Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ia itoito rahi i te fare o Iehova!

Ia itoito rahi i te fare o Iehova!

Ia itoito rahi i te fare o Iehova!

“Ua riro roa vau i te itoito i to fare.”—IOA. 2:17.

1, 2. Ua aha Iesu i roto i te hiero i 30 o to tatou tau, e no te aha?

 A MANAˈO noa na i te ohipa e tupu ra. Ua tae i te tau Pasa 30 o to tatou tau. E ono avaˈe na mua ˈtu, ua haamata Iesu i ta ˈna taviniraa i te fenua nei. I teie nei, te haere ra oia i Ierusalema. I te hiero, te ite ra Iesu i “te feia hoo puaatoro, e te mamoe, e te uupa, e te feia hoo moni i te parahiraa” i roto i te Aua a te mau Etene. Ma te hoê tairi hamanihia i te taura rii, te tiahi ra oia i te mau animara i rapaeau, e te pee ra iho â te feia hoo na muri iho. Te hue atoa ra Iesu i te moni a te feia hoo moni, e te faatiopa ra oia i ta ratou mau iri. Te faaue ra oia i te feia hoo uupa e hopoi ê atu i ta ratou mau mea.—Ioa. 2:13-16.

2 Te faaite ra te mau ohipa ta Iesu i rave i to ˈna anaanatae rahi i te hiero. Te faaue ra oia: “Eiaha e faariro i te fare o tau Metua ei fare hooraa taoˈa.” Ia hiˈo te mau pǐpǐ a Iesu i teie mau mea, te haamanaˈo ra ratou i te mau parau i papaihia e te fatu salamo ra o Davida tau senekele aˈenei: “Ua riro roa vau i te itoito i to fare.”—Ioa. 2:16, 17; Sal. 69:9.

3. (a) Eaha te itoito rahi? (b) Eaha te uiraa ta tatou e uiui ia tatou iho?

3 No to Iesu hoi anaanatae rahi, to ˈna itoito rahi i te fare o te Atua i ohipa ˈi o ˈna. Te itoito rahi o “te haapuairaa e te anaanatae-roa-raa ïa i te rave i te tahi mea.” I teie 21raa o te senekele, ua hau atu i te hitu mirioni Kerisetiano o te anaanatae rahi nei i te fare o te Atua. E uiui paha tatou taitahi, ‘E nafea vau e itoito roa ˈtu â ˈi i te fare o Iehova?’ No te tauturu ia tatou ia pahono atu, na mua, e hiˈo anaˈe eaha te fare o te Atua i teie nei mahana. I muri iho, e rave tatou i te tahi mau hiˈoraa bibilia o te mau taata haapao maitai tei faaite i te itoito rahi i te fare o te Atua. Ua papaihia to ratou parau “ia ite tatou” e ia itoito hau atu â tatou.—Roma 15:4.

Te fare o te Atua—i tahito ra e i teie nei

4. No teihea opuaraa i patu ai Solomona i te hiero?

4 I Iseraela i tahito ra, o te hiero ïa i Ierusalema te fare o te Atua. Papu roa, aita Iehova i parahi mau i reira. Ua na ô oia e: “Te mau raˈi tau terono, e te fenua nei tau taahiraa avae; teihea tena fare ta outou e faatia na no ˈu? e teihea taua faaearaa no ˈu ra?” (Isa. 66:1) Ua riro râ te hiero i patuhia i te ariiraa o Solomona ei vahi matamua no te haamori ia Iehova, te vahi e pûpûhia ˈi te mau pure.—Arii 1, 8:27-30.

5. Eaha ta te haamoriraa i roto i te hiero i patuhia e Solomona e faataipe ra?

5 I teie mahana, e ere te fare o Iehova i te hoê fare mau i Ierusalema aore ra i te tahi vahi ê atu. O te hoê râ faanahoraa ia nehenehe tatou e haafatata ˈtu ma te haamori ia ˈna na nia i te tusia taraehara a te Mesia. Te tahoê nei te mau tavini taiva ore atoa a te Atua no te haamori ia Iehova i roto i teie hiero pae varua.—Isa. 60:4, 8, 13; Ohi. 17:24; Heb. 8:5; 9:24.

