Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Gucáʼ íquenu guiniisinu lu stiidxaʼ Dios purtiʼ «maʼ gaxha nuu dxi jma risaca stiʼ Jiobá»

Gucáʼ íquenu guiniisinu lu stiidxaʼ Dios purtiʼ «maʼ gaxha nuu dxi jma risaca stiʼ Jiobá»

Gucáʼ íquenu guiniisinu lu stiidxaʼ Dios purtiʼ «maʼ gaxha nuu dxi jma risaca stiʼ Jiobá»

«Ucáʼ ique nu iniisi nu lu stiidxa Dios.» (HEB. 6:1)

1, 2. Xi guca para bixooñeʼ ca xpinni Cristu de Jerusalén ne de Judea para gunda guyecaʼ lade ca dani que.

 TI DXI bidxiña ca discípulo stiʼ Jesús laa ne gunabadiidxacaʼ laabe: «Xi seña ihuinni dxi mayaca gueedu ne iluxe guidx[i]layú riʼ». Óraque gudxi Jesús laacabe caadxi diidxaʼ riguixhená ni guca lu primé siglu que. Jesús gudxi laacabe zaca ti cosa ni zusihuinni mayaca guinitilú guidxi Jerusalén. Ora ugaanda dxi gaca ni la? «cani nuu Judea, che lade dani» (Mat. 24:1-3, 15-22). Ñee zudii ca discípulo que cuenta ora maʼ guihuinni seña ni guníʼ Maestru sticaʼ ne zúnicaʼ ni nabe la?

2 Gudiʼdiʼ si biaʼ treinta iza, lu iza 61, bicaa apóstol Pablu ti carta ra nuu ca xpinni Cristu hebreu ni nuu Jerusalén ne ca guidxihuiiniʼ ni nuu gaxha de laani. Xi para bicaabe carta que ra nuucaʼ yaʼ. Para gudiibe conseju ni gucaa laacaʼ guiníʼ íquecaʼ xi cabeza laacaʼ, purtiʼ nin Pablu nin laacabe qué gánnacabe pa xcaayuʼ iza si cayaadxaʼ para guihuinni seña guníʼ Jesús que ne guzulú ca dxi jma naná que (Mat. 24:21). Lu iza 66 que guyé ca soldadu stiʼ Roma ne Cestio Galo, xaíque sticaʼ, guidxi Jerusalén para cuʼcaʼ leʼ ni. Peru dxi mayaca guicaacabe guidxi ca la? málasi guníʼ Cestio Galo gusaanacabe guidxi ca, pur nga gunda bixooñeʼ ca binni de Jerusalén que.

3. Xi conseju bidii Pablu ca hebreu ni nácacaʼ xpinni Cristu, ne xiñee bidiibe ni laacaʼ.

3 Ca xpinni Cristu que naquiiñeʼ ñánnacaʼ ne ñénecaʼ ni cá lu Stiidxaʼ Dios, ti nudiicaʼ cuenta maʼ cahuinni seña ni bidii Jesús que ne maʼ zanda guireecabe de Jerusalén. Peru caadxi de laacaʼ qué nucaa íquecaʼ ñénecaʼ. Laacabe beeda gácacabe casi cani reʼ «leche» si, purtiʼ qué ñene chaahuicabe ni rusiidiʼ Stiidxaʼ Dios (biindaʼ Hebreos 5:11-13). Dede ne cani maʼ napa iza de nácacaʼ xpinni Cristu chaahuidugá bixélecaʼ de Dios (Heb. 3:12). Neca maʼ «zeda dxiña dxi» que la? nuu tu nabé biaadxaʼ ca guendaridagulisaa ni guca dxiqué (Heb. 10:24, 25). Ngue runi, guníʼ Pablu ca diidxaʼ riʼ: «Naquiiñe ucáʼ ique nu iniisi nu lu stiidxa Dios ne cadi guiaana nu casi cani deru cuzulú caziidi de Cristu» (Heb. 6:1).

