Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E haere anaˈe i mua i te paari mau—“ua fatata te mahana rahi o Iehova”

E haere anaˈe i mua i te paari mau—“ua fatata te mahana rahi o Iehova”

E haere anaˈe i mua i te paari mau—“ua fatata te mahana rahi o Iehova”

“E haere â tatou i mua i te paari mau.”—HEB. 6:1.

1, 2. Eaha te taime maitai no te mau Kerisetiano matamua i Ierusalema e i Iudea no te ‘horo i te mouˈa’?

 I TO Iesu parahiraa i te fenua, ua haafatata ta ˈna mau pǐpǐ ia ˈna ma te ui: “[Eaha] te tapao o to oe taeraa mai e te hopea o teie nei ao?” Ua itehia te tupuraa matamua o te parau tohu a Iesu ei pahonoraa i ta ratou uiraa i te senekele matamua. Ua faahiti Iesu i te hoê tupuraa varavara ei tapao e ua piri roa te hopea. I to ratou iteraa i tera tupuraa, ‘ia horo ïa te feia tei parahi i Iudea ra i te mouˈa’ e tia ˈi. (Mat. 24:1-3, 15-22) E ite anei te mau pǐpǐ a Iesu i te tapao e e ohipa anei ratou ia au i ta ˈna mau faaueraa?

2 Fatata e toru ahuru matahiti i muri aˈe, i 61 T.T., ua papai te aposetolo Paulo i te hoê poroi etaeta o te haaferuri i te mau Kerisetiano Hebera e ora ra i Ierusalema e to ˈna mau vahi tapiri. Aita Paulo e to ˈna mau hoa Kerisetiano i ite e e tupu i roto e pae noa matahiti te tapao faaiteraa i te haamataraa o te “ati rahi.” (Mat. 24:21) I 66 T.T., ua aratai Cestius Gallus i te mau nuu Roma no te aroraa ia Ierusalema, ua fatata roa ratou i te manuïa. Ua faarue taue mai râ ratou ma te vaiiho i te taime maitai ia horo ê te feia tei ati i te vahi papu.

3. Eaha te faaitoitoraa a Paulo i te mau Kerisetiano Hebera, e no te aha?

3 Mea hinaarohia te ite hohonu e te haroaroaraa pae varua ia ite taua mau Kerisetiano ra i te auraa o te tupuraa e ia horo ê. Teie râ, e feia “faaroo atâ” vetahi. Mai te aiû pae varua ratou tei hiaai i te “û.” (A taio i te Hebera 5:11-13.) Ua faaite roa atoa vetahi o tei haere na te eˈa o te parau mau tau ahuru matahiti i te maoro i te mau tapao o “te faarueraa i te Atua ora.” (Heb. 3:12) Ua matau vetahi i te mairi i te mau putuputuraa Kerisetiano i te taime ‘e fatata ˈi taua mahana’ ati ra. (Heb. 10:24, 25) Ua horoa Paulo i te mau faaitoitoraa tano, i te na ôraa e: “E teie nei, e vaiiho noa ˈˈe na i te parau matamua o te Mesia ra, e haere â tatou i mua i te paari mau.”—Heb. 6:1.

4. No te aha e mea faufaa ˈi ia vai ara noa i te pae varua, e eaha te tauturu ia tatou ia na reira?

4 Te ora ra tatou i te tau o te tupuraa hopea o te parau tohu a Iesu. “Ua fatata te mahana rahi o Iehova”—te mahana e faaorehia ˈi te faanahoraa taatoa a Satani. (Zeph. 1:14) Hau atu â i teie nei, e mea tia ia vai ara noa tatou i te pae varua e ia faatupu noa i te hoê taairaa piri roa e o Iehova. (Pet. 1, 5:8) Te na reira mau ra anei tatou? E tauturu te paari i te pae varua ia tatou ia tiatonu maite i to tatou vairaa i roto i te tereraa o te tau.

Eaha te paari i te pae varua

5, 6. (a) Eaha tei taaihia i te paari i te pae varua? (b) Te titau nei te haereraa i mua i te paari mau ia tutava tatou i roto i teihea na tuhaa e piti?

