Eaha to roto?

Tapura tumu parau

“E ara”

“E ara”

“E ara”

“Ua fatata . . . te hopea o te mau mea atoa nei . . . E ara ma te pure.”—PET. 1, 4:7.

1. Eaha te manaˈo tumu o ta Iesu haapiiraa?

 I TO Iesu Mesia parahiraa mai i te fenua nei, o te Basileia o te Atua te manaˈo tumu o ta ˈna haapiiraa. Maoti tera Basileia e faatia ˈi Iehova i to ˈna mana arii o te ao taatoa nei e e faaraa ˈi i to ˈna iˈoa. No reira, ua haapii Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia pure i te Atua: “Ia tae to oe ra hau. Ia haapaohia to oe hinaaro i te fenua nei, mai tei te ao atoa na.” (Mat. 4:17; 6:9, 10) Ua fatata roa tera Basileia i te haamou i te ao a Satani e haapao atu ai i te raveraa o te hinaaro o te Atua na te fenua atoa nei. Mai ta Daniela i faaite atea, “e hope roa . . . taua mau basileia ra [no teie nei] i te parari e e pau” i te Basileia o te Atua e “e vai tera e a muri noa ˈtu.”—Dan. 2:44.

2. (a) Mea nafea to te mau pǐpǐ a te Mesia iteraa i te taime e arii mai ai oia? (b) Eaha ˈtu â ta te tapao e faaite ra?

2 No te mea mea faufaa roa te taeraa mai o te Basileia o te Atua no te mau pǐpǐ a Iesu, ua ui atu ratou ia ˈna: ‘Eaha te tapao o to oe [vairaa] mai e te hopea o teie nei ao?’ (Mat. 24:3; MN) E tapao ite-mata-hia te horoahia i te mea e eita te vairaa mai o te Mesia ei arii o te Basileia e itehia e te taata i te fenua nei. E tapao tuhaa rau tera tei faaite-atea-hia i roto i te mau Papai. No reira, e nehenehe te mau pǐpǐ a Iesu e ora noa ra i taua tau ra e haroaroa e ua haamata oia i te arii mai i nia i te raˈi. E tapao atoa te reira o te haamataraa o te tau matauhia i roto i te Bibilia mai te “anotau hopea” o te faanahoraa ino o te mau mea o te faatere ra i te fenua i teie nei.—Tim. 2, 3:1-5, 13; Mat. 24:7-14.

E ara i te mau mahana hopea

3. No te aha e titauhia ˈi ia ara te mau Kerisetiano?

3 Ua papai te aposetolo Petero: “Ua fatata . . . te hopea o te mau mea atoa nei: e teie nei, e haapao maitai outou, e ara ma te pure.” (Pet. 1, 4:7) E mea tia ia ara te mau pǐpǐ a Iesu i te mau tupuraa o te ao e haapapu ra eaha te taime e arii mai ai oia. E mea ru atu â no ratou ia ara a piri mai ai te hopea o teie faanahoraa ino o te mau mea. Ua parau atu Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ: “E faaitoito . . . outou; aore hoi outou i ite i te hora e tae mai ai te taata fare [no te faatupu i te haavaraa i nia i te ao a Satani].”—Mar. 13:35, 36.

4. A faataa i te taa-ê-raa o te huru o te taata o te ao a Satani e to te mau tavini a Iehova. (A faaô mai i te tumu parau tarenihia i te mau api 16 e 17.)

4 Te faatere ra Satani i te rahiraa o te mau taata, e aita ratou e haapao ra i te auraa o te mau tupuraa o te ao. Aita ratou e haroaroa ra i te vairaa mai o te Mesia ei arii o te Basileia. Ua ara râ te mau pǐpǐ mau a te Mesia e ua haroaroa ratou i te auraa mau o tei tupu i te senekele i mairi. Mai 1925, ua farii te mau Ite no Iehova e te haapapu maitai ra te Tamaˈi rahi Matamua e to muri iho mau tupuraa e ua haamata te Mesia i te arii mai i nia i te raˈi i 1914. No reira, ua haamata te mau mahana hopea o teie faanahoraa ino o te mau mea faaterehia e Satani. Mea rahi te taata hiˈopoa, noa ˈtu e aita ratou i ite eaha te auraa, e farii ra i te tupuraa taa ê o te tau hou te Tamaˈi rahi Matamua e te tau i haamata mai reira mai.—A hiˈo i te tumu parau tarenihia “Ua haamata te tau arepurepu” i te mau api 16 e 17.

