Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E au ia arue amui tatou ia Iehova

E au ia arue amui tatou ia Iehova

E au ia arue amui tatou ia Iehova

“E haamaitai ia Iehova.”—SAL. 111:1.

1, 2. Eaha te auraa o te parau “Halelu Ia,” e mea nafea i te faaohiparaahia i roto i te mau Papai Heleni Kerisetiano?

 “HALELU IA!” Tera te faaroo-pinepine-hia ra i roto i te mau fare pure a te Amuiraa faaroo Kerisetiano, e i roto i ta vetahi mau taata aparauraa o te mau mahana atoa. Mea iti râ tei ite i to ˈna auraa moˈa, e te faaino ra te oraraa o e rave rahi e faaohipa ra i te reira i te Atua. (Tito 1:16) “Halelu Ia,” ta te hoê titionare bibilia e faataa ra, o te hoê ïa “taˈo ta te mau taata papai i te mau salamo rau i faaohipa no te titau manihini i te taatoaraa ia amui mai no te arue ia Iehova.” Inaha, te faaite ra te tahi mau aivanaa bibilia e te auraa o te parau “Halelu Ia” oia ïa “‘Arue ia Ia,’ [oia hoi] Iehova.”

2 No reira, i roto i te Traduction du monde nouveau, ua hurihia teie parau i roto i te Salamo 111:1 ei “E arue ia Ia!” E itehia te hoê huru Heleni o teie parau e maha taime i roto i te Apokalupo 19:1-6 ei faahanahanaraa i te hopea o te haapaoraa hape. Ia tupu te reira, e tumu taa ê ïa ta te mau taata haamori mau no te faaohipa i te parau ‘Halelu Ia’ ma te faatura.

Ta ˈna mau ohipa rahi

3. Eaha te tumu matamua roa e putuputu tamau ai tatou?

3 Te horoa ra te taata papai i te Salamo 111 e rave rahi tumu e au roa ˈi ia arue amui tatou ia Iehova. Te na ô ra te irava 1: “E haamaitai au ia Iehova ma tau aau atoa nei: i roto i te tairururaa o te feia parau-tia, e i te amuiraa ra.” Tera atoa te manaˈo o te mau Ite no Iehova i teie mahana. Te tumu matamua roa e putuputu tamau ai tatou i roto i ta tatou iho mau amuiraa e i te mau tairururaa rarahi atoa, no te arue ïa ia Iehova.

4. E nafea te mau taata e nehenehe ai e imi i te mau ohipa a Iehova?

4 “E ohipa rahi ta Iehova, i imihia e te feia atoa e mauruuru i te reira.” (Sal. 111:2) A tapao na i te parau “imihia.” Ia au i te hoê buka, e nehenehe teie irava e tano no te mau taata o te faariro ra i te mau ohipa a te Atua ei “tumu o te feruriruriraa e o te haapiiraa ma te haapao maitai e te paieti rahi.” Ua î roa te poieteraa a Iehova i te opuaraa faahiahia. Ua haamau oia i te mahana, te fenua, e te avaˈe i to ratou vairaa, ia ohipa maitai te taatoaraa te tahi e te tahi, ia fanaˈo to tatou fenua i te mahanahana, e te maramarama, i te rui e te ao, i te mau tau e te mau nanuraa miti.

5. Te faaite ra te mau haereraa i mua o te ite o te taata no nia i te ao nui i te aha?

5 Mea rahi ta te mau aivanaa i ite no nia i te vairaa o te fenua i roto i ta tatou faanahoraa o te mahana e oia atoa te ohuraa, te rahi e te teiaha tano maitai o to tatou avaˈe rahi. Maoti te vairaa o teie mau mea o te raˈi e ta ratou huru ohipa-amui-raa e itehia ˈi te mau tauiraa tamau e te nehenehe o te mau tau i te tahi mau pae fenua. Mea rahi atoa tei itehia no nia i te tano-roa-raa o te mau puai natura o te ao nui. No reira, i roto i te hoê tumu parau, “Te ao nui hamanihia ‘ma te tia roa,’” ua tapao te hoê orometua haapii îite: “E mea huru ohie ia taa no te aha e rave rahi roa aivanaa i taui ai i to ratou manaˈo i na matahiti e 30 i mairi, ma te farii e e titauhia te hoê faaroo rahi no te tiaturi e mea tupu noa mai te ao nui. E mea papu roa e te vai ra te hoê ihotaata hamani maramarama a ite roa ˈtu â ˈi tatou e ua hamani-maitai-hia to tatou fenua.”