5 Aita noa Paulo i faaitoito i te mau Kerisetiano Hebera o te senekele matamua ia haere i mua i te paari mau, ua faaite atoa râ oia eaha tei taaihia i te paari i te pae varua. (A taio i te Hebera 5:14.) Aita “te taata paari” e mauruuru noa i te rave i te “û” anaˈe. Te rave ra ratou i te “maa etaeta.” No reira ratou e ite ai i “te parau matamua” e i “te mau mea hohonu” atoa o te parau mau. (Kor. 1, 2:10) Hau atu â, te tauturu ra to ratou puai haroaroaraa tei haamatarohia maoti te faaohiparaa—i te mea o ta ratou i ite—ia faataa ê i te maitai e te ino. I mua i te hoê faaotiraa, e nehenehe teie haamataroraa e faaite maitai ia ratou eaha te mau faaueraa tumu bibilia tei taaihia e e nafea e faaohipa ˈi i te reira.

6 “E au ia tatou ia faarahi hua ˈtu i te haapao i te mau parau ta tatou i faaroo aˈenei,” ta Paulo i papai, “a painu atu tatou.” (Heb. 2:1; MN) E nehenehe teie painuraa i te faaroo e tupu hou tatou e taa ˈi i te reira. E nehenehe tatou e ape i teie tupuraa ma te “faarahi hua ˈtu i te haapao” i te pue parau mau pae varua. No reira, e titauhia ia ui tatou taitahi: ‘Te haapao noa ra anei au i te parau matamua anaˈe? Ua matau noa anei au i te rave i te mau mea e aita roa ˈtu to ˈu aau i au roa hoi i te parau mau? E nafea vau e haere mau ai i mua i te pae varua?’ E titau te haereraa i mua i te paari mau ia tutava tatou i roto e piti aˈe tuhaa. E mea tia ia mataro maitai tatou i te Parau a te Atua. E e titauhia ia haapii tatou i te auraro.

E mataro maitai anaˈe i te Parau

7. E nafea tatou e faufaahia ˈi na roto i te mataro-maitai-raa i te Parau a te Atua?

7 “O tei amu atoa . . . i te û anaˈe ra, aore ïa i paari i te parau-tia ra,” ta Paulo i papai, “e aiû hoi oia.” (Heb. 5:13) Ia naea te tiaraa paari, e mea tia ia mataro maitai tatou i te Parau a te Atua, i ta ˈna poroi no tatou nei. I te mea e tei roto teie poroi i ta ˈna Parau, te Bibilia, ia riro ïa tatou ei piahi ite maitai i te Bibilia e te mau papai a “te tavini haapao maitai e te paari.” (Mat. 24:45-47) Na reira ïa tatou e ite ai eaha te manaˈo o te Atua e e tauturu te reira ia tatou ia haamataro i to tatou puai haroaroaraa. A feruri na i te hiˈoraa o te hoê Kerisetiano o Orchid te iˈoa. a Te na ô ra oia e: “Te aˈoraa o te haa rahi i roto i to ˈu oraraa, o te taio-tamau-raa ïa i te Bibilia. E piti matahiti tei titauhia ia oti ia ˈu i te taio i te Bibilia taatoa, tera râ e au ra e a tahi ra vau i haamatau ai i to ˈu Atua Poiete. Ua haapii au i to ˈna mau eˈa, ta ˈna e au nei e ta ˈna e ore e au nei, to ˈna tiaraa mana, e to ˈna paari rahi hau ê. Ma te taio i te Bibilia i te mau mahana atoa ua faaitoitohia vau i roto i te tahi mau taime fifi roa ˈˈe o to ˈu oraraa.”

8. Eaha te puai o te Parau a te Atua i nia ia tatou?

8 Ma te taio tamau i te hoê tuhaa o te Parau a te Atua e nehenehe ai ta ˈna poroi e ‘ohipa puai’ i nia ia tatou. (A taio i te Hebera 4:12.) E nehenehe teie taioraa e faaau i to tatou huru o roto a au-rahi-hia ˈi tatou e Iehova. E titauhia anei ia rahi atu to oe taime no te taio i te Bibilia e no te feruriruri i ta te reira e parau ra?