4. Xiñee risaca nga gatananu, ne xi zacané laanu.

4 Laanu nabáninu ca dxi ra maʼ cayaca cani guníʼ Jesús que. «Maʼ gaxha nuu dxi jma risaca stiʼ Jiobá» para guinitilú guidxilayú malu stiʼ Binidxabaʼ riʼ (Sof. 1:14). Yanna nga jma naquiiñeʼ gatananu ne chuʼnu jma gaxha de Jiobá (1 Ped. 5:8). Peru, dxandíʼ cayúninu nga la? Pa guiniisinu lu stiidxaʼ Dios qué liica zusiáʼndanu nabáninu lu ca últimu dxi riʼ.

Ximodo nga riniisi binni lu stiidxaʼ Dios

5, 6. 1) Xi naquiiñeʼ gúninu para guihuinni maʼ biniisinu lu stiidxaʼ Dios. 2) Xi naquiiñeʼ gúninu pa racaláʼdxinu guiniisinu lu stiidxaʼ Dios.

5 Pablu gudxi ca hebreu ni naca xpinni Cristu guiniisicaʼ lu stiidxaʼ Dios, peru laaca gúdxibe laacaʼ xi naquiiñeʼ gúnicaʼ para gusihuínnicaʼ zacá ni (biindaʼ Hebreos 5:14). Ca binni ni maʼ biniisi lu stiidxaʼ Dios qué ruyúbisicaʼ guecaʼ «leche», sínuque gocaʼ «gueta». Nga runi nánnacabe cani naquiiñeʼ gánnanu de Biblia ne cani jma nagana zeeda luni (1 Cor. 2:10). Ne cumu rúnicabe ni maʼ biziidicabe la? rudiicabe cuenta xii nga jneza ne ni cadi jneza. Nga runi, ora chitixhe íquecabe gúnicabe xiixa la? ruuyacabe pa jneza ni ne ca conseju ni rudii Dios ti gúnicabe ni.

6 Pablu bicaa ca diidxaʼ riʼ: «Jma pe naquiiñe ulabi nu stiidxa Xiiñi [Dios] ni byuíʼ né cabe laanu que. Pacaa la? zándaca ixele nu de laani chaahui chaahuiʼ» (Heb. 2:1). Dxandíʼ, zanda guixélenu de Dios chaahuidugá sin gudiʼnu cuenta. Para cadi guizaacanu zacá la? naquiiñeʼ guyúbinu guiene chaahuinu cani dxandíʼ rusiidiʼ Stiidxaʼ Dios. Yanna, naquiiñeʼ guiníʼ íquenu: «Ñee cani biziidesiáʼ lu Biblia primé que nga cani nannaʼ dede yanna la? Ñee cayuneʼ ni na Stiidxaʼ Dios purtiʼ si nannaʼ naquiiñeʼ guneʼ ni la? Xi zanda guneʼ para chindá cani riziideʼ ndaaniʼ ladxiduáʼ ne gucaa cani naa guiniiseʼ lu stiidxaʼ Dios yaʼ». Para guiniisinu lu stiidxaʼ Dios la? naquiiñeʼ gunibiáʼ chaahuinu ni ne guizíʼdinu guzúʼbanu diidxaʼ.