6. Eaha to oe manaˈo i te huru hamaniraahia te taata e te Atua?

6 Te tahi atu ohipa rahi o te poieteraa, o to tatou huru hamaniraahia ïa e te Atua. (Sal. 139:14) I to ˈna hamaniraa i te taata, ua horoa ˈtu oia i te hoê feruriraa, te hoê tino e te mau mero atoa e titauhia, e te ravea e te neheneheraa e rave i te ohipa. Te vai nei, ei hiˈoraa, te semeio i taaihia i te mau ravea paraparauraa e faarooraa, oia atoa te papairaa e te taioraa no ǒ mai i te Atua ra. Te vai ra i te taata e rave rahi tera mau ravea. E hamaniraa faahiahia roa atoa to oe—te afaro o to oe tino ia tia noa. Te hohoˈa e te afaro o to oe tino, ta ˈna mau ravea no te rave i te ohipa e no te taui i te maa ei ito, e faatupu mai ïa i te faatura. No nia i te mau tuatiatiraa maere faahiahia o te mau uaua uira ia nehenehe to oe feruriraa e tumu ite ia ohipa, aita ïa e faaauraa e ta te mau aivanaa i rave. Inaha, e manuïa te mau ohipa a te taata no te mea noa ua horoahia te feruriraa e te mau tumu ite i te huitaata. Eita atoa te taata îite aravihi e te ite roa ˈˈe e nehenehe e hamani i te tahi mea nehenehe e te faufaa mai na pana hoê ahuru hamanihia ma te faahiahia roa—to oe manimani rima e rima rahi. A uiui ia oe, ‘E nehenehe anei te mau ohipa rimaî e paturaa maere e oti aita anaˈe e faaohipa-aravihi-hia te mau manimani rima ta te Atua i horoa mai?’

Ta te Atua mau ohipa rahi e to ˈna mau huru maitatai

7. No te aha tatou e faariro ai i te Bibilia ei hoê o ta te Atua mau ohipa rahi?

7 To roto atoa i ta Iehova mau ohipa rahi te tahi atu mau mea faahiahia ta ˈna i rave no te huitaata, mai tei faataahia i roto i te Bibilia. E buka au maite e te faahiahia roa te reira. Taa ê atu i te tahi atu buka, e mea “faaurua mai ïa e te Atua, e e mea maitai ei haapiiraa.” (Tim. 2, 3:16) Ei hiˈoraa, te faataa ra te buka matamua o te Bibilia, te Genese, mea nafea to te Atua tamâraa i te fenua i te ino i te tau o Noa. Te faaite ra te piti, te Exodo, mea nafea to Iehova faatiaraa i to ˈna Atuaraa a faaora ˈi oia ia Iseraela i te faatîtîraa Aiphiti. Ua manaˈo paha te fatu salamo i teie mau tupuraa ia ˈna i parau atu: “E ohipa maitai ta [Iehova] e te hanahana, e tia hoi ta ˈna parau-tia i te vai-maite-raa. Ua faariro hoi oia i ta ˈna mau ohipa taa ê ra ei manaˈoraa; e hamani maitai rahi e te aroha to Iehova.” (Sal. 111:3, 4) Aita anei oe e farii ra e ua riro ta Iehova mau ohipa i te roaraa o te tuatapaparaa, oia atoa te mau mea i ravehia i te roaraa o to oe oraraa, ei manaˈoraa i to ˈna ‘maitai e hanahana’?

8, 9. (a) E nafea ta te Atua mau ohipa e taa ê roa ˈi e ta te taata e rave rahi? (b) Eaha vetahi mau huru maitatai o te Atua ta oe e faahiahia ra?