5. No te aha mea faufaa roa ˈi ia tamau tatou i te ara?

5 Fatata hoê senekele i teie nei, te haapapu ra te mau ohipa riaria na te ao nei e te ora nei tatou i te mau mahana hopea. Aita rea taime e toe ra hou Iehova e faaue ai i te Mesia ia aratai i te mau nuu melahi puai i nia i te ao a Satani. (Apo. 19:11-21) Te parauhia ra te mau Kerisetiano mau ia ara. No reira, e mea ru ia tamau i te na reira a tiai noa ˈi tatou i te hopea o teie faanahoraa. (Mat. 24:42) E mea tia ia vai ara noa tatou e ia rave tatou i te hoê ohipa taa maitai na te fenua taatoa nei ma te arataihia e te Mesia.

Te hoê ohipa na te fenua taatoa nei

6, 7. Mea nafea te pororaa o te Basileia i haere ai i mua i te mau mahana hopea?

6 Ua faaite-atea-hia te ohipa ta te mau tavini a Iehova e titauhia ia rave ei tuhaa o te tapao tuhaa rau e haapapu ra e te ora nei tatou i te mau mahana hopea o teie faanahoraa ino o te mau mea. Ua faataa Iesu i teie ohipa na te ao atoa nei ia ˈna i faahiti i te mau mea rau e tupu i te anotau hopea. Teie atoa te parau faufaa ta ˈna i tohu: “E parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa: o te hopea ihora ïa i reira ra.”—Mat. 24:14.

7 A manaˈo na vetahi mau ohipa i taaihia i tera tuhaa o ta Iesu parau tohu. Mea iti roa te taata e parau haere ra i te evanelia a haamata ˈi te mau mahana hopea i 1914. I teie nei, ua maraa rahi roa ˈtu â tera numera e e 7 000 000 tiahapa Ite no Iehova e poro nei na te fenua atoa nei, faanahohia i roto 100 000 tiahapa amuiraa. Ua ruru mai 10 000 000 taata hau e te mau Ite no Iehova i 2008 i te Oroa haamanaˈoraa o te poheraa o te Mesia, ua maraa rahi ïa te numera o te taata i tae mai i to na mua ˈtu matahiti.

8. No te aha aita ˈi te patoiraa i tapea i ta tatou pororaa ia manuïa?

8 Auê ïa faaiteraa puai no nia i te Basileia o te Atua te horoahia ra i te mau nunaa atoa hou te hopea o teie faanahoraa e tae mai ai! Noa ˈtu ïa e o Satani “te atua o teie nei ao.” (Kor. 2, 4:4) O ˈna te faatere ra i te mau tuhaa atoa o te poritita, haapaoraa, e tapihoo a teie ao e tae noa ˈtu te mau ravea haapurororaa parau. Eaha ïa te tumu o te manuïaraa maere o te ohipa faaiteraa? Te turu ra Iehova i te reira. E tamau noâ te pororaa i te Basileia ma te faahiahia noa ˈtu ta Satani mau tutavaraa i te tapea i te reira.

9. No te aha e nehenehe ai e parau e e semeio to tatou ruperupe pae varua?

9 E nehenehe e faataahia te manuïaraa o te pororaa i te Basileia e te maraaraa e te ruperupe pae varua o te nunaa o Iehova ei semeio. Aita anaˈe ta te Atua turu, tae noa ˈtu hoi ta ˈna aratairaa e parururaa i to ˈna nunaa, eita te pororaa e manuïa. (A taio i te Mataio 19:26.) E nehenehe tatou e papu e maoti te varua moˈa o te Atua o te ohipa ra i nia i te aau o te taata e ara ra o te hinaaro e tavini, e ravehia teie pororaa e faaoti noa ˈtu ai ma te manuïa, “o te hopea ihora i reira.” Te piri oioi mai ra taua taime ra.

