Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Fanau-faahou-hia—e ravea anei e noaa ˈi te faaoraraa?

Fanau-faahou-hia—e ravea anei e noaa ˈi te faaoraraa?

Fanau-faahou-hia—e ravea anei e noaa ˈi te faaoraraa?

EAHA ta oe e pahono i te uiraa, “Ua fanau-faahou-hia anei oe?” E mirioni taata tiaturi i te ao nei o te pahono papu e “E!” I to ratou manaˈo, e tapao te fanau-faahou-raahia o te mau Kerisetiano mau atoa e o te ravea hoê roa e noaa ˈi te faaoraraa. Te farii ra ratou i te manaˈo o te mau aratai haapaoraa mai te taata teologia ra o Robert Sproul, tei papai: “Ia ore te hoê taata ia fanau-faahou-hia, . . . e ere ïa oia i te hoê Kerisetiano.”

Te tiaturi atoa ra anei oe, mai te tahi pae, e ia fanau-faahou-hia oe, e faaora-mau-hia ïa oe? Mai te peu e e, eita e ore e e hinaaro oe e tauturu i to oe mau fetii e hoa ia ite i taua ravea ra e ia haamata i te faaohipa i te reira. No te na reira râ, e mea tia ia taa ia ratou te taa-ê-raa i rotopu i te hoê taata tei fanau-faahou-hia e te hoê taata aita i fanau-faahou-hia. E nafea oe e faataa ˈi ia ratou i te auraa o te fanau-faahou-raa?

Mea rahi o te manaˈo ra e te parau “fanau-faahou-hia,” no te hoê ïa taata o te horeo i te tavini i te Atua e te Mesia e, ei faahopearaa, tei tauihia mai te pohe pae varua e i te ora pae varua. Te hoê taata tei fanau-faahou-hia ia au i te hoê titionare no teie tau, o “te hoê [ïa] taata Kerisetiano o tei faaapî aore ra tei haapapu i ta ˈna horeo o te faaroo i muri aˈe iho â râ i te hoê tupuraa faaroo uˈana i te pae aau.”—Merriam-Webster’s Collegiate Dictionary—Eleventh Edition.

E maere anei oe ia ite oe e aita te Bibilia e farii ra i teie faataaraa? E hinaaro anei oe e ite eaha ta te Parau a te Atua e haapii mau ra no nia i te fanau-faahou-raa? E huti mai iho â oe i te maitai ia hiˈopoa maite oe i teie tumu parau. No te aha? No te mea e ohipa te taa-maitai-raa i te auraa o te fanau-faahou-raa i nia i to oe oraraa e ta oe mau tiairaa no te tau no a muri aˈe.

Eaha ta te Bibilia e haapii ra?

E itehia te parau ‘fanau-faahou-hia’ a i roto i te Ioane 3:1-12, o te faataa ra i te hoê aparauraa anaanatae i rotopu ia Iesu e te hoê aratai haapaoraa i Ierusalema. Ua papaihia taua faatiaraa bibilia taatoa ra i muri iho. Te faaitoito nei matou ia oe ia taio maite atu.

I roto i tera faatiaraa, te haamataratara ra Iesu i te tahi mau tuhaa o te ‘fanau-faahou-raa.’ E tauturu mai hoi te aparauraa a Iesu ia pahono i teie na uiraa faufaa roa e pae:

Eaha te faufaaraa o te fanau-faahou-raa?

Na tatou anei e faaoti ia fanau-faahou-hia tatou?

◼ Eaha te fa o te reira?

E nafea te reira e tupu ai?

◼ Eaha te tauiraa i roto i te taairaa ta te reira e faatupu?

E hiˈopoa hoê hoê mai tatou i teie mau uiraa.

[Nota i raro i te api]

a To roto atoa tera parau i te Petero 1, 1:3, 23. No roto mai teie parau o na irava e piti i te ihoparau Heleni gen·naʹo.

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 4]

‘Ia fanau-faahou-hia outou e tia ˈi’

‘Te parahi ra te hoê Pharisea o Nikodemo te iˈoa, e tavana no te ati Iuda: o tei haere mai i te rui ia Iesu ra, e ua parau maira ia ˈna, E Rabi, ua ite matou e e orometua oe mai ǒ mai i te Atua ra; e ore hoi teie nei mau tapao ta oe e rave nei e tia i te taata, auaa te Atua atoa ra. Ua parau atura Iesu, na ô atura ia ˈna, Amene, amene, e parau atu vau ia oe, Ia ore te taata ia fanau-faahou-hia ra, e ore [e tia ia ˈna ia] ite i te basileia o te Atua ra. Ua parau maira Nikodemo ia ˈna, Eaha te taata paari e fanauhia ˈi? e ô faahou anei oia i roto i te opu o tana metua vahine a fanau mai ai? Ua parau atura Iesu, Amene, amene, e parau atu vau ia oe, Ia ore te taata ia fanauhia i te pape e te varua, e ore [e tia ia ˈna ia] ô i te basileia o te Atua ra. Ta te tino e fanau nei, e tino ïa, ta te varua e fanau ra, e varua ïa. Eiaha oe e maere o vau i parau atu na e, Ia fanau-faahou-hia outou e tia ˈi. Te farara nei te mataˈi i ta ˈna vahi i hinaaro ra, e te ite ra oe i to ˈna haruru, aita râ oe i ite i te vahi no reira mai oia ra, e te vahi e haerehia ˈtu e ana ra; oia hoi e taata atoa ta te varua i fanau ra. Ua parau maira Nikodemo ia ˈna, na ô maira, Eaha ïa mau mea e tia ˈi? Ua parau atura Iesu ia ˈna, na ô atura, O te orometua hoi oe a Iseraela, aore â oe i ite i teie nei mau parau? Amene, amene, e parau atu vau ia oe, O ta matou i ite ra ta matou ïa e parau nei, e ta matou i hiˈo ra ta matou ïa e faaite nei, e e ore â outou e farii mai i ta matou parau. I parau atu na vau ia outou i te parau o teie nei ao, e aore outou i faaroo, eaha outou e faaroo ai ia parau atu vau ia outou i te parau o te raˈi?’—Ioane 3:1-12MN.