6. O vai ma te mau arii no Iuda tei faaite i te hoê itoito rahi roa no te haamoriraa mau?

6 I muri aˈe i to Iseraela amaharaa na roto e piti basileia i 997 hou to tatou tau, e 4 noa arii i nia i na 19 tei faatere i Iuda, te basileia no apatoa, o tei faaite i te hoê itoito rahi roa no te haamoriraa mau. O Asa, Iehosaphata, Hezekia, e o Iosia ïa. Eaha te mau haapiiraa faufaa ta tatou e huti mai no nia i to ratou mau hiˈoraa?

E haamaitairaa te noaa i te taviniraa ma te aau atoa

7, 8. (a) Teihea huru taviniraa ta Iehova e haamaitai ? (b) Eaha te faaararaa ta tatou e huti mai i te hiˈoraa o te arii ra o Asa?

7 I to Asa ariiraa, ua tono Iehova i te mau peropheta no te aratai i to ˈNa nunaa ia rave i te hoê haerea haapao maitai. Ei hiˈoraa, te faaite ra te Bibilia e ua faaroo Asa i te peropheta ra ia Azaria a Odeda. (A taio i te Paraleipomeno 2, 15:1-8.) Maoti te mau tauiraa a Asa i tahoê ai te mau taata no Iuda e oia atoa te hoê rahiraa taata no te basileia o Iseraela o tei pou mai no te amui i roto i te hoê tairururaa rahi i Ierusalema. Ua faaite paatoa ratou i ta ratou faaotiraa papu e haamori ia Iehova ma te taiva ore. Te taio nei tatou: “Ua tǎpǔ atura ratou ma te pii hua ia Iehova, e ma te umere, e ma te mau pu, e ma te supheri. Oaoa aˈera Iuda i taua tǎpǔ ra; ua tǎpǔ hoi ratou ma te aau atoa, e ua imi ratou ia ˈna ma te hinaaro atoa; e ua itea hoi ia e ratou; e ua horoa mai Iehova i te hau ia ratou e ati noa ˈˈe.” (Par. 2, 15:9-15) Papu roa, e haamaitai atoa mai Iehova ia tatou ia tavini tatou ia ˈna ma te aau atoa.—Mar. 12:30.

8 I muri aˈe râ, ua riri hoi Asa i te aˈo a Hanani hiˈo ra. (Par. 2, 16:7-10) E nafea ïa tatou ia aˈo aore ra ia aratai Iehova ia tatou na roto i te mau matahiapo Kerisetiano? E farii e e faaohipa oioi anei tatou i ta ratou aˈoraa niuhia i nia i te mau Papai e ma te ore e topa i roto i te marei o te inoino?

9. Eaha te haamǎtaˈuraa ta Iehosaphata e Iuda atoa i faaû, e ua aha ratou?

9 Ua faatere te arii ra o Iehosaphata i Iuda i te 10raa o te senekele hou to tatou tau. Ua faaû oia e o Iuda taatoa i te haamǎtaˈuraa a te mau nuu amui o Amona, Moabi, e to te mouˈa Seira. Noa ˈtu to ˈna riaria, ua aha oia? Ua haaputuputu maira oia e te mau taata o Iuda, e ta ratou atoa mau vahine e tamarii i roto i te fare o Iehova no te pure. (A taio i te Paraleipomeno 2, 20:3-6.) Ia au i te mau parau ta Solomona i faahitihia na mua ˈtu i te avariraahia te hiero, ua ani onoono Iehosaphata ia Iehova: “Eita anei oe e faahapa ia ratou, e to matou Atua? aita hoi o matou nei e puai ia rave atu i teie nei feia rahi e tii mai e rave ia matou nei; aita hoi matou i ite i te ravea ia rave: tei ia oe râ to matou mata.” (Par. 2, 20:12, 13) Ia oti ta Iehosaphata pure, ua turai te varua o Iehova ia Iahaziela, e ati Levi, “i ropu i te amuiraa atoa ra,” ia parau i te mau parau tamahanahana o tei horoa i te tiaturi i te nunaa.—A taio i te Paraleipomeno 2, 20:14-17.