“Te ati rahi”

10. Mea nafea to Iesu faataaraa i te taeraa mai o te ati rahi?

10 E tae mai te hopea o teie faanahoraa ino i tei parauhia “te ati rahi.” (Apo. 7:14) Aita te Bibilia e parau maira eaha te maororaa, ua na ô râ Iesu: “E ati rahi . . . tei te reira tau, aitâ ïa ati mai te matamehai mai o teie nei ao, e tae roa aˈenei i teie nei mahana, e e ore roa hoi a muri atu.” (Mat. 24:21) Ia hiˈopoa tatou i te ati ta teie ao i faaruru aˈena, mai te Piti o te Tamaˈi rahi, ua manaˈohia e e 50 e tae atu i te 60 mirioni taata i pohe, mea ino mau roa tu â te ati rahi e fatata maira. E raea to ˈna faito hopea i te tamaˈi o Aramagedo, oia hoi ia tuu atu Iehova i ta ˈna mau nuu haapohe no te haamou i te mau toetoea atoa o te faanahoraa a Satani i te fenua nei.—Apo. 16:14, 16.

11, 12. Eaha te tupuraa e tapao i te haamataraa o te ati rahi?

11 Aita te parau tohu bibilia e horoa ra i te hoê taio mahana e haamata ˈi te tuhaa matamua o te ati rahi, noa ˈtu e te faaite maira ïa i te tupuraa faahiahia ei tapao o to ˈna haamataraa. Tera tupuraa, o te haamouraa ïa te mau puai poritita i te haapaoraa hape atoa. I roto i te mau parau tohu bibilia o te Apokalupo i te mau pene 17 e 18, ua faaauhia te haapaoraa hape i te hoê vahine faaturi o te faaturi ra e te mau faanahoraa poritita o te fenua nei. Te faaite ra te Apokalupo 17:16 e ua fatata te taime ‘e faufau ai’ teie mau tuhaa poritita ‘i te faaturi, e e pau ai oia i te haru, e e veve roa ˈi e e vai tahaa roa ˈi, e e amu ai i to ˈna tino, e e tutui ai ia ˈna i te auahi.’

12 I te taime e tupu mai ai, e “tuu . . . te Atua i te manaˈo i roto i to ratou [to te mau faatere poritita] aau ia rave ratou i to ˈna hinaaro” e haamou i te haapaoraa hape atoa. (Apo. 17:17) E nehenehe ïa e parau e o te Atua te tumu o teie haamouraa. O ta ˈna haavaraa te reira i te haapaoraa haavarevare o tei haapii ehia maororaa i te mau haapiiraa hape e tu ore ra i to te Atua hinaaro e o tei hamani ino i ta ˈna mau tavini. Eita iho â te ao e tiaturi i teie haamouraa e fatata maira o te haapaoraa hape, te na reira râ ta Iehova mau tavini taiva ore. E i te roaraa o teie mau mahana hopea, te faaite ra ratou i te reira i te taata.

13. Eaha te faaite ra e e tupu oioi mai te haamouraa o te haapaoraa hape?

13 E hitimahuta roa te taata i te iteraa e ua haamouhia te haapaoraa hape. Te faaite ra te parau tohu bibilia e e parau atoa vetahi o “te mau arii o te ao nei” no nia i tera haamouraa: “Auê . . . , auê . . . hora-tahi-noa-hia iho nei hoi to oe pohe e!” (Apo. 18:9, 10, 16, 19) Te faaite ra te faaohiparaa a te Bibilia i te mau parau ‘hora tahi noa’ e e tupuraa oioi teie.

14. Ia aro te mau enemi o Iehova i te pae hopea i ta ˈna mau tavini, e nafea te Atua?

14 Te taa ra ia tatou e maa taime i muri aˈe i te haamouraahia te haapaoraa hape, e arohia te mau tavini a Iehova, o te faaite haere ra i ta ˈna mau poroi haavaraa. (Ezek. 38:14-16) A haamata ˈi tera aroraa, e faaû te feia e aro atu ia ratou ia Iehova, o te fafau e paruru i to ˈna nunaa taiva ore. Te na ô ra Iehova: “Ua parau . . . [v]au ma te uˈana o tau riri, e to ˈu nei hae. . . . E ite hoi ratou e, o vau o Iehova.” (A taio i te Ezekiela 38:18-23.) Te parau ra te Atua i roto i ta ˈna Parau: “O te faatiaia ˈtu ia outou ra [to ˈna mau tavini haapao maitai], ua faatiaia ïa i [“to ˈu,” MN] orio mata nei.” (Zek. 2:8) No reira, ia haamata to ˈna mau enemi i ta ratou aroraa i ta ˈna mau tavini na te ao atoa nei, e pahono Iehova. E ohipa oia, e aratai atu hoi i te tuhaa hopea o te ati rahi—i to ˈna faito hopea i Aramagedo. Faaterehia e te Mesia, e faatupu te mau nuu melahi puai i ta Iehova haavaraa i nia i te ao a Satani.

