Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te mau melahi—“tavini varua”

Te mau melahi—“tavini varua”

Te mau melahi—“tavini varua”

“E ere anei ratou i te tavini varua anaˈe, i tonohia ei tiai i te feia e noaa ia ratou te aiˈa ra i te ora?”—HEB. 1:14.

1. Eaha te tamahanahanaraa e vai ra i roto i te Mataio 18:10 e te Hebera 1:14?

 TEIE ta Iesu Mesia i faaara i te feia atoa o te faaturori i ta ˈna mau pǐpǐ: “E ara o te vahavaha outou i te hoê i teie nei mau taata rii, e faaite papu atu râ vau ia outou, O to ratou mau melahi i te [raˈi] ra, e tia ïa i te hiˈoraa ˈtu i te mata o tau Metua i te [raˈi] ra.” (Mat. 18:10; MN) No nia i te mau melahi haapao maitai, ua papai te aposetolo Paulo: “E ere anei ratou i te tavini varua anaˈe, i tonohia ei tiai i te feia e noaa ia ratou te aiˈa ra i te ora?” (Heb. 1:14) E haapapuraa mahanahana teie mau parau e te faaohipa ra te Atua i te mau melahi no te tauturu i te taata. Eaha ta te Bibilia e haapii maira no nia i te mau melahi? E nafea ratou e tauturu ai ia tatou? Eaha ta tatou e haapii mai ia ratou?

2, 3. Eaha te tahi mau ohipa a te mau melahi?

2 E mirioni melahi haapao maitai to nia i te raˈi. Ua “hau” ratou paatoa “i te puai, e ua haapao i ta ˈna faaueraa.” (Sal. 103:20; a taio i te Apokalupo 5:11.) E huru, e huru maitatai mai to te Atua, e e tiamâraa e maiti to teie mau tamaiti varua a te Atua. Mea faanahonaho-maitai-roa-hia ratou e e tiaraa teitei to ratou i roto i ta te Atua faanahoraa, o Mikaela (te iˈoa o Iesu i nia i te raˈi) te melahi rahi. (Dan. 10:13; Iuda 9) Teie “matahiapo o te mau mea atoa i poietehia,” o “te Logo,” aore ra Auvaha, ïa a te Atua e o tei faaohipahia e Iehova no te poiete i te tahi atu mau mea atoa.—Kol. 1:15-17, MN; Ioa. 1:1-3.

3 I raro aˈe mai i te melahi rahi, o te mau seraphi ïa, o te faaite haere ra i te moˈaraa o Iehova e o te tauturu ra i to ˈna nunaa ia vai viivii ore i te pae varua. Te vai atoa ra te mau kerubi, o te turu ra i to ˈna mana arii. (Gen. 3:24; Isa. 6:1-3, 6, 7) Ua rau te hopoia a te tahi atu mau melahi, aore ra vea, i roto i te faatupuraa i te hinaaro o te Atua.—Heb. 12:22, 23.

4. Ua aha te mau melahi i te haamauraahia te tumu o te fenua, e ahani te tiamâraa e maiti i faaohipa-maitai-hia, eaha ïa te faahopearaa no te taata?

4 Ua oaoa te mau melahi atoa i te ‘haamauraahia te tumu o te fenua’ e ua rave ratou ma te au i ta ratou ohipa faataahia a riro mai ai teie poe otahi i roto i te reva ei nohoraa no te taata. (Ioba 38:4, 7) Ua poiete Iehova i te taata “i raro iti aˈe i te mau melahi” ia au râ i to ˈNa “huru,” a nehenehe atu ai te taata e faaite i te mau huru maitatai o te Atua. (Heb. 2:7; Gen. 1:26) Ahani Adamu raua Eva i faaohipa maitai i to raua tiamâraa e maiti, e nehenehe ïa raua e to raua huaai e ora noa i roto i te paradaiso ei melo o te utuafare i te ao taatoa o Iehova.

5, 6. Eaha te orureraa hau i tupu i nia i te raˈi, e ua aha te Atua?