10. (a) Mea nafea to Iehosaphata e te basileia o Iuda aratairaahia? (b) E nafea tatou e faaite ai i te mauruuru no te aratairaa a Iehova ia tatou i teie mahana?

10 Oia mau, i tera tau, ua aratai Iehova ia Iehosaphata e i te basileia o Iuda na roto ia Iahaziela. I teie mahana, te tamahanahanahia nei e te arataihia nei tatou e te pǔpǔ o te tavini haapao maitai e te paari. Papu maitai, te hinaaro nei iho â tatou e turu e e faatura i te mau matahiapo faatoroahia o te haa rahi nei no te tiai ia tatou e no te horoa i te mau aratairaa a “te tavini haapao maitai e te paari.”—Mat. 24:45; Tes. 1, 5:12, 13.

11, 12. Eaha te haapiiraa ta tatou e huti mai i te ohipa i tupu i nia ia Iehosaphata e ia Iuda?

11 Mai ia Iehosaphata e to ˈna nunaa tei amui no te imi i te aratairaa a Iehova, ia tae tamau iho â tatou i te mau putuputuraa a te amuiraa e to tatou mau taeae e tuahine. Mai te peu e i te tahi mau taime, ua fifi-roa-hia tatou, ma te ore e ite eaha te rave, e pee anaˈe ïa i te hiˈoraa maitai roa o Iehosaphata e te nunaa o Iuda e ia fariu tatou ia Iehova na roto i te pure ma te tiaturi taatoa ia ˈNa. (Mas. 3:5, 6; Phil. 4:6, 7) Noa ˈtu e o tatou anaˈe, e tahoê tatou i to tatou “mau taeae atoa i te ao nei” na roto i ta tatou mau aniraa ia Iehova.—Pet. 1, 5:9.

12 Ua pee Iehosaphata e to ˈna nunaa i ta Iahaziela aratairaa no ǒ mai i te Atua ra. Eaha ïa tei tupu? Ua upootia mai ratou i roto i te aroraa i tupu i muri iho e ua hoˈi ratou “ma te oaoa” e “ma te nabala, e te kinura, e te pu, i Ierusalema i roto i te fare o Iehova.” (Par. 2, 20:27, 28) Te faatura atoa nei tatou i te aratairaa a Iehova na roto i te tavini haapao maitai e te paari e te arue amui nei tatou ia ˈNa.

A atuatu maitai i ta tatou mau vahi putuputuraa

13. Eaha te ohipa ta Hezekia i haamata i te omuaraa o to ˈna ariiraa?

13 I te avaˈe matamua o to ˈna ariiraa, ua faaite Hezekia i to ˈna itoito rahi no te haamoriraa a Iehova na roto i te iriti-faahou-raa e te tataîraa i te hiero. Ua faanaho oia i te mau tahuˈa e te ati Levi no te tamâ i te fare o te Atua. Ua na reira ratou 16 mahana. (A taio i te Paraleipomeno 2, 29:16-18.) Te haamanaˈo nei tera tutavaraa ia tatou i te atuatu e i te tataî i ta tatou mau vahi putuputuraa ia vai noa ma te hoê huru o te faaite nei i to tatou itoito rahi no te haamoriraa a Iehova. Aita anei outou i faaroo aˈenei i te mau faatiaraa a te taata tei maere roa i te itoito rahi o te mau taeae e tuahine o tei apiti atu i teie ohipa? Oia mau, maoti ta ratou mau tutavaraa e arue-rahi-hia ˈi Iehova.

14, 15. I teie mahana, eaha te ohipa tei arue rahi ia Iehova? A horoa i te mau faahiˈoraa.

14 I roto i te hoê oire i Beretane apatoerau, ua patoi te hoê taata i te tataîraa i opuahia o te hoê Piha a te Basileia tapiri i to ˈna fenua. Ua parau e ua ohipa te mau taeae o tera vahi ma te mǎrû. Ma te parau e e mea titauhia ia tataî i te patu tia ropu i te fenua o te Piha a te Basileia e to te taata tapiri, ua pûpû ratou e rave i te ohipa ma te tamoni ore. Ua haa uˈana ratou, i te mea mau, ua hamani hoi ratou i te rahiraa o te patu. Ua taui te huru o teie taata tapiri i mua i te mau ohipa a teie mau taeae. I teie nei no te tauturu, te tiai nei oia i te fenua o te Piha a te Basileia.