Eaha to tatou huru

15. Eaha to tatou huru i te iteraa e ua fatata te hopea o teie faanahoraa?

15 Eaha to tatou huru i te iteraa e te piri oioi mai ra te hopea o teie faanahoraa ino? Ua papai te aposetolo Petero: “E teie nei, e mou anaˈe taua mau mea atoa nei, mai te aha to outou huru e tia ˈi i te haapao maitai e te paieti.” (Pet. 2, 3:11) Te haamataratara ra taua mau parau ra i te faufaaraa ia haapao maitai no te haapapu e te tu ra to tatou haerea i ta te Atua mau titauraa e e ohipa paieti atoa to roto i to tatou oraraa, ei faaiteraa i to tatou here no Iehova. To roto atoa ïa to tatou faaitoito-hua-raa i te poro i te parau apî maitai o te Basileia hou te hopea e tae mai ai. Ua papai atoa Petero: “Ua fatata . . . te hopea o te mau mea atoa nei . . . E ara ma te pure.” (Pet. 1, 4:7) E haafatata ˈtu tatou ia Iehova e e faaite atu i to tatou here no ˈna ma te pure tamau ia ˈna, ma te ani atu ia aratai ia tatou maoti to ˈna varua moˈa e ta ˈna amuiraa na te ao nei.

16. No te aha e mea tia ˈi ia haapao maite tatou i ta te Atua aˈoraa?

16 I teie anotau atâta, e mea tia ia haapao maite tatou i te aˈoraa o te Parau a te Atua: “E ara ia tia to outou haerea, eiaha mai ta te ite ore ra, mai ta te feia ite râ, ma te faaherehere maite i te taime, no te mea e anotau ino teie.” (Eph. 5:15, 16) Mea rahi atu â te ino i teie nei i to mutaa iho i roto i te tuatapaparaa. E rave rahi mea ta Satani e faanaho ra no te tapea i te taata eiaha e rave i te hinaaro o Iehova aore ra no te faataupupu noa ia ratou. Ei tavini a te Atua, ua ite tatou i te reira, e eita tatou e hinaaro e vaiiho i te tahi mea ia haafifi i to tatou taiva ore i te Atua. Ua ite atoa tatou eaha te fatata roa ra i te tupu, e e tiaturi tatou ia Iehova e i ta ˈna mau opuaraa.—A taio i te Ioane 1, 2:15-17.

17. A faataa na i te huru o te mau taata e ora ˈtu i Aramagedo ia tupu te tia-faahou-raa.

17 E tupu ta te Atua parau fafau faahiahia e faahoˈi mai i tei pohe i te ora, no te mea “e tia-faahou-raa to tei pohe, te feia parau-tia e te feia parau-tia ore.” (Ohi. 24:15) A tapao na i te papuraa o teie parau fafau: “E tia-faahou-raa to tei pohe”! Aita ïa e feaaraa, ua horoa hoi Iehova i ta ˈna i parau! Te fafau ra te Isaia 26:19: “To oe ra mau taata pohe, e ora ïa . . . A ara, a himene, e tei parahi i te repo e! . . . E haapuai mai hoi te fenua i te feia i pohe ra.” Ua tupu na mua teie mau parau i te faahoˈiraahia te nunaa o te Atua i tahito ra i to ratou fenua tumu, ia tiaturi tatou e te piri mai ra te tupuraa mau i roto i te ao apî. E mea oaoa roa mau â ia tahoê-faahou-hia tei tia faahou mai e to ratou mau taata here! Oia, ua fatata te hopea o te ao a Satani, e te piri roa mai ra te ao apî a te Atua. Mea faufaa roa ïa ia ara noa!

Te haamanaˈo ra anei oe?

• Eaha te manaˈo tumu o ta Iesu haapiiraa?

• Mea nafea te pororaa i te Basileia i parare ai i teie nei?