5 Eaha paha te mau melahi moˈa i te turori i to ratou iteraa i te haamataraa o te orure hau i roto i te utuafare i te raˈi o te Atua. Aita te hoê o ratou e mauruuru faahou ra i te arue ia Iehova, ua hinaaro râ ia haamorihia oia. Ua faariro o ˈna ia ˈna iho ei Satani (“Patoi” te auraa) na roto i te faahaparaa i te tia-mau-raa o te faatereraa a Iehova e te tamataraa ma te ahaaha i te haamau i te hoê faatereraa patoi. I to Satani haavareraa, ua turai huna oia i na taata matamua ia turu ia ˈna i roto i te patoiraa i to raua Atua Poiete î i te here.—Gen. 3:4, 5; Ioa. 8:44.

6 Ua haava oioi Iehova ia Satani ma te parau i roto i te parau tohu bibilia matamua: “E tuu hoi au i te au ore e riri ai ra ia orua o te vahine, e to huaai, e to ˈna ra huaai; na ˈna e haaparuparu i to afii, e na oe e haaparuparu i to ˈna poro avae.” (Gen. 3:15) E vai noa te au ore i rotopu ia Satani e “te vahine” a te Atua. Oia, ua faariro Iehova i te faanahonahoraa i te raˈi o te mau melahi haapao maitai mai te hoê vahine faaipoipo here tei taatihia ia ˈna, te Tane faaipoipo. Te horoa ra teie parau tohu i te hoê niu papu no te tiaturiraa, noa ˈtu e ua vai noa te mau haamaramaramaraa ei “parau aro” moˈa o te faaite-riirii-hia. Ua opua te Atua e na te hoê o te tuhaa i te raˈi o ta ˈna faanahonahoraa e haamou i te mau orure hau atoa e e na roto ia ˈna e amuihia ˈi ‘te mau mea o te raˈi, e to te ao’ aore ra fenua.—Eph. 1:8-10.

7. Ua aha te tahi mau melahi i te tau o Noa, e eaha te faahopearaa no ratou?

7 I te tau o Noa, ua faarue te tahi mau melahi i to ratou “parahiraa” e ua rave i te tino taata no te tapi i te navenave miimii i nia i te fenua. (Iuda 6; Gen. 6:1-4) Ua huri Iehova i teie mau orure hau i roto i te poiri taotao e ua apiti ratou ia Satani ma te riro ei “varua iino” e ei enemi atâta no te mau tavini a te Atua.—Eph. 6:11-13; Pet. 2, 2:4.

E nafea te mau melahi e tauturu ai ia tatou?

8, 9. Mea nafea to Iehova faaohiparaa i te mau melahi no te tauturu i te taata?

8 I rotopu i te feia tei tiaihia e te mau melahi, te vai ra Aberahama, Iakoba, Mose, Iosua, Isaia, Daniela, Iesu, Petero, Ioane, e Paulo. Ua faatupu te mau melahi parau-tia i te mau haavaraa a te Atua e ua horoa i te mau parau tohu e aratairaa, oia atoa te Ture a Mose. (Arii 2, 19:35; Dan. 10:5, 11, 14; Ohi. 7:53; Apo. 1:1) I te mea e te vai nei te Parau taatoa a te Atua, eita ïa e titauhia ia faatae mai te mau melahi i te mau poroi a te Atua. (Tim. 2, 3:16, 17) I roto râ i te ao varua, mea ohipa roa te mau melahi i te faatupuraa i te hinaaro o te Atua e te tururaa i ta ˈna mau tavini.

9 Te haapapu maira te Bibilia: “Te patia nei te melahi a Iehova i te puhapa e ati noa ˈˈe i te feia i mǎtaˈu ia ˈna, e ua faaora ia ratou.” (Sal. 34:7; 91:11) No te parau o te hapa ore, te faatia ra Iehova ia Satani ia faatae mai i te mau huru tamataraa atoa i nia ia tatou. (Luka 21:16-19) Ua ite râ te Atua afea e navai ai te maoro o to tatou faaoromairaa i te hoê tamataraa no te haapapu i to tatou taiva ore ia ˈna. (A taio i te Korinetia 1, 10:13.) Ua ineine atoa te mau melahi i te ohipa mai ia au i te hinaaro o te Atua. Ua faaora ratou ia Sadaraka, Meseka, Abede-nego, Daniela, e Petero, aita râ i tapea i te poheraa o Setephano e o Iakobo i te rima o te mau enemi. (Dan. 3:17, 18, 28; 6:22; Ohi. 7:59, 60; 12:1-3, 7, 11) Mea taa ê te mau tupuraa e te mau tumu. Oia atoa, ua haapohehia vetahi o to tatou mau taeae i roto i te mau aua haavîraa Nazis, area te rahiraa ra, ua tauturuhia ïa e Iehova ia ora ˈtu.