15 Te turu nei te nunaa o Iehova i te hoê ohipa paturaa na te ao nei. Te ohipa amui nei te mau rima tauturu no te vahi iho e te mau tavini taime taatoa no te ara mai no te patu eiaha noa i te mau Piha a te Basileia, i te mau Piha tairururaa e te mau Betela atoa. Ua tere Sam raua ta ˈna vahine faaipoipo o Ruth i roto e rave rahi fenua i Europa e i Afirika no te tauturu i te paturaa. I te mau vahi atoa ta raua i haere, te oaoa atoa nei raua i te poro e to reira mau amuiraa. Te faataa ra o Sam eaha tei turai ia ˈna ia faaô i roto i teie mau paturaa nunaa rau: “O te mau faaitoitoraa ïa a te tahi atu mau taeae tei tavini i roto i te mau Betela i te mau fenua rau. No to ˈu noa iteraa i to ratou itoito rahi e to ratou oaoa i hinaaro ai au e tavini mai tera te huru.”

A faaroo i te mau faaueraa a te Atua

16, 17. Ua apiti te nunaa o te Atua ma te itoito rahi i teihea ohipa, e eaha te itehia mai?

16 Hau atu â i te tataîraa i te hiero, ua haamau faahou Hezekia i te oroa Pasa tamatahiti ta Iehova i faaue. (A taio i te Paraleipomeno 2, 30:1, 4, 5.) Ua titau manihini Hezekia e to Ierusalema i te nunaa taatoa—te basileia no apatoerau atoa—ia haere mai. Ua horo te mau vea ati aˈe ia Iseraela ma te hopoi i te mau rata titauraa.—Par. 2, 30:6-9.

17 I teie mau matahiti i mairi aˈenei, ua apiti tatou i te hoê â huru tutavaraa. Ua faaohipa tatou i te mau titau-manihini-raa i neneihia no te ani i te taata o to tatou tuhaa fenua ia putuputu mai no te haamanaˈoraa i te Amuraa maa ahiahi a te Fatu, no te faaroo i te faaueraa a Iesu. (Luka 22:19, 20) Ma te haamaramaramahia i ta tatou mau putuputuraa no te taviniraa, ua apiti atu tatou ma te itoito rahi i teie ohipa. Ua haamaitai mau â Iehova i teie tutavaraa! I te matahiti i mahemo iho nei, fatata e hitu mirioni o tatou tei opere i te mau titau-manihini-raa, e ua tae mai 17 790 631 rahiraa taata!

18. No te aha e mea faufaa roa ˈi no outou te itoito rahi no te haamoriraa mau?

18 Ua parauhia no Hezekia e: “Ua tiaturi oia i te Atua o Iseraela ia Iehova; aor[e] hoi o ˈna e faito i muri aˈe ia ˈna, i te mau arii atoa o Iuda ra, aita hoi o ˈna e faito i mua ia ˈna ra. Ua ati maite oia i[a] Iehova, aore i faarue i te pee ia ˈna, ua haapao râ oia i ta ˈna parau, ta Iehova i parau mai ia Mose ra.” (Arii 2, 18:5, 6) Ia pee ïa tatou i to ˈna hiˈoraa e tia ˈi. E tauturu to tatou itoito rahi i te fare o te Atua ia tatou ‘ia ati maite ia Iehova’ ma te tiai i te ora mure.—Deut. 30:16.

A pee oioi i te aratairaa

19. Eaha te tutavaraa e ravehia ra ma te itoito rahi i te tau o te Oroa haamanaˈoraa?

19 I to Iosua ariiraa, ua faanaho atoa oia e faatupu i te oroa Pasa, ma te faaineine maitai. (Arii 2, 23:21-23; Par. 2, 35:1-19) E ara maite atoa tatou ia ineine maitai te mau tairururaa mataeinaa, tairururaa haaati, mahana tairururaa taa ê, e oia atoa te Oroa haamanaˈoraa. Te haaputuputu nei te mau taeae o te tahi atu mau fenua ma te faaû i te pohe ia nehenehe hoi ratou e haamanaˈo i te poheraa o te Mesia. E ara te mau matahiapo itoito mau eiaha te hoê aˈe o te amuiraa e moehia. E tauturuhia te ruhiruhia e te feia tino paruparu ia tae mai ratou no tera oroa.

