iehova! E au teie ao ta Satani e faatere ra i te hoê pahi e tomo ra. Ua faanaho Iehova i te amuiraa Kerisetiano ei “poti tautea” no ta ˈna mau tavini taiva ore. A fariu ai ratou i te ao apî, e nehenehe ratou e tiaturi i teie parau fafau: “E riro . . . te feia hamani ino ra i te tâpû-ê-hia, o te feia râ i tiaturi ia Iehova ra, no ratou ïa te fenua.” (Sal. 37:9) A tiatonu ïa to mata i teie re faahiahia!

Te haamanaˈo ra anei oe?

• Eaha to Paulo huru i to ˈna pûpûraahia ˈtu te re?

• E haavahia te feia e ora e a muri noa ˈtu i te fenua ia au i te aha?

• Eaha to oe haerea paari i teie nei?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te mau api 12, 13]

Te ite ra anei oe ia oe iho i te noaaraa te re ia taio oe i te mau faatiaraa bibilia?