Gunibiáʼ chaahuinu Stiidxaʼ Dios

7. Xi ribeendunu ora guiduʼndaʼ chaahuinu Stiidxaʼ Dios.

7 Pablu bicaa ca diidxaʼ riʼ: «Purti cani reʼ leche si la? nga casi ca binni ni caʼru guiene chaahui ni rusiidi stiidxa Dios laanu guni nu, purti para laani, baʼdu cayadxi ru laacabe» (Heb. 5:13). Para ganda guiniisinu lu stiidxaʼ Dios naquiiñeʼ gánnanu xi cayábibe laanu gúninu. Ne cumu lu Biblia nga zeeda cani la? naquiiñeʼ guiduʼndaʼ chaahuinu ni ne iquiiñenu ca libru ne revista ni rudii «mozo ni nuu xpiaani ne ni runi jneza» para guiene chaahuinu ni (Mat. 24:45-47). Zacá zánnanu ximodo riníʼ ique Dios ne jma zánnanu xi naquiiñeʼ gúninu. Guidúʼyanu ejemplu stiʼ Rosa. a Laabe guniʼbe: «Conseju ni huadiicabe naa nga guʼndaʼ Biblia guiráʼ dxi, ne nga nga ni jma huayacané naa. Neca bindaa chupa iza para biluxeʼ biindaʼ guidubi Biblia la? óraqueruʼ nga bineʼ sentir maʼ binebiaʼyaʼ Dios ni bizáʼ naa, gunnaʼ ximodo laabe ne xi riuuláʼdxibe ne xi qué riuuláʼdxibe, ne laaca gunnaʼ pabiáʼ poder nápabe ne pabiáʼ nuu xpiaanibe. Huayanda gudxieeluáʼ ca guendanagana ni huayapaʼ purtiʼ ruundaʼ Biblia guiráʼ dxi».

8. Ximodo zacané Stiidxaʼ Dios laanu.

8 Pa guidúʼndanu Stiidxaʼ Dios guiráʼ dxi la? zindani ndaaniʼ ladxidoʼno (biindaʼ Hebreos 4:12). Laani zuchaani modo nácanu ne guiráʼ dxi zacaneni laanu gúninu ni riuulaʼdxiʼ Jiobá. Ñee rábiluʼ zanda cueeluʼ tiempu para gúʼndaluʼ Biblia ne guiníʼ íqueluʼ cani cá luni la?

9, 10. Ximodo rusihuínninu runibiáʼ chaahuinu Stiidxaʼ Dios. Bizeeteʼ ti ejemplu.

9 Cadi naquiiñeʼ gúʼndasinu Biblia, sínuque naquiiñeʼ guiene chaahuinu ni. Ca binni ni zeeda gaca casi ca «baʼdu cayadxi ru» ni bizeeteʼ Pablu ca zándaca huaxiéʼ gúnnacaʼ de Stiidxaʼ Dios. Laacabe qué nudiicabe cuenta pabiáʼ risaca cani cá luni purtiʼ qué ñúnicabe ni nani. Ne cumu qué niquiiñecabe ca conseju ni zeeda lu Stiidxaʼ Dios la? qué ñánnacabe ñúnicabe ni jneza.

10 Casi maʼ bidúʼyanu ca, qué zanda diʼ guininu dxandíʼ runibiaʼnu Stiidxaʼ Dios pa qué rúninu ni nani. Zacá rihuinni ni pur ni bizaaca ti gunaa Testigu ni láʼ Kyle. Bizánanu riʼ gudinde diidxanebe tobi de ca gunaa ni runinebe dxiiñaʼ. Xi bíʼnibe para biʼniʼ chaahuibe guendanagana que yaʼ. Sicaríʼ guniʼbe: «Primé textu ni bietenaladxeʼ nga Romanos 12:18 ra na: “Laguni biaʼ ganda para cadi chuʼ dinde né tu irutiʼ. Zaa guni cabe ni laacabe peru cadi né rusi ca laatu”. Ngue runi gudxeʼ xcompañeraʼ que rapaʼ gana guinieniáʼ laabe guiluxe si dxiiñaʼ stidu». Guizáʼ sicarú modo guníʼcabe diidxaʼ dede bidxagayaa gunaa que modo guniʼné Kyle laa. Laaca guníʼ Kyle ca diidxaʼ riʼ: «Zaqué bidieeʼ cuenta galán ni zabeendú binni pa chinanda ca conseju stiʼ Biblia».