8 A tapao na e te haafaufaa atoa ra te fatu salamo i to Iehova mau huru maitatai faahiahia, mai te parau-tia, te hamani maitai rahi, e te aroha. Ua ite oe e mea varavara te mau ohipa a te huitaata hara i te niuhia i nia i te parau-tia, e pinepine no roto mai i te nounou, te feii, e te teoteo. Te ite-papu-hia ra te reira i roto i te mau mauhaa riaria rahi ta te taata e hamani no te mau tamaˈi ta ratou e faatupu e ia onahia ratou. Ua hopoi mai te reira i te mauiui e te riaria aita e faaauraa i te mau mirioni taata hapa ore. Ua haamauiui atoa e rave rahi ohipa a te taata i te feia veve e haavîhia ra. Te hoê hiˈoraa ta e rave rahi e nehenehe e faahiti, o te faaohiparaa ïa i te mau tîtî no te patu i te mau pyramides, na mua roa ei vahi tanuraa no te mau Pharao teoteo. Hau atu â, e ere noa e rave rahi ohipa a te taata o teie mahana i te mea haavî, te ‘haapohe atoa ra râ i te ao,’ aore ra te faaino ra i te fenua.—A taio i te Apokalupo 11:18.

9 Auê hoi taa-ê-raa i ta Iehova mau ohipa, o tei niu-noa-hia i nia i te mea tia! To roto atoa i ta ˈna mau ohipa te faanahoraa aroha no te faaoraraa mai i te huitaata hara. Ma te horoa i te hoo, ‘ua faaite te Atua i ta ˈna parau-tia.’ (Roma 3:25, 26) Oia mau, ‘e tia ta ˈna parau-tia i te vai-maite-raa’! Area te hamani maitai rahi, te itehia ra ïa i roto i te huru faaoromai i haa ˈi te Atua i nia i te mau taata hara. I te tahi mau taime, ua faaohipa atoa oia i te parau “na” i to ˈna aniraa ˈtu ia fariu ê i to ratou haerea ino e ia rave i te mea tia.—A taio i te Ezekiela 18:25.

Mea tapea i ta ˈna i fafau

10. Eaha te hiˈoraa o te haapao maitai ta Iehova i vaiiho no nia i ta ˈna faufaa ia Aberahama?

10 “Ua horoa mai oia i te maa i te feia i mǎtaˈu ia ˈna ra; e manaˈo tamau â oia i ta ˈna ra faufaa.” (Sal. 111:5) Te faahiti ra paha te fatu salamo i ǒ nei i te faufaa a Aberahama. Ua fafau Iehova e haamaitai i te huero o Aberahama e ua parau e e noaa ia ratou te uputa o to ratou mau enemi. (Gen. 22:17, 18; Sal. 105:8, 9) I roto i te tupuraa matamua o tera mau parau fafau, o te nunaa o Iseraela tei riro ei huero o Aberahama. Ua faatîtî-maoro-hia taua nunaa ra i Aiphiti, e ‘ua manaˈo râ te Atua i ta ˈna faufaa ia Aberahama’ e ua faaora ia ratou. (Exo. 2:24) Te faaite ra ta Iehova huru haaraa i nia ia ratou i to ˈna pipiri ore. Ua horoa oia i te maa no to ratou tino e te maa pae varua no to ratou feruriraa e no to ratou aau. (Deut. 6:1-3; 8:4; Neh. 9:21) I to muri iho mau senekele, ua huri pinepine te nunaa i te tua i te Atua, noa ˈtu e ua tono oia i te mau peropheta no te aˈo ia ratou ia hoˈi mai. Hau atu i te 1 500 matahiti i muri aˈe i to ˈna faaoraraa i te mau Iseraela mai Aiphiti mai, ua tono te Atua i ta ˈna Tamaiti fanau tahi i te fenua nei. Aita te rahiraa o te mau ati Iuda i farii ia Iesu e ua faatia ia haapohehia oia. Ua haamau ïa Iehova i te hoê nunaa apî, te hoê nunaa pae varua, ‘te Iseraela o te Atua.’ Ma te apiti atu i te Mesia, o taua nunaa ra te huero o Aberahama, ta Iehova i faaite atea e e faaohipa oia ia ratou no te haamaitai i te huitaata.—Gal. 3:16, 29; 6:16.

11. E nafea Iehova e tamau ai i te ‘manaˈo i ta ˈna faufaa’ ia Aberahama?

11 Te tamau ra Iehova i te ‘manaˈo i ta ˈna faufaa’ e i te mau haamaitairaa ta ˈna i fafau atu. I teie mahana, te horoa nei oia i te pue maa pae varua na roto e 400 tiahapa reo. Te tamau atoa ra oia i te pahono i ta tatou mau pure no to tatou mau hinaaro pae tino, ia au i te mau parau: “Ho mai i te maa e au ia matou i te mau mahana atoa nei.”—Luka 11:3; Sal. 72:16, 17; Isa. 25:6-8.