10. Hau atu i te tauturu a te mau melahi, teihea turu e nehenehe tatou e fanaˈo?

10 Aita te mau Papai e haapii ra e e melahi tiai to te taata taitahi i nia i te fenua. Te pure ra tatou ma te tiaturi e “ia ani noa ˈtu tatou i te mau mea atoa i au ia ˈna ra, te faaroo maira ïa [te Atua] ia tatou.” (Ioa. 1, 5:14) Parau mau, e nehenehe ta Iehova e tono i te hoê melahi e tauturu ia tatou, e tae atoa mai râ te tauturu na roto i te tahi atu ravea. E turaihia paha te mau hoa Kerisetiano ia tauturu e ia tamahanahana mai. E horoa mai paha te Atua i te paari e te puai no te faaoromai i ‘te hoê tara i roto i te tino’ o te haamauiui ra ia tatou mai te huru ra te haavîhia ra tatou e te ‘melahi a Satani.’—Kor. 2, 12:7-10; Tes. 1, 5:14.

A pee ia Iesu

11. Mea nafea te mau melahi i te faaohiparaahia no te tauturu ia Iesu, e eaha ta ˈna i faatupu ma te tapea i to ˈna haapao maitai i te Atua?

11 A hiˈo na mea nafea to Iehova faaohiparaa i te mau melahi i roto i te tupuraa o Iesu. Ua faaite haere ratou i to ˈna fanauraa e tia-faahou-raa e ua tiai ia ˈna a vai mai ai oia i nia i te fenua. E nehenehe hoi ta te mau melahi e tapea i to ˈna haruraahia e haapoheraahia ma te aroha ore. Aita râ, e melahi tei tonohia e faaitoito ia ˈna. (Mat. 28:5, 6; Luka 2:8-11; 22:43) Ia au i te opuaraa a Iehova, ua pohe Iesu ei tusia e ua haapapu e e nehenehe ta te hoê taata tia roa e tapea i to ˈna hapa ore i te Atua noa ˈtu te tamataraa uˈana. No reira Iehova i faatia mai ai ia Iesu no te ora pohe ore i nia i te raˈi, ma te horoa ˈtu i “te mana atoa” e ma te tuu i te mau melahi i raro aˈe ia ˈna. (Mat. 28:18; Ohi. 2:32; Pet. 1, 3:22) O Iesu ïa te tuhaa matamua o te “huaai” o “te vahine” a te Atua.—Gen. 3:15; Gal. 3:16.

12. E nafea ia pee i te hiˈoraa faito noa o Iesu?

12 Ua ite Iesu e mea ino ia aa oia ia Iehova ma te manaˈo e e faaora te mau melahi ia ˈna ia rave noa ˈtu oia i te hoê ohipa paari ore. (A taio i te Mataio 4:5-7.) No reira, e pee anaˈe i te hiˈoraa o Iesu ma te parahi ma “te haapao maitai,” ma te ore e faaû faufaa ore i te ati, ma te faaruru râ i te hamani-ino-raa ma te tiaturi.—Tito 2:12.

Ta tatou e haapii mai i te mau melahi haapao maitai

13. Eaha ta tatou e haapii mai i te hiˈoraa o te mau melahi parau-tia faahitihia i roto i te Petero 2, 2:9-11?

13 A avau ai oia i te feia e “faaino” ra i te mau tavini faatavaihia a Iehova, te faaite ra te aposetolo Petero i te hiˈoraa maitai roa o te mau melahi parau-tia. Noa ˈtu to ratou mana rahi, te haapae haehaa ra te mau melahi i te pari faaino ‘i mua i te aro o te Fatu’ ra o Iehova. (A taio i te Petero 2, 2:9-11.) E haapae atoa anaˈe i te haava ma te tano ore, e faatura anaˈe i te feia e tiaau ra i roto i te amuiraa, e e vaiiho anaˈe i te mau mea i roto i te rima o Iehova, te Haava teitei roa ˈˈe.—Roma 12:18, 19; Heb. 13:17.