Naquiiñeʼ guizíʼdinu guzúʼbanu diidxaʼ

11. Xi rusihuinni nagana nga guzuubaʼ binni diidxaʼ ora tiidiʼ lu guendanagana.

11 Jma nagana raca para laanu chinándanu ca conseju ni zeeda lu Biblia ora guidxaagalunu guendanagana. Guidúʼyanu ni bizaaca ca israelita que. Despué de gulee Jiobá laacabe de esclavu ndaaniʼ guidxi Egipto que bidxiichinécabe Moisés ne gucaláʼdxicabe ñuuyacabe pa dxandíʼ zacané Jiobá laacabe. Yanna, xiñee bíʼnicabe nga yaʼ. Purtiʼ qué guidxélacabe nisa guécabe (Éxo. 17:1-4). Despué maʼ qué ninándacabe ley ni na cadi guni adorárcabe bidóʼ que, nécaxa chupa beeu ante que biʼniʼ Jiobá ti pactu ne laacabe ne guníʼcabe zuzuubacabe stiidxabe (Éxo. 24:3, 12-18; 32:1, 2, 7-9). Xiñee qué nuzuubacabe diidxaʼ yaʼ. Ñee bidxíbicabe pa málasi chuʼ tu gucaalú laacabe purtiʼ maʼ xadxí de nuu Moisés lu dani Horeb, ra caniʼné Dios laa que la? Dxi bicaalú ca amalequita laacabe gucané Moisés laacabe ora bisigaanáʼ dede ora biʼniʼ ganárcabe. Peru cumu qué guinni Moisés ne laacabe la? xi gúnicabe pa chuʼ tu gucaalú laacabe yaʼ (Éxo. 17:8-16). Qué gánnanu xi pur bíʼnicabe zacá, peru ni nánnanu nga qué ninácabe nuzuubacabe diidxaʼ (Hech. 7:39-41). Despué laaca qué nuzuubacabe stiidxaʼ Jiobá dxi qué ninácabe ñuucabe lu layú ni bizabiruaabe gudiibe laacaʼ purtiʼ bidxíbicaʼ. Ngue runi gudxi Pablu ca xpinni Cristu cadi gúnicaʼ casi biʼniʼ ca israelita que purtiʼ qué nuzuubacaʼ diidxaʼ (Heb. 4:3, 11).

12. Ximodo biziidiʼ Jesús guzuubaʼ diidxaʼ, ne ximodo gucaneni laabe.

12 Para ganda guiniisinu lu stiidxaʼ Dios la? naquiiñeʼ gúninu stipa pur guzúʼbanu stiidxaʼ Jiobá. Peru stale biaje naquiiñeʼ tiidiʼ binni lu guendananá nga para guiziidiʼ guzuubaʼ diidxaʼ. Zacá bizaaca ne Jesús (biindaʼ Hebreos 5:8, 9). Dxi guyuu Jesús guibáʼ la? guiráʼ ora bizuubaʼ stiidxaʼ Bixhoze. Peru dxi beedabe lu Guidxilayú riʼ, nagana guca para laabe guzuubabe stiidxaʼ Dios, purtiʼ bininácabe laabe ne bíʼnicabe menu laabe. Laabe bizuubabe diidxaʼ ora gudíʼdibe lu guendanagana ni jma naroʼbaʼ ne ngue gucané laabe gúnibe dxiiñaʼ ni chigudii Dios laabe que jma jneza: gácabe Rey ne Xaíque stiʼ cani ruzaaquiʼ guʼxhuʼ.

13. Ximodo zusihuínninu maʼ bizíʼdinu guzúʼbanu diidxaʼ.

13 Yanna laanu yaʼ, ñee naguixhe ique cada tobi de laanu guzuubaʼ stiidxaʼ Jiobá neca tiidinu lu guendanagana la? (Biindaʼ 1 Pedro 1:6, 7.) Ca conseju stiʼ Dios cayabi laanu cadi chúʼnenu ni cadi xheelanu, cadi cuánanu, ne laaca cayábicani laanu ximodo guininu, guiduʼndaʼ chaahuinu Biblia, chuunu ca guendaridagulisaa ca ne chigucheechenu diidxaʼ (Jos. 1:8; Mat. 28:19, 20; Efe. 4:25, 28, 29; 5:3-5; Heb. 10:24, 25). Ñee zinándanu ca conseju stiʼ Dios casi maʼ bizéʼtenu ca, neca guidxaagalunu guendanagana la? Pa chinándanu cani, zusihuínninu caniisinu lu stiidxaʼ Dios.