To Iehova mana rahi riaria

12. Mea nafea “te tufaa a te mau etene” i te horoaraahia na Iseraela i tahito ra?

12 “Ua faaite mai oia i to ˈna ra mau taata i ta ˈna ra ravea mana, i te horoaraa mai i te tufaa a te mau etene ra na ratou.” (Sal. 111:6) Te hoê tupuraa faahiahia o te tuatapaparaa o Iseraela ta te fatu salamo i manaˈo paha, o to ratou ïa faaora-semeio-raahia mai Aiphiti mai. Ia Iehova i faatia i te mau Iseraela ia tomo i te Fenua tǎpǔhia, ua nehenehe ratou e haru i te mau basileia i te mau pae hitia o te râ e tooâ o te râ o Ioridana. (A taio i te Nehemia 9:22-25.) Oia, ua horoa Iehova i “te tufaa a te mau etene” na Iseraela. Auê ïa faaiteraa o to te Atua mana e!

13, 14. (a) Eaha te faaiteraa o to te Atua mana no nia ia Babulonia ta te fatu salamo i manaˈo? (b) Eaha ˈtu â te mau ohipa rahi o te faaoraraa ta Iehova i faatupu?

13 Ua ite maitai ïa tatou e noa ˈtu ta Iehova i rave pauroa no ratou, aita Iseraela i faatura ia ˈna e aita atoa i to ratou mau tupuna ra o Aberahama, Isaaka e Iakoba. Ua orure hau noa ratou e tae atu i to te Atua faaohiparaa ia Babulonia no te tatara ia ratou i to ratou fenua, ma te hopoi tîtî ia ratou. (Par. 2, 36:15-17; Neh. 9:28-30) Mai te peu e, mai ta vetahi mau aivanaa bibilia e manaˈo ra, i ora na te taata i papai i te Salamo 111 i muri aˈe i to Iseraela hoˈiraa ˈtu mai te faatîtîraa i Babulonia, e tumu hau ïa ta ˈna no te arue ia Iehova no to ˈNa taiva ore e mana. Ua faaite te Atua i te reira ma te faaora i te mau ati Iuda mai Babulonia mai—te hoê hau emepera o te ore e tuu i te taata i haruhia.—Isa. 14:4, 17.

14 Fatata e pae senekele i muri aˈe, ua faaohipa rahi atu â Iehova i to ˈna mana i te faatiamâraa mai i te mau taata tatarahapa i te faatîtîraa a te hara e te pohe. (Roma 5:12) Te faahopearaa, ua matara ïa te ravea no na taata 144 000 e riro mai ei pǐpǐ na te Mesia i faatavaihia i te varua. I 1919, ua faaohipa Iehova i to ˈna mana no te faatiamâ mai i te toea iti o teie mau melo faatavaihia i te faatîtîraa a te haapaoraa hape. Maoti noa to te Atua mana e manuïa ˈi ta ratou mau ohipa i teie anotau hopea. Ma te haapapu i to ratou haapao maitai e tae atu i to ratou pohe, e faatere ratou e o Iesu Mesia mai te raˈi mai i te fenua no te maitai o te mau taata tatarahapa. (Apo. 2:26, 27; 5:9, 10) E riro roa ˈtu â ia ratou te fenua ia Iseraela i tahito ra.—Mat. 5:5.

Faaueraa tumu papu e te mure ore

15, 16. (a) Eaha atoa to rotopu i te mau ohipa a te rima o te Atua? (b) Eaha ta te Atua mau faatureraa no Iseraela i tahito ra?

15 “O te parau mau e te tia te mau ohipa a tana rima; e o ta ˈna i faaue mai, e mea mau anaˈe ïa. E tia te reira i te vai-maite-raa e a muri noa ˈtu, no te mea i hamanihia ma te parau mau e te tia ra.” (Sal. 111:7, 8) To rotopu atoa i “te mau ohipa a [te] rima [o Iehova]” e piti pǎpǎ ofai i nanaˈohia ahuru ture faufaa na Iseraela. (Exo. 31:18) Ua niuhia teie mau ture, e te taatoaraa o te tahi atu mau faatureraa o tei riro ei tuhaa o te faufaa o te Ture a Mose, i nia i te mau faaueraa tumu papu e te mure ore.