14. Eaha ta tatou e haapii mai i te mau melahi no nia i to ratou haehaa?

14 Te horoa maira te mau melahi a Iehova i te mau hiˈoraa maitai roa ei tavini haehaa. Ua patoi te tahi mau melahi i te faaite i to ratou iˈoa i te taata. (Gen. 32:29; Tav. 13:17, 18) Noa ˈtu e e mirioni mea ora varua tei nia i te raˈi, te faaite ra te Bibilia i te iˈoa noa o Mikaela e to Gaberiela. E faaararaa paha teie e eiaha tatou e faahanahana ma te tano ore i te mau melahi. (Luka 1:26; Apo. 12:7) I to te aposetolo Ioane tipaparaa i raro i te pae avae o te hoê melahi, ua aˈohia oia: “Eiaha roa, e taetaeae tavini hoi au no oe, e no to mau taeae.” (Apo. 22:8, 9) Ta tatou haamoriraa, ta tatou mau pure atoa, ia faataehia ïa i te Atua anaˈe e tia ˈi.—A taio i te Mataio 4:8-10.

15. E nafea e hiˈoraa o te faaoromai ai te mau melahi no tatou?

15 E hiˈoraa atoa te mau melahi o te faaoromai. E hinaaro iti rahi to ratou e ite i te mau parau aro moˈa a te Atua, aita râ ratou i ite. “O te mau mea ïa ta te mau melahi e faaô mai e hiˈo,” ia au i te Bibilia. (Pet. 1, 1:12) Eaha ïa ta ratou e rave ra? Te tiai ra ratou ma te faaoromai i te taime ta te Atua i faataa no te ‘faaite na roto i te ekalesia i to ˈna paari huru rau.’—Eph. 3:10, 11.

16. Eaha te faahopearaa o to tatou haerea i nia i te mau melahi?

16 E “hiˈoraa” te mau Kerisetiano e tamatahia ra “na te mau melahi.” (Kor. 1, 4:9) Ma te mauruuru rahi e hiˈo ai te mau melahi i ta tatou mau ohipa haapao maitai e e oaoa atoa ˈi ia tatarahapa te hoê taata hara. (Luka 15:10) Te ite ra te mau melahi i te haerea paieti o te mau vahine Kerisetiano. Te faaite ra te Bibilia e “ei tapoˈi to te upoo o te vahine e tia ˈi, no te mau melahi.” (Kor. 1, 11:3, 10) Oia, te mauruuru nei te mau melahi i te iteraa i te mau vahine Kerisetiano e te tahi atu mau tavini atoa a te Atua i te fenua ia pee i te faanahoraa e te tiaraa upoo teotaratia. E haamanaˈoraa tano tera auraroraa no teie mau tamaiti i te raˈi a te Atua.

Te turu ra te mau melahi i te pororaa

17, 18. No te aha e nehenehe ai e parau e te turu ra te mau melahi i ta tatou pororaa?

17 Te apiti ra te mau melahi i vetahi o te mau mea faahiahia e tupu ra i “te mahana o te Fatu.” Oia hoi te fanauraa o te Basileia i 1914 e te huriraa mai ‘Mikaela e ta ˈna mau melahi’ ia Satani e ta ˈna mau demoni mai te raˈi mai. (Apo. 1:10; 11:15; 12:5-9) Ua ite te aposetolo Ioane i “te hoê melahi i te maueraa na ropu i te reva nei: ma te evanelia e tia i te vairaa ra ei pororaa ˈtu i te feia e parahi i te ao nei ra.” Ua parau te melahi: “A mǎtaˈu i te Atua, e faahanahana ˈtu ia ˈna; ua tae hoi i te hora faautuaraa na ˈna ra: e haamori outou ia ˈna, i tei hamani i te raˈi, e te fenua, e te tai, e te mau pape pihaa ra.” (Apo. 14:6, 7) Ua papu ïa i te mau tavini a Iehova e te turu ra te mau melahi ia ratou a poro ai ratou i te evanelia o te Basileia tei haamauhia noa ˈtu te patoiraa uˈana a te Diabolo.—Apo. 12:13, 17.

18 I teie mahana, aita te mau melahi e aratai ra ia tatou i te feia aau haavare ore ma te paraparau mai ia tatou, mai te hoê melahi i paraparau ia Philipa e i aratai ia ˈna i te eunuka Etiopia. (Ohi. 8:26-29) Mea rahi râ te tupuraa i teie tau e haapapu ra e te turu nei te mau melahi itea ore i ta tatou pororaa i te Basileia e te aratai nei ia tatou i te feia “[aau farii e tano] no te ora mure ore.” a (Ohi. 13:48; MN) E mea faufaa iho â ïa ia apiti tamau tatou i te taviniraa ia nehenehe tatou e rave i ta tatou tuhaa no te ite i te feia e hinaaro ra e ‘haamori i te Metua ma te varua e te parau mau’!—Ioa. 4:23, 24.