9, 10. Eaha te auraa e mataro maitai i te Parau a te Atua? A horoa i te hoê hiˈoraa.

9 Ia mataro maitai tatou i te Bibilia, ua hau atu ïa i te ite-noa-raa i ta te reira e parau ra. Ua ite paha te mau aiû pae varua o te tau a Paulo i ta te Parau faaurua a te Atua e faaite ra. Aita râ ratou iho i faaohipa e i tamata i to ˈna faufaaraa ma te rave roa i te reira. Aita ratou i mataro i te poroi ma te vaiiho i te reira ia aratai ia ratou ia rave i te mau faaotiraa paari i roto i to ratou oraraa.

10 Te auraa e mataro maitai i te Parau a te Atua o te iteraa ïa eaha ta te reira e parau ra e te faaohiparaa i tera ite. Te faaite ra te ohipa i tupu i nia i te hoê tuahine Kerisetiano o Kyle te iˈoa e nafea te reira e ravehia ˈi. Ua peapea Kyle e te hoê hoa rave ohipa. Eaha ta ˈna i rave no te faaafaro i te fifi? Te faataa ra oia: “Te irava tei puta mai i roto i to ˈu feruriraa o te Roma 12:18 ïa, o te na ô ra: ‘O te tia ra, e parahi hau noa outou i roto i te taata atoa nei.’ Ua ani ïa vau i teie hoa rave ohipa ia farerei mâua ia oti te ohipa.” Ua manuïa ta raua paraparauraa, e ua putapû roa te hoa rave ohipa i ta Kyle huru raveraa. “Ua haapii au e eita roa ˈtu tatou e hape mai te peu e e faaohipa tatou i te mau faaueraa tumu bibilia,” ta Kyle ïa e parau ra.

E haapii anaˈe i te auraro

11. Eaha te faaite ra e mea fifi i te auraro i mua i te mau tupuraa atâ?

11 E mea fifi ia faaohipa i ta tatou i haapii i roto i te mau Papai, i mua iho â râ i te mau tupuraa atâ. Ei hiˈoraa, i muri noa ˈˈe i to Iehova faatiamâraa i te mau tamarii Iseraela i te tîtîraa i Aiphiti, “ua avau maira [ratou] ia Mose” e ua tamau i te ‘faatiˈo ia Iehova.’ No te aha hoi? No te mea aita e pape no te inu. (Exo. 17:1-4) Aita i naea e piti avaˈe i muri aˈe i te faatupuraa i te hoê faufaa e te Atua e te fariiraa e rave i “te mau parau atoa a Iehova i parau,” ua ofati ratou i ta ˈna ture no nia i te haamoriraa idolo. (Exo. 24:3, 12-18; 32:1, 2, 7-9) Ua riaria anei ratou no te mea ua moe maoro Mose i nia i te mouˈa Horeba a horoahia ˈi te mau faaueraa? Ua manaˈo anei paha ratou e e aro faahou mai te ati Amaleka e aita ïa to te mau Iseraela e tauturu faahou aore hoi Mose to reira, na to ˈna rima tei hopoihia i nia i upootia ˈi ratou na mua ˈˈe? (Exo. 17:8-16) Tera iho â paha, noa ˈtu râ eaha te tumu, ‘ua faaroo ore’ te mau Iseraela. (Ohi. 7:39-41) Ua faaitoito Paulo i te mau Kerisetiano “ia rohi” ia ore ia “mairi i te faaroo ore” ta te mau Iseraela i faaite i to ratou mǎtaˈuraa e tomo i roto i te Fenua tǎpǔhia.—Heb. 4:3, 11.

12. Mea nafea Iesu i haapii ai i te auraro, e eaha te haamaitairaa i noaa ia ˈna?

12 Te titau nei te haereraa i mua i te paari mau ia faaitoito hua tatou i te auraro ia Iehova. Mai tei faahohoˈahia e Iesu Mesia, mea pinepine te auraroraa i te haapiihia na roto i te mau mea i faaoromaihia. (A taio i te Hebera 5:8, 9.) Hou oia i haere mai ai i te fenua nei, ua auraro Iesu i to ˈna Metua. Ua taaihia râ te raveraa i te hinaaro o to ˈna Metua i te fenua nei i te mauiui i te pae tino e feruriraa. I to ˈna auraroraa i roto i te ati uˈana, ua “haamoˈa-roa-hia” Iesu no te tiaraa apî ta te Atua i manaˈo no ˈna, te riroraa mai ei Arii e ei Tahuˈa rahi.