Xi ribeendunu ora guiniisinu lu stiidxaʼ Dios

14. Xi guleendú bíʼchinu Jorge pur bisihuinni maʼ biniisi lu stiidxaʼ Dios.

14 Ca xpinni Cristu ni nagueenda riene ca conseju ni cá lu Stiidxaʼ Dios, nánnacaʼ xii nga jneza ne ni cadi jneza neca nuucaʼ lade ca binni guidxilayú ni «qué rituí lú ca guni ca [...] ni nadxabaʼ» (Efe. 4:19). Casi ti xpinni Cristu ni láʼ Jorge la? nabé ruundabe ca libru ne revista ni rusiene de Biblia ne rusisácabe cani zeeda lúcani, laabe bidxélabe ti dxiiñaʼ ra runi puru si gunaa dxiiñaʼ. Laabe guniʼbe: «Stale de ca gunaa ni runeniáʼ dxiiñaʼ rihuinni dxíchica riuunecaʼ ni cadi xheelacaʼ, peru tobi de laacabe nabé gupa respetu naa ne dede bisihuinni riuulaʼdxiʼ guiziidiʼ de Biblia. Peru ti dxi laga nuudu stúbidu ndaaniʼ ti cuartu ra dxiiñaʼ stidu bisihuínnibe maʼ gadxé ni racaláʼdxibe, primé que rabeʼ caguítesibe, peru zeʼ ora jma zidxíñabe naa, ne maʼ qué guidxelaʼ ximodo gucueezaʼ laabe. Óraque bietenalaʼdxeʼ zacaca nga ni bizaaca ti hombre Testigu ra dxiiñaʼ stiʼ, ni bieeteʼ lu ti revista La Atalaya. Lu tema que bieeteʼ de José ne xheelaʼ Potifar. b Ngue runi bicaanayaʼ laabe para guixélebe de naa, ne pur ngue bireebe zebe» (Gén. 39:7-12). Sicarú biʼniʼ sentir Jorge purtiʼ qué ñúnibe xiixa cosa malu ne nayá guyuu xquendabiaanibe (1 Tim. 1:5).

15. Xi sti cosa ribeendunu ora maʼ biniisinu lu stiidxaʼ Dios.

15 Sti cosa ni ribeendunu ora maʼ biniisinu lu stiidxaʼ Dios nga maʼ qué zudiʼnu lugar chuʼ tu gusiguii laanu ne gusiidiʼ laanu gadxé de ni na Stiidxaʼ Dios (biindaʼ Hebreos 13:9). Ora cayúninu stipa pur guiniisinu lu stiidxaʼ Dios la? jma zacá íquenu ca cosa «ni dxandí risaca» (Fili. 1:9, 10). Nga zacané laanu gudiʼnu xquíxepeʼ Jiobá pur guiráʼ ni maʼ bidii laanu (Rom. 3:24). Ca xpinni Cristu ni «[r]iníʼ ique casi riníʼ ique ni huaniisi» la? rudiicaʼ xquíxepeʼ Jiobá ne jma nuucaʼ gaxha de laabe (1 Cor. 14:20).

16. Xi gucané bizánanu Luisa gudxiilú guendanagana ni gupa.

16 Ti xpinni Cristu ni láʼ Luisa bidii cuenta runi xhiiñaʼ Cristu para si guiníʼcabe cayuni ni jneza. Sicaríʼ guniʼbe: «Cadi cayuneʼ cosa malu, peru qué rinabaʼ ladxiduáʼ naa guneʼ ni na Jiobá. Despué bidiéʼ cuenta naquiiñeʼ guchaa modo naa pa racalaʼdxeʼ gudiéʼ Jiobá ni jma galán. Ne ni jma risaca bineʼ nga bizuluáʼ bineʼ adorar Jiobá de guidubi ladxiduáʼ». Stipa ni biʼniʼ Luisa ca gucaneni laabe cadi nireebe gana ne gudxiilube ti guendahuará ni gúpabe despué (Sant. 5:8). Sicarí guníʼ Luisa: «Nagana guca ni para naa, peru yanna dxandíʼ runeʼ sentir maʼ nuaaʼ gaxha de Jiobá».