19, 20. Eaha te ohipa a te mau melahi i roto i te mau tupuraa o te tapao ra i “te hopea o teie nei ao”?

19 No nia i to tatou tau, ua parau Iesu e “ia tae i te hopea o teie nei ao,” e ‘haru te mau melahi i te feia parau ino no roto i te feia parau-tia.’ (Mat. 13:37-43, 49) Te apiti ra te mau melahi i te haaputuputuraa hopea e te tapaoraa o te feia faatavaihia. (A taio i te Mataio 24:31; Apo. 7:1-3.) Hau atu â, e apeehia Iesu e te mau melahi ia “faataa [oia] i te mamoe i te puaaniho.”—Mat. 25:31-33, 46.

20 “Ia fa mai te Fatu ra o Iesu mai te raˈi mai, ma tana mau melahi mana atoa ra,” e haamouhia te feia atoa “aore i ite i te Atua, e tei ore i faaroo i te evanelia o to tatou Fatu o Iesu.” (Tes. 2, 1:6-10) I to Ioane ite-orama-raa i taua tupuraa ra, ua faataa oia ia Iesu e te mau nuu melahi i te raˈi i nia iho i te mau puaahorofenua teatea e tamaˈi ra i te tamaˈi ma te parau-tia.—Apo. 19:11-14.

21. Eaha ta te melahi “tei ia ˈna te taviri o te abuso ra, e e fifi rahi auri tei tana rima” e rave i nia ia Satani e ta ˈna mau demoni?

21 Ua “ite” atoa Ioane “i te hoê melahi i te pouraa mai mai te raˈi mai, e tei ia ˈna te taviri o te abuso ra, e e fifi rahi auri tei tana rima.” O te melahi rahi o Mikaela teie, o te ruuruu e o te huri i te Diabolo—e te mau demoni atoa ïa—i roto i te abuso. E tuu-poto-hia mai ratou ia hope te Faatereraa tausani matahiti a te Mesia, ia faaû te huitaata tia roa i te tamataraa hopea. I muri aˈe e haamouhia ˈi Satani e te tahi atu mau orure hau atoa. (Apo. 20:1-3, 7-10; Ioa. 1, 3:8) E ore roa ïa te orureraa hau atoa i te Atua.

22. Eaha te tuhaa a te mau melahi i roto i te ohipa e fatata i te tupu, e e eaha ïa to tatou huru aau no te reira?

22 Ua fatata te faaoraraa mai i te ao ino a Satani. E ohipa faufaa ta te mau melahi i roto i teie mau tupuraa rahi, o te faatia i te mana arii o Iehova e o te faatupu roa i ta ˈna opuaraa no te fenua e te huitaata. E “tavini varua” iho â te mau melahi parau-tia “i tonohia ei tiai i te feia e noaa ia ratou te aiˈa ra i te ora.” E haamauruuru anaˈe ïa i te Atua ra o Iehova no ta ˈna huru faaohiparaa i te mau melahi no te tauturu ia tatou ia rave i to ˈna hinaaro e ia fanaˈo i te ora mure ore.

[Nota i raro i te api]

a A hiˈo i te buka Les Témoins de Jéhovah: Prédicateurs du Royaume de Dieu, api 549-551.

Eaha ta oe e pahono?

• Mea nafea te mau varua i te raˈi i faanahohia ˈi?

• Eaha ta te tahi mau melahi i rave i te tau o Noa?

• Mea nafea to te Atua faaohiparaa i te mau melahi no te tauturu ia tatou?

• Eaha te ohipa a te mau melahi parau-tia i to tatou nei tau?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 23]

Te oaoa ra te mau melahi i te rave i te hinaaro o te Atua

[Hohoˈa i te api 25]

Mai i nia ia Daniela, ua ineine te mau melahi i te ohipa mai ia au i te hinaaro o te Atua

[Hohoˈa i te api 26]

E faaitoito anaˈe, te turu nei hoi te mau melahi i te pororaa i te Basileia!

[Faaiteraa i te tumu]

Fenua: NASA photo