13. Eaha te faaite ra e ua haapii anei tatou i te auraro?

13 E no tatou nei? Ua faaoti papu anei tatou e auraro ia Iehova noa ˈtu te mau fifi ahoaho o ta tatou e faaû? (A taio i te Petero 1, 1:6, 7.) Mea maramarama maitai te aˈoraa a te Atua no nia i te morare, te haerea tia, te paraparauraa tano, te taioraa e te haapiiraa taitahi i te mau Papai, te haereraa i te mau putuputuraa Kerisetiano, e te apitiraa i roto i te pororaa. (Ios. 1:8; Mat. 28:19, 20; Eph. 4:25, 28, 29; 5:3-5; Heb. 10:24, 25) Te auraro ra anei tatou ia Iehova i roto i teie mau tuhaa i roto atoa i te ati? Ua riro to tatou auraroraa ei faaiteraa e ua haere tatou i mua i te paari mau.

Te paari mau i te pae varua—no te aha e mea maitai ai?

14. A horoa i te hoê hiˈoraa e nafea te haereraa i mua i te paari mau e riro ai ei parururaa.

14 E parururaa mau ia noaa i te hoê Kerisetiano te puai haroaroaraa tei mataro maitai i te faataa ê i te maitai e te ino i roto i te hoê ao tei “ite ore i te haama.” (Eph. 4:19) Ei hiˈoraa, ua farii James, te hoê taeae e taio tamau ra e e haafaufaa ra i te mau papai bibilia, i te hoê ohipa e vahine anaˈe to reira. “E rave rahi o ratou, mea papu roa tei ite ore i te haama,” ta James i parau, “e au ra e e vahine tura te hoê e ua anaanatae o ˈna i te parau mau o te Bibilia. O mâua anaˈe iho i roto i te hoê piha raveraa ohipa i to ˈna haamataraa e titau ia taoto vau ia ˈna. Ua manaˈo vau e e parau hoata, ua ite râ vau e e mea fifi roa ia tapea ia ˈna. I reira ra ua haamanaˈo vau i te hoê tupuraa tei faatiahia i roto i Te Pare tiairaa no nia i te hoê taeae tei faaruru i te hoê â faahemaraa i ta ˈna vahi raveraa ohipa. Ua faahiti te tumu parau i te hiˈoraa o Iosepha e te vahine a Potiphara. b Ua turai oioi atu vau i teie vahine, e ua horo o ˈna i rapae au.” (Gen. 39:7-12) Ua mauruuru o James aita ˈtu ohipa i tupu e ua tapea oia i te hoê manaˈo haava maitai.—Tim. 1, 1:5.

15. E nafea te haereraa i mua i te paari mau e nehenehe ai e haapuai i to tatou aau?

15 E mea maitai atoa te paari mau i te pae varua i te mea e e haapuai te reira i to tatou aau eiaha tatou “ia turori noa ˈtu i te parau rii ěê au ore.” (A taio i te Hebera 13:9.) Ia tutava tatou i te haere i mua i te pae varua, e tiatonu noa to tatou feruriraa i “te mau mea i hau i te maitai.” (Phil. 1:9, 10) E rahi mai ïa to tatou mauruuru no te Atua e no te mau faanahoraa atoa ta ˈna i rave no to tatou maitai. (Roma 3:24) Te faatupu nei te hoê Kerisetiano o tei riro ei ‘taata paari i te ite’ i teie huru mauruuru e te fanaˈo nei oia i te hoê taairaa piri e o Iehova.—Kor. 1, 14:20.