20. (a) Eaha tei tupu i to Iosia ariiraa, e ua nafea oia? (b) Eaha te haapiiraa o te haaputapû i to tatou aau?

20 A tataîhia ˈi te hiero ta te arii Iosia i faanaho, ‘ua ite Hilikia te tahuˈa rahi i te buka ture a Iehova i papaihia e Mose ra.’ Ua tuu oia i te reira ia Saphana te papai parau a te arii tei taio i te reira parau ia Iosia. (A taio i te Paraleipomeno 2, 34:14-18.) Eaha tei tupu mai? Ua hahae ihora te arii i to ˈna ahu ma te oto e ua faaue i te mau taata e ui ia Iehova. Na roto i te peropheta vahine ra ia Hulada, ua horoa te Atua i te hoê poroi faautuaraa i te tahi mau peu faaroo ta Iuda i rave na. Ua tapao râ te Atua i te tutavaraa uˈana a Iosia no te faaore i te peu idolo, e ua mauruuru noa Iehova ia ˈna noa ˈtu te mau ino i tohuhia no te nunaa taatoa. (Par. 2, 34:19-28) Eaha ta tatou e huti mai? Papu roa hoê â hinaaro to tatou e to Iosia. Te hinaaro nei tatou e pee oioi i te aratairaa a Iehova, ma te ara maite i te hiˈoraa e faaara maira i te ohipa e tupu ia vaiiho tatou i te ohipa apotata e te haapao ore ia haafifi i ta tatou haamoriraa ia Iehova. E e nehenehe tatou e tiaturi e e ite Iehova ma te mauruuru i to tatou itoito rahi no te haamoriraa mau, mai ta ˈna i rave no Iosia.

21, 22. (a) No te aha tatou e faaite ai i te itoito rahi i te fare o Iehova? (b) Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i to muri iho nei tumu parau?

21 Ua horoa teie e maha arii o Iuda—Asa, Iehosaphata, Hezekia, e o Iosia—i te mau hiˈoraa maitatai roa no tatou na roto i to ratou itoito rahi i te fare o te Atua e no ta ˈna haamoriraa. Ia turai atoa ïa to tatou itoito rahi ia tiaturi tatou ia Iehova e ia haa no ta ˈna haamoriraa e tia ˈi. Papu o te eˈa o te paari e o te oaoaraa ia auraro tatou i te mau faaueraa a te Atua e ia farii i te aupuru î i te here e te aˈoraa no ǒ mai i te amuiraa e ta ˈna mau matahiapo.

22 E huti te tumu parau i muri iho nei i to tatou ara-maite-raa i nia i te itoito rahi i roto i te taviniraa e e faaitoito te reira i te feia apî ia tavini i to tatou Metua î i te here ma te itoito rahi. E hiˈopoa atoa tatou e nafea tatou e ape ai i te hoê haafifiraa viivii roa ˈˈe a Satani. A pee ai tatou ma te itoito rahi i ta Iehova ra mau parau i faaitehia mai, te pee ra ïa tatou i te hiˈoraa o te Tamaiti a Iehova, o Iesu no ˈna hoi i parauhia ˈi e: “Ua riro roa vau i te itoito i to fare.”—Sal. 69:9; 119:111, 129; Pet. 1, 2:21.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• Teihea huru taviniraa ta Iehova e haamaitai, e no te aha?

• E nafea tatou e haapapu ai e te tiaturi nei tatou ia Iehova?

• E nafea te itoito rahi e turai ai ia tatou ia auraro i te mau faaueraa a te Atua?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 13]

Mea nafea Asa, Iehosaphata, Hezekia, e o Iosia i faaite ai i te itoito rahi i te fare o Iehova?