Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A faaite i te parau mau i to oe taata-tupu

A faaite i te parau mau i to oe taata-tupu

A faaite i te parau mau i to oe taata-tupu

“E teie nei, e haapae i te haavare, ei parau mau ta te taata atoa ia parau atu i te tahi.”—EPH. 4:25.

1, 2. Eaha to e rave rahi manaˈo i te parau mau?

 MAI te tau mai â te aimârôraahia te parau mau. I te 6raa o te senekele hou to tatou tau, ua parau te rohipehe Heleni ra o Alcée: “To roto te uaina te parau mau.” Oia hoi, e itehia te parau mau i muri aˈe noa to te hoê taata inu-hua-raa i te uaina e ru roa ˈtu ai paha oia i te paraparau. Ua hape atoa te manaˈo o te tavana Roma o te senekele matamua ra o Ponotio Pilato no nia i te parau mau ia ˈna i ui ma te tâhitohito ia Iesu: “Eaha te parau mau?”—Ioa. 18:38.

2 Ua parare te mau aimârôraa i te parau mau i to tatou tau. Te parau ra e rave rahi e ua rau te auraa o te taˈo “parau mau” aore ra mea taa ê te parau mau no te tahi e te tahi atu taata. E faaite vetahi ê i te parau mau i te taime tano noa aore ra maitai no ratou. Te na ô ra te buka Te faufaaraa o te haavare (Beretane): “E riro paha te haerea tia ei huru maitai roa, e faufaa iti râ to te reira i roto i te oraraa e te tutava-hope-raa no te oraraa ˈtu e no te panoonoo ore. Aita ˈtu e ravea ta te taata no nia i te reira, ia haavare oia no te ora.”

3. No te aha o Iesu te hiˈoraa faahiahia i te faaiteraa i te parau mau?

3 Mea taa ê mau â no te mau pǐpǐ a te Mesia! Aita Iesu i hiˈo i te parau mau mai te hoê manaˈo philosophia. Ua faaite noa oia i te parau mau. Ua farii atoa to ˈna mau enemi: “E Rabi, ua ite matou e, e taata parau mau oe, e te haapii nei oe i te parau a te Atua ma te tia.” (Mat. 22:16) I teie atoa mahana, te pee ra te mau Kerisetiano mau i to Iesu hiˈoraa. Aita ratou e taiâ ra i te faaite i te parau mau. Te farii ra ratou ma to ratou aau atoa i te aˈoraa a te aposetolo Paulo i te mau hoa Kerisetiano: “E teie nei, e haapae i te haavare, ei parau mau ta te taata atoa ia parau atu i te tahi.” (Eph. 4:25) E hiˈopoa anaˈe e toru tuhaa o ta Paulo mau parau. A tahi, o vai to tatou taata-tupu? A piti, eaha te auraa e faaite i te parau mau? E a toru, e nafea ia faaohipa i te reira i roto i to tatou oraraa o te mau mahana atoa?

O vai to tatou taata-tupu?

4. Taa ê atu i te mau aratai ati Iuda o te senekele matamua, mea nafea to Iesu peeraa i ta Iehova hiˈoraa i to tatou taata-tupu?

4 I te senekele matamua o to tatou tau, ua haapii vetahi mau aratai haapaoraa ati Iuda e o te mau ati Iuda aore ra hoa piri noa tei au ia parauhia e taata-tupu. Ua pee râ Iesu ma te tia roa i te huru o to ˈna Metua e to ˈna feruriraa. (Ioa. 14:9) A tapao e ua faaite oia i ta ˈna mau pǐpǐ e aita te Atua e faateitei ra i te hoê iri aore ra nunaa i nia ˈˈe i te tahi atu. (Ioa. 4:5-26) Hau atu â, ua faaite te varua moˈa i te aposetolo Petero e “e ore te Atua e haapao i te huru o te taata. O tei mǎtaˈu râ ia ˈna, e o tei rave i te parau-tia i te mau fenua atoa ra, o te itehia mai ïa e ana.” (Ohi. 10:28, 34, 35) E mea tia ïa ia hiˈo tatou i te taata atoa mai to tatou taata-tupu, ma te aroha ˈtoa ˈtu i te feia e haa ra ei enemi.—Mat. 5:43-45.

5. Eaha te auraa e faaite i te parau mau i to tatou taata-tupu?

5 Eaha râ te auraa o ta Paulo parau e mea tia ia faaite tatou i te parau mau i to tatou taata-tupu? Te parauraa i te parau mau, o te faaiteraa ïa i te mau mea ma te haavare ore. Eita te mau Kerisetiano mau e taviri aore ra e faahuru ê i te mau mea no te haavare ia vetahi ê. ‘E riaria ratou i te ino e e ati atu i te maitai.’ (Roma 12:9) No te pee i “te Atua parau mau,” ia tutava ïa tatou i te riro ei taata haerea tia e te huna ore i roto i ta tatou mau haaraa atoa e tia ˈi. (Sal. 15:1, 2; 31:5) Maoti to tatou maiti-maitai-raa i ta tatou mau parau e nehenehe ai te mau tupuraa au ore aore ra huru ê atoa e faatitiaifarohia ma te ore e haavare.—A taio i te Kolosa 3:9, 10.

6, 7. (a) Ia faaite tatou i te parau mau, e mea tia anei ïa ia parau roa ˈtoa ˈtu tatou i te mau tuhaa rii i te taata atoa e ui mai? A faataa. (b) O vai ta tatou e tiaturi ia faaite tatou i te parau mau?

6 Ia faaite tatou i te parau mau ia vetahi ê, e mea tia anei ïa ia parau roa ˈtu tatou i te mau tuhaa rii atoa i te taata e ui mai? Eita. I to Iesu parahiraa i te fenua nei, ua faaite oia e eita e tano ia pahono tia ˈtu aore ra ia horoa ˈtu i te tahi haamaramaramaraa i te tahi mau taata. I to te mau aratai haapaoraa haavarevare uiraa ia Iesu o vai te tumu o te mau tapao e semeio ta ˈna i rave, ua parau atu oia