16. Eaha tei tauturu ia ‘itoito te aau’ o te hoê tuahine?

16 Ua farii te hoê tuahine o Louise te iˈoa e maa taime i muri aˈe i te bapetizoraa, ua haapeapea rahi noa oia i to vetahi ê manaˈo no nia ia ˈna. “Aita vau e rave ra i te tahi mea ino,” ta ˈna i parau, “aita râ to ˈu aau i hinaaro mau e tavini ia Iehova. Ua taa ia ˈu e mea tia ia faatupu vau i te tahi mau tauiraa ia nehenehe au e manaˈo e te horoa ra vau na Iehova te mau mea atoa tei maraa ia ˈu i te rave. Te tauiraa rahi roa ˈˈe o te haamoriraa ïa ia ˈna ma to ˈu aau atoa.” Ma te tutava mai te reira te huru, ua ‘itoito te aau’ o Louise e ua haapapuhia te faufaaraa o te reira i to ˈna faaûraa i te hoê maˈi ahoaho mau. (Iak. 5:8) Ua parau Louise e, “Ua faaoromai rahi au, tera râ ua haafatata mau atu vau ia Iehova.”

‘E auraro anaˈe ma te aau atoa’

17. No te aha e mea faufaa roa ˈi te auraroraa i te senekele matamua?

17 Ua faaora te aˈoraa a Paulo e ‘haere â i mua i te paari mau’ i te mau Kerisetiano o te senekele matamua tei ora i Ierusalema e i Iudea. Ua noaa i te feia tei pee i te reira te haroaroaraa pae varua hohonu no te ite i te tapao ta Iesu i horoa ˈtu e ‘horo i te mouˈa.’ I to ratou iteraa i “te mea riaria e pau ai ra . . . i te tiaraa i te vahi moˈa,” oia ïa te mau nuu Roma tei haaati e tei tomo i roto ia Ierusalema, ua ite ratou e ua tae te taime no te horo ê. (Mat. 24:15, 16) Ma te pee i te faaararaa tohu a Iesu, ua faarue te mau Kerisetiano i te oire o Ierusalema hou te haamouraa e, ia au i ta Eusèbe taata tuatapapa ekalesiatiko parau, “ua ora ratou i roto i te oire o Pella i te pae mouˈa o Gileada.” Na reira ïa ratou i ape ai i te ati ino roa ˈˈe o te aamu papaihia o Ierusalema.

18, 19. (a) No te aha e mea faufaa roa ˈi te auraroraa i to tatou tau? (b) Eaha te hiˈopoahia i roto i te tumu parau i muri nei?

18 E faaora atoa te auraroraa te noaa na roto i te haereraa i mua i te paari mau ia faaû tatou i te tupuraa rahi o te parau tohu a Iesu “e ati rahi hoi tei te reira tau,” e ati uˈana e aano roa ˈˈe. (Mat. 24:21) E auraro mau anei tatou i te tahi noa ˈˈe aratairaa ru a muri aˈe no ǒ mai i “te tavini haapao maitai e te paari”? (Luka 12:42) E mea faufaa mau ia haapii tatou i te “faaroo [aore ra auraro] ma te aau atoa”!—Roma 6:17.

19 Te titauhia nei ia noaa ia tatou te paari ia haamataro tatou i to tatou puai haroaroaraa. E na reira tatou ma te tutava hua i te mataro maitai aˈe i te Parau a te Atua e ma te haapii i te auraro. E tautooraa taa ê te haereraa i mua i te paari i te pae varua no te feia apî. E hiˈopoa te tumu parau i muri nei e nafea e manuïa ˈi i mua i teie mau tautooraa.

[Nota i raro i te api]

a Ua tauihia te tahi mau iˈoa.

b A hiˈo i te tumu parau “Haapuaihia no te patoi i te mea ino,” i roto i Te Pare Tiairaa o te 1 no Atopa 1999.

Eaha ta outou i haapii?

• Eaha te paari i te pae varua, e e nafea e noaa ˈi te reira ia tatou?

• Eaha te tuhaa a te mataroraa i te Parau a te Atua i roto i to tatou haereraa i mua i te paari mau?

• E nafea tatou e haapii ai i te auraro?

• E nafea tatou e faufaahia ˈi i te paari i te pae varua?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 15]

E tauturu te faaohiparaa i te aˈoraa bibilia ia tatou ia faaû i te mau fifi ma te feruriraa paari

[Hohoˈa i te api 16]

Ua faaora te peeraa i te aˈoraa a Iesu i te mau Kerisetiano matamua