16 Ei hiˈoraa, teie hoê o te mau faatureraa, aore ra ture, i nia i taua mau pǎpǎ ra: “E Atua tahoo . . . [v]au o te Atua no oe nei o Iehova.” Te na ô atoa ra te reira e ‘e aroha’ Iehova “i te feia i hinaaro mai ia ˈ[na], e ua haapao i ta ˈ[na] parau, e tausani noa ˈtu te ui.” To roto atoa i na pǎpǎ ofai teie mau faaueraa tumu tauiui ore “e faatura ˈtu i to metua tane, e to metua vahine” e “eiaha roa oe e eiâ,” tae noa ˈtu te ture maramarama maitai eiaha e nounou i ta vetahi ê ra mau taoˈa.—Exo. 20:5, 6, 12, 15, 17.

To tatou Faaora moˈa e te hanahana

17. Eaha te mau tumu i titauhia ˈi ia faariro te mau Iseraela i te iˈoa o te Atua ei mea moˈa?

17 “Ua hapono mau oia i te ora no to ˈna ra mau taata; ua haamau oia i ta ˈna ra faufaa ia mau e a muri noa ˈtu. E iˈoa moˈa hoi e te hanahana to ˈna.” (Sal. 111:9) Ua manaˈo â paha te fatu salamo i to Iehova taiva ore i ta ˈna faufaa ia Aberahama. Ia au i te reira, aita Iehova i faarue i to ˈna nunaa i te omuaraa ei tîtî i Aiphiti i tahito ra e i muri aˈe i Babulonia. I roto i na tupuraa atoa, ua faaora te Atua i to ˈna nunaa. Noa ˈtu â ïa no tera na tupuraa e piti, e mea tia ia faariro Iseraela i te iˈoa o te Atua ei mea moˈa.—A taio i te Exodo 20:7; Roma 2:23, 24.

18. No te aha oe e manaˈo ai e e fanaˈoraa taa ê ia amo i te iˈoa o te Atua?

18 E parau mau atoa no te mau Kerisetiano i teie tau, o tei faaorahia mai i te faatîtîraa ravea ore a te hara e te pohe. E mea tia ia faaitoito hua tatou i te ora ia au i te aniraa matamua o te hohoˈa pure: “Ia raa to oe iˈoa.” (Mat. 6:9) E mea tia ia faatupu te feruriruriraa i taua iˈoa hanahana roa ra i roto ia tatou i te mǎtaˈu paieti. E manaˈo tano to te taata i papai i te Salamo 111 no nia i te mǎtaˈu paieti, i te na ôraa: “O t[e] matamua o te paari ra, oia te mǎtaˈu ia Iehova ra: e ite rahi to te feia atoa i haapao i te reira [haapao i ta ˈna mau faaueraa].”Sal. 111:10.

19. Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i to muri nei tumu parau?

19 E tauturu te mǎtaˈu faatura i te Atua ia tatou ia riri i te ino. E tauturu atoa ia tatou ia pee i to te Atua mau huru maitatai nehenehe tei faaitehia i roto i te Salamo 112, ta tatou e hiˈopoa i roto i to muri nei tumu parau. E faaite tera salamo e nafea tatou e nehenehe ai e ô i rotopu i te mau mirioni taata o te oaoa i te arue i te Atua e a muri noa ˈtu. E au iho â ia arue ia ˈna. “E tia te arue ia ˈna i te vai-maite-raa.”Sal. 111:10.

Uiraa ei feruriruriraa

• No te aha e au ai ia arue amui tatou ia Iehova?

• Te faaitehia ra teihea mau huru maitatai o Iehova i roto i ta ˈna mau ohipa?

• Eaha to oe manaˈo i te fanaˈoraa taa ê e amo i te iˈoa o te Atua?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 20]

Te tumu matamua roa e putuputu tamau ai tatou, no te arue ïa ia Iehova

[Hohoˈa i te api 22]

Ua niuhia te taatoaraa o te mau ture a Iehova i nia i te mau faaueraa tumu papu e te mure ore