Naquiiñeʼ guzúʼbanu diidxaʼ de guidubi ladxidoʼno

17. Xi guleendú ca xpinni Cristu ni bibani lu primé siglu que pur bizuubacaʼ diidxaʼ.

17 Conseju ni bidii Pablu ca xpinni Cristu ora gúdxibe laacaʼ guiniisicaʼ lu stiidxaʼ Dios que la? dxandipeʼ bilani cani guleza Jerusalén ne Judea. Cani yenanda conseju stiʼ Pablu que biénecaʼ xii ngue cayabi stiidxaʼ Dios laacaʼ, ngue runi bidiicaʼ cuenta ora bihuinni seña ni cabézacaʼ para guxooñecaʼ lade ca dani que. Ora biiyacabe «ni runi yuudxu ne ni runitilú», ni zeeda gaca ca soldadu stiʼ Roma que, caguucaʼ leʼ Jerusalén ne maʼ nuucaʼ chuʼcaʼ ndaaniʼ ni la? bidiicabe cuenta maʼ naquiiñeʼ guireecabe de raqué (Mat. 24:15, 16). Bietenaláʼdxicabe ca diidxaʼ ni guníʼ Jesús que, ngue runi bixooñecabe de Jerusalén ante guinitilú ni. Ne casi na Eusebio, ti cura ni rucaa de historia, yendézacabe ndaaniʼ guidxi Pela (o Pella), lade ca dani stiʼ Galaad. Zaqué bilá ca xpinni Cristu de ni bizaaca Jerusalén que.

18, 19. 1) Xiñee nabé risaca nga guzúʼbanu diidxaʼ yanna riʼ. 2) Xi chiguizíʼdinu lu sti tema ca.

18 Ca xpinni Cristu ni maʼ biniisicaʼ lu stiidxaʼ Dios ruzuubacaʼ diidxaʼ, ne pur nga zalacaʼ ora gaca ca diidxaʼ ni guníʼ Jesús riʼ: «Nabé naná zaca ni ca dxi que. Qué huayuu dxi gaca ni naná biaʼ que» (Mat. 24:21). Ñee zuzúʼbanu stiidxaʼ mozo ni nuu xpiaaniʼ ne ni runi jneza ca ora gabi laanu xi naquiiñeʼ gúninu la? (Luc. 12:42.) ¡Nabé risaca nga guzúʼbanu diidxaʼ de guidubi ladxidoʼno! (Rom. 6:17.)

19 Para ganda guiniisinu lu stiidxaʼ Dios la? naquiiñeʼ guyúbinu guiénenu cani cá luni ne para nga naquiiñeʼ guiduʼndaʼ chaahuinu ni ne guizíʼdinu guzúʼbanu diidxaʼ. Peru jma nagana raca para cani nahuiiniʼ ca guiniisicaʼ lu stiidxaʼ Dios. Sti tema ca zusiene chaahuiʼ ximodo zanda gúnicabe ni.

[Cani cá ñee yaza]

a Bidxaa lácabe.

b Biiyaʼ tema ni láʼ: «Fortalecidos para rechazar el mal», ni zeeda lu La Atalaya 1 stiʼ octubre 1999.

Xi biziidiluʼ

• Xi naquiiñeʼ gúninu para guihuinni maʼ biniisinu lu stiidxaʼ Dios.

• Xiñee naquiiñeʼ guiduʼndaʼ chaahuinu Stiidxaʼ Dios pa racaláʼdxinu guiniisinu luni.

• Ximodo zanda guizíʼdinu guzúʼbanu diidxaʼ.

• Xi ribeendunu ora guiniisinu lu stiidxaʼ Dios.

[Guendarinabadiidxaʼ stiʼ párrafo]

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 10]

Zánnanu ximodo gudxíʼlunu ca guendanagana stinu pa chinándanu ca conseju stiʼ Biblia

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 12]

Ca binni ni bicaadiaga ni guníʼ Jesús que gunda bilacaʼ