• No te aha mea faufaa roa ˈi ia ara?

• Eaha te faaitoitoraa ta oe e ite no nia i te parau fafau o te Ohipa 24:15?

[Uiraa haapiiraa]

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te mau api 16, 17]

UA HAAMATA TE TAU AREPUREPU

Te tau arepurepu: ohipa tupu noa i roto i te hoê ao apî (Beretane), o te tumu parau ïa o te hoê buka o te matahiti 2007 a Alan Greenspan. Fatata e 20 matahiti to ˈna peretiteniraa i te Pu fare moni rahi a te Hau Amui no Marite, o te haapao ra hoi i te taatoaraa o te faanahoraa fare moni o taua nunaa ra. Te haamatara ra Greenspan i te taa-ê-raa rahi o te tupuraa o te ao hou 1914 e to muri iho:

“Ia au i te mau faataaraa atoa o te tau hou 1914, i haere na hoi ratou i te hoê faito peu maitai e huru oraraa teitei aˈe ia hiˈohia; e au ra e e mea tia roa te totaiete taata. Ua faaore te 19raa o te senekele i te faatîtîraa huru peapea mau. Te iti noa ˈtura te haavîraa uˈana aroha ore ia hiˈohia. . . . Ua haere noa te hamaniraa o te mau ravea apî i mua na te ao atoa nei i te roaraa o te 19raa o te senekele, a fa mai ai te mau reni tereraa pereoo auahi, te niuniu paraparau, te mori uira, te hohoˈa teata, te pereoo uira, e te mau tauihaa no te utuafare aita e nehenehe e faahiti pauroa ˈtu. Ua haamaitai mai te ihi rapaauraa i te tamaa-maitai-raa, e ua faaroa te opere-rahi-raa i te pape inu mâ i te faito o te oraraa . . . Ua manaˈo te taatoaraa e e tamau teie haereraa i mua.”

Teie râ . . . “i riro na te Tamaˈi rahi Matamua ei mea ino roa ˈtu â no te peu maitai e huru oraraa i te Piti o te Tamaˈi rahi o tei riro hoi ei mea haapohe roa ˈtu â i te pae tino: ua faaore to na mua ˈtu tamaˈi i te hoê manaˈo. Eita ta ˈu e nehenehe e faaore roa i te manaˈo o te mau taata hou te Tamaˈi rahi Matamua, a haere oioi ai te huitaata i mua e ma te otia ore ia hiˈohia. I teie mahana, mea taa ê roa ino ta tatou hiˈoraa i to te senekele i mairi, teie râ, te tuati rahi ra ïa i te tupuraa mau. Hoê â anei faahopearaa peapea mau to te riaria, te mahanahanaraa o te fenua, e te maraaraa o te mana o te nunaa i nia i te totaiete taata i teie tau i to te Tamaˈi rahi Matamua i nia i te totaiete taata i te taime a tupu ai te reira? Eita hoê noa ˈˈe taata e nehenehe e pahono papu mai.”

Ua haamanaˈo Greenspan i te tau e piahi oia i te hoê parau a te orometua haapii faaravairaa faufaa ra o Benjamin Anderson (1886-1949): “Te hiˈo ra te mau taata ruhiruhia o te haamanaˈo ra e o te taa ra i te ao hou te Tamaˈi rahi Matamua ma te mihi rahi. I vai na te hoê huru panoonoo ore tei ore roa ˈtu i itehia aˈenei mai reira mai.”—Faaravairaa faufaa e Turu utaa (Beretane).

Tera atoa te faaotiraa o te hoê buka (A World Undone) a Gerald Meyer, neneihia i 2006. Te taio ra tatou: “E pinepine te mau tupuraa o te tuatapaparaa i te parauhia e ‘ua taui te mau mea atoa.’ Ua tano iho â te reira no te Tamaˈi Rahi [1914-1918]. Ua taui mau â te tamaˈi i te mau mea atoa: eiaha noa te mau otia, te mau faatereraa e te huru tupuraa o te mau nunaa, te huru hiˈoraa râ a te taata atoa i te ao e ia ratou iho mai reira mai. Ua faatupu te reira i te hoê ao api e ere mai te ao panoonoo ore i na mua ˈtu.”

[Hohoˈa i te api 18]

I Aramagedo, e tuu atu Iehova i te mau nuu melahi puai