Eaha to roto?

Tapura tumu parau

No te aha e pee ai i “te Mesia”?

No te aha e pee ai i “te Mesia”?

No te aha e pee ai i “te Mesia”?

‘Ia hinaaro te taata i te pee mai ia ˈu ra, e faarue oia ia ˈna iho a pee [tamau] mai ai ia ˈu.’—LUKA 9:23.

1, 2. No te aha mea faufaa ˈi no tatou ia hiˈopoa i te tumu e mea tia ˈi ia hinaaro tatou e pee i “te Mesia”?

 AUÊ paha Iehova i te oaoa ia ite ia oe te melo anaanatae apî mai e te ui apî i rotopu i te feia rahi roa o to ˈna mau taata haamori i te fenua nei e! A tamau ai oe i te haapii i te Bibilia, i te haere i te mau putuputuraa Kerisetiano, e i te faarahi i to oe ite i te parau mau faaora o te Parau a te Atua, e mea tia ia feruri maitai oe i ta Iesu titau-manihini-raa: “Ia hinaaro te taata i te pee mai ia ˈu ra, e faarue oia ia ˈna iho, a rave ai i tana [“pou haamauiuiraa,” MN] i te mau mahana atoa, a pee [tamau] mai ai ia ˈu.” (Luka 9:23) Te parau nei Iesu e o te faarueraa ia oe iho e te riroraa ei pǐpǐ na ˈna te mea e titauhia ia rave oe. Mea faufaa ïa no tatou ia hiˈopoa i te tumu e mea tia ˈi ia hinaaro tatou e pee i “te Mesia.”—Mat. 16:13-16.

2 E te feia i roto ia tatou e pee aˈena ra i te taahiraa avae o Iesu Mesia? Te aˈohia maira ‘ia rahi atu â i te na reira.’ (Tes. 1, 4:1, 2) Noa ˈtu e mea apî aore ra mea maoro tatou i roto i te haamoriraa mau, na te feruriruriraa i te mau tumu e pee ai i te Mesia e tauturu ia tatou ia faaohipa i ta Paulo aˈoraa e ia rahi atu â i te pee ia ˈNa i roto i to tatou oraraa o te mau mahana atoa. E hiˈopoa anaˈe e pae tumu e mea tia ˈi ia hinaaro tatou e pee i te Mesia.

Ia piri roa ˈtu â to tatou taairaa e Iehova

3. Eaha na ravea e piti e ite ai tatou ia Iehova?

3 Ia ˈna i paraparau i to Ateno a ‘tia ˈi oia i nia i rotopu i te Areopago,’ ua na ô te aposetolo Paulo: “Ua haapao [te Atua] i te tau i haapaohia i mutaa ihora, e te otia o to ratou ra parahiraa; ia imi ratou i te Fatu, peneiaˈe o te perehahu atu ratou ia ˈna e itea ˈtu, aita râ oia i atea ê atu ia tatou atoa nei.” (Ohi. 17:22, 26, 27) E nehenehe tatou e imi i te Atua a ite mau atu ai ia ˈna. Ei hiˈoraa, ia hiˈo tatou i te poieteraa, mea rahi roa ta tatou e haapii no nia i to te Atua mau huru maitatai e aravihi. (Roma 1:20) Ua faaite atoa Iehova i te mau tuhaa rii no nia ia ˈna iho i roto i ta ˈna Parau papaihia, te Bibilia. (Tim. 2, 3:16, 17) Rahi atu â tatou i te ‘imi i ta ˈna mau ohipa e i te paraparau â i ta ˈna i rave’ e rahi atu â tatou i te ite ia Iehova—Sal. 77:12.

4. E nafea te peeraa i te Mesia e tauturu mai ai ia haafatata roa ˈtu â ia Iehova?

4 Te hoê ravea maitai roa no te haafatata roa ˈtoa ˈtu â ia Iehova, o te peeraa ïa i te Mesia. A manaˈo noa na i to Iesu hanahana i te aro o to ˈna Metua “hou teie nei ao”! (Ioa. 17:5) O ˈna “te tumu [aore ra haamataraa] o te mau mea atoa a te Atua i hamanihia ra.” (Apo. 3:14) Ei “o tei fanau na i te mau mea atoa i hamanihia ra,” i ora na oia mai te matamua mai â i nia i te raˈi e to ˈna Metua ra o Iehova. I te roaraa o to ˈna oraraa hou e riro mai ai ei taata, mea rahi ta Iesu ohipa i rave, aita noa oia i faaea i pihai iho i to ˈna Metua. Ua riro oia ei hoa piri no te Atua iho, ua oaoa i te ohiparaa e te Puaihope, ua faatupu i te taairaa puai roa ˈˈe o te here. Aita noa Iesu i hiˈopoa i te huru raveraa to ˈna Metua i te mau mea, a tapao ai i to ˈNa huru aau e to ˈNa mau ateriputi, ua pee e ua haapao atoa râ i te mau mea atoa ta ˈna i haapii no nia i to ˈna Metua. Ei faahopearaa, riro mai nei teie Tamaiti auraro mai to ˈna Metua—no reira hoi te Bibilia e faataa ˈi ia ˈna mai ‘te huru mau o te Atua hiˈo-ore-hia ra.’ (Kol. 1:15) Ma te pee roa i te Mesia, e nehenehe tatou e haafatata roa ˈtu â ia Iehova.

Ia rahi atu â i te pee ia Iehova

5. Eaha te tauturu ia tatou ia rahi atu â i te pee ia Iehova, e no te aha?

5 ‘Ua hamanihia tatou ma to te Atua huru, ia au i to ˈna iho hohoˈa,’ e nehenehe ïa tatou e faaite i to te Atua mau ateriputi. (Gen. 1:26) Ua faaue te aposetolo Paulo i te mau Kerisetiano ia ‘pee i te Atua, mai te tamarii herehia ra.’ (Eph. 5:1) E tauturu te peeraa i te Mesia ia tatou ia pee i to tatou Metua i te raˈi. No te mea aita hoê aˈe taata i pee maitai roa i to te Atua manaˈo e i ta ˈna mau haaraa ia Iesu, e aita hoê aˈe taata i tia ia haapii maitai roa ia tatou no nia Iehova ia ˈna. I te fenua nei, aita noa Iesu i faaite i te iˈoa o Iehova, i te Ihotaata atoa râ ta taua iˈoa ra e faahohoˈa ra. (A taio i te Mataio 11:27.) Ua na reira Iesu na roto i ta ˈna mau parau e ohipa, i ta ˈna mau haapiiraa e to ˈna hiˈoraa.

6. Te faaite ra ta Iesu mau haapiiraa i te aha no nia ia Iehova?

6 Ua haapii mai Iesu eaha ta te Atua e titau maira e eaha to ˈna manaˈo i to ˈna mau taata haamori. (Mat. 22:36-40; Luka 12:6, 7; 15:4-7) Ei hiˈoraa, i muri aˈe i te faahitiraa hoê o na Ture Ahuru—“eiaha roa oe e faaturi”—ua faataa Iesu i to te Atua manaˈo i te mea e tupu i roto roa i te aau o te taata hou oia e rave ai i tera ohipa. Ua na ô oia: “O te hiˈo noa ˈtu i t[a] vetahi ê ra vahine ei faatupu i te hinaaro, ua faaturi ïa ia ˈna i to ˈna ihora aau.” (Exo. 20:14; Mat. 5:27, 28) I muri aˈe i te tatara-hape-raa te mau Pharisea i te hoê parau o te Ture—“e aroha ˈtu oe i to taata-tupu, e e riri atu i to enemi”—faaite atura Iesu i to Iehova manaˈo a na ô ai: “E aroha ˈtu i to outou mau enemi; . . . e pure hoi i . . . tei hamani ino ia outou.” (Mat. 5:43, 44; Exo. 23:4; Lev. 19:18) E tauturu te taaraa i to te Atua manaˈo e i ta ˈna e titau maira ia tatou ia rahi atu â i te pee ia ˈna.

7, 8. Eaha ta tatou e haapii no nia ia Iehova i to Iesu hiˈoraa?

7 Ua faaite atoa Iesu na roto i te hiˈoraa mai te aha te huru o to ˈna Metua. Ia taio tatou i roto i te mau Evanelia e ua aumihi Iesu i te taata riirii, ua aumauiui i te taata e mauiui ra, ua inoino i ta ˈna mau pǐpǐ i te avauraa i te mau tamarii rii, aita anei tatou e ite ra e tera atoa te huru aau o te Metua? (Mar. 1:40-42; 10:13, 14; Ioa. 11:32-35) A feruri na e nafea ta Iesu mau ohipa e tauturu ai ia tatou ia ite i te mau ateriputi matamua o te Atua. Aita anei te mau semeio ta te Mesia i faatupu e faaite ra i te mana rahi i vai na ia ˈna? Aita roa ˈtu â oia i faaohipa i tera mana no te imi i to ˈna maitai aore ra no te opua e haamauiui ia vetahi ê. (Luka 4:1-4) Te faaite papu ra to ˈna tiahiraa i te feia hoo nounou i rapaeau i te hiero i to ˈna ite i te parau-tia! (Mar. 11:15-17; Ioa. 2:13-16) Te haapapu ra ta ˈna mau haapiiraa e parau maitatai i faaohipa no te haaputapû i te aau o te taata e ‘ua rahi to ˈna paari ia Solomona.’ (Mat. 12:42) Eaha ta tatou e nehenehe e parau no to Iesu here i te horoaraa i to ˈna ora no vetahi ê ‘aita roa hoi e taata aroha ê atu i tei reira’?—Ioa. 15:13.

8 Ua hohoˈa te Tamaiti o te Atua ma te tia roa ia Iehova i roto i te mau mea atoa ta ˈna i parau e i rave i tia ˈi ia ˈna ia na ô: “O tei hiˈo mai ia ˈu ra, ua hiˈo ïa i te Metua.” (A taio i te Ioane 14:9-11.) Te peeraa i te Mesia, o te pee-atoa-raa ïa ia Iehova.

O Iesu Tei faatavaihia e Iehova

9. Inafea e mea nafea to Iesu riroraa mai Tei faatavaihia e te Atua?

9 A hiˈo na i tei tupu i te tau toparaa rauere i 29 T.T. i te 30raa o te matahiti, ua haere Iesu ia Ioane Bapetizo ra. ‘E oti aˈera Iesu i te bapetizohia, haere maira oia i nia mai raro mai i te pape, e inaha, vetea aˈera te raˈi ia ˈna, hiˈo aˈera oia i te varua o te Atua i te pouraa mai mai te uupa ra, e te tauraa mai i nia iho ia ˈna.’ I taua taime ra, riro mai nei oia ei Mesia, e faaite ihora Iehova iho e o Iesu Tei faatavaihia e ana, a na ô ai: “Tau Tamaiti here teie, ua mauruuru roa vau ia ˈna.” (Mat. 3:13-17) Auê ïa tumu maitai roa ta tatou no te hinaaro e pee i te Mesia e!

10, 11. (a) Mea nafea te faaohiparaahia te iˈoa toroa “Mesia” no Iesu? (b) No te aha tatou e pee ai ia Iesu Mesia?

10 I roto i te Bibilia, ua faaohipahia te iˈoa toroa “Mesia” no Iesu i roto e rave rau auraa mai Iesu Mesia, te Mesia ra ia Iesu, e te Mesia. Ua faaohipa na mua Iesu iho i te parau “Iesu Mesia”—te iˈoa e te iˈoa toroa i muri iho. I to Iesu pureraa i to ˈna Metua, ua parau oia: “Teie hoi te ora mure ore, ia ite ratou ia oe i te Atua mau ra, e ia Iesu i te Mesia i ta oe i tono mai.” (Ioa. 17:3) Te huti maitai ra teie faaohiparaa i te ara-maite-raa i nia i te ihotaata ta te Atua i tono mai e tei riro mai Tei faatavaihia e ana. To mua anaˈe te iˈoa toroa i te iˈoa, mai teie ‘Mesia ra ia Iesu,’ te haafaufaahia ra ïa te tiaraa eiaha te taata. (Kor. 2, 4:5) Te faaohiparaa i te parau “te Mesia,” to mua te faataa iˈoa papu i te iˈoa toroa, o te tahi atu ïa ravea no te haamatara i te iˈoa toroa o Iesu ei Mesia.—Ohi. 5:42.

11 No te faaohiparaahia te iˈoa toroa “Mesia” no Iesu, te haapapu ra te reira i teie parau mau faufaa: Noa ˈtu e ua haere mai te Tamaiti a te Atua i te fenua nei ei taata e ua faaite i te hinaaro o to ˈna Metua, e ere oia i te hoê noa taata, e ere atoa i te hoê noa peropheta; ua haere mai oia e riro mai Tei faatavaihia e Iehova. Ia pee ïa tatou i teie Ihotaata e tia ˈi.

O Iesu te ravea faaoraraa otahi

12. Eaha tei parauhia i te aposetolo Toma e mea faufaa no tatou?

12 Ua faahitihia te tahi atu tumu faufaa roa no te pee noa i te Mesia i roto i ta Iesu mau parau tau hora hou to ˈna poheraa. Ei pahonoraa i ta Toma uiraa no nia i ta Iesu faahitiraa no te haereraa e te faaineineraa i te hoê vahi no ratou, ua na ô Iesu: “O vau te eˈa, e te parau mau, e te ora, aore roa e taata e tae i te Metua ra, maori râ ei ia ˈu.” (Ioa. 14:1-6) O na aposetolo haapao maitai 11 ïa ta Iesu e paraparau ra. Ua fafau oia ia ratou i te hoê parahiraa i nia i te raˈi, mea faufaa atoa râ ta ˈna parau no te feia e tiaturi ra e fanaˈo i te ora mure i te fenua nei. (Apo. 7:9, 10; 21:1-4) Mea nafea?

13. I roto i teihea auraa o Iesu ai “te eˈa”?

13 O Iesu Mesia “te eˈa,” e mea na roto ia ˈna anaˈe hoi e nehenehe ai tatou e haafatata ˈtu i i te Atua. E parau mau ïa no te pure, no te mea e mea na roto noa i te pureraa ma te iˈoa o Iesu e papu ai ia tatou e e horoa mai te Metua i te mau mea atoa ta tatou e ani atu ia au i to ˈNa hinaaro. (Ioa. 15:16) O Iesu atoa râ “te eˈa” i roto i te tahi atu auraa. Na te hara i faaatea ê i te huitaata i te Atua. (Isa. 59:2) Ua horoa Iesu i “to ˈna ora ei hoo no te taata e rave rahi.” (Mat. 20:28) Ei faahopearaa, te faataa ra te Bibilia: “Te mâ nei tatou i ta tatou mau hara atoa i te toto . . . o Iesu.” (Ioa. 1, 1:7) Ua iriti ïa te Tamaiti i te eˈa o te faafaite i te Atua. (Roma 5:8-10) E nehenehe tatou e fanaˈo i te hoê taairaa e te Atua mai te peu noa e e faaroo tatou ia Iesu e e auraro tatou ia ˈna.—Ioa. 3:36.

14. E nafea o Iesu ai “te parau mau”?

14 O Iesu “te parau mau” eiaha noa no te mea ua paraparau noa oia no nia i te parau mau e ua ora ia au i te reira, no te mea atoa râ no nia te mau parau tohu atoa i papaihia i te Mesia—e rave rahi o te reira—ua tupu ïa na roto ia ˈna. “Te mau mea atoa a te Atua i parau mai,” ta te aposetolo Paulo ïa i papai, “e oia anaˈe ïa i roto ia ˈna.” (Kor. 2, 1:20) ‘E ata atoa no te mau mea maitatai a muri atu’ to roto i te Ture a Mose tei tupu mau na roto i te Mesia ra ia Iesu. (Heb. 10:1; Kol. 2:17) O Iesu te ihotaata i haamauhia ˈi te mau parau tohu atoa, e ua haamaramarama te reira i ta ˈna tuhaa faufaa roa i roto i te tupuraa o ta Iehova opuaraa. (Apo. 19:10) Ia faufaahia tatou i te tupuraa o ta te Atua i opua no tatou, e mea tia ia pee tatou i te Mesia.

15. I roto i teihea auraa o Iesu ai “te ora”?

15 O Iesu “te ora” no te mea ua hoo oia i te huitaata e to ˈna toto, e e ô te ora mure ore ta te Atua e horoa “i roto i to tatou ra Fatu ia Iesu Mesia.” (Roma 6:23) O Iesu atoa “te ora” no tei pohe. (Ioa. 5:28, 29) Hau atu â, a feruri na eaha ta ˈna e rave ei Tahuˈa Rahi i te roaraa o ta ˈna Faatereraa tausani matahiti. E noaa ia ˈna te faatiamâraa mure ore o te hara e te pohe no to ˈna mau melo huiraatira i te fenua nei!—Heb. 9:11, 12, 28.

16. No te aha tatou e pee ai ia Iesu?

16 E auraa rahi atu â ïa ta Iesu pahonoraa ia Toma no tatou. O Iesu te eˈa, e te parau mau, e te ora. O ˈna te ihotaata ta te Atua i tono mai i te ao nei ia ora hoi to te ao ia ˈna. (Ioa. 3:17) Aore roa e taata e tae i te Metua ra, maori râ ei ia ˈna ra. Te na ô maitai ra te Bibilia: “Aore roa . . . e ora ia vetahi ê, aita ˈtu hoi e iˈoa i faaitehia mai i te taata i raro aˈe i teie nei raˈi, e ora ˈi tatou nei.” (Ohi. 4:12) Noa ˈtu eaha ta tatou i haapii na mua ˈˈe, o te tiaturiraa ia Iesu, o te peeraa ia ˈna, e o te aratai hoi i te ora, te haerea paari no tatou.—Ioa. 20:31.

Te faauehia maira ia faaroo i te Mesia

17. No te aha mea faufaa ˈi no tatou ia faaroo i te Tamaiti a te Atua?

17 Ua ite mata Petero, Ioane, e Iakobo i te faahuru-ê-raa, e i tera taime, faaroo atura ratou i te hoê reo no te raˈi mai e na ô ra: “O tau Tamaiti here teie, a faaroo ia ˈna.” (Luka 9:28, 29, 35) Mea faufaa ia auraro tatou i te faaueraa e faaroo i te Mesia.—A taio i te Ohipa 3:22, 23.

18. E nafea ia faaroo ia Iesu Mesia?

18 Te faarooraa ia Iesu, o te ‘tiatonu-maite-raa ïa to tatou mata ia ˈna, o te haamanaˈo-maite-raa ïa ia ˈna.’ (Heb. 12:2, 3) No reira, e mea maitai ia ‘faarahi hua ˈtu i te haapao i te mau parau’ ta tatou e taio no ˈna i roto i te Bibilia e te mau papai a “te tavini haapao maitai e te paari,” oia atoa i ta tatou e faaroo no ˈna i te mau putuputuraa Kerisetiano. (Heb. 2:1; Mat. 24:45) Ei mamoe na ˈna, e haavitiviti anaˈe ïa i te faaroo e te pee ia Iesu.—Ioa. 10:27.

19. Eaha te tauturu mai ia pee noa i te Mesia?

19 E nehenehe anei e pee noa i te Mesia noa ˈtu te mau fifi? E, e nehenehe, mai te peu e ‘e tapea maite tatou i te hiroa parau mau’ ma te faaohipa i ta tatou e haapii ra “ma te faaroo e te hinaaro i te Mesia ra ia Iesu.”—Tim. 2, 1:13.

Eaha ta oe i haapii?

• No te aha e piri roa ˈtu â ˈi to tatou taairaa e Iehova ia pee i “te Mesia”?

• No te aha te peeraa ˈi ia Iesu o te peeraa ïa ia Iehova?

• E nafea o Iesu ai “te eˈa, e te parau mau, e te ora”?

• No te aha e mea tia ˈi ia faaroo tatou i Tei faatavaihia e Iehova?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 28]

Ua faaite ta Iesu mau haapiiraa i te manaˈo teitei o Iehova

[Hohoˈa i te api 29]

E mea tia ia pee tatou ma te taiva ore i Tei faatavaihia e Iehova

[Hohoˈa i te api 31]

Ua parau Iehova: “O tau Tamaiti . . . teie, a faaroo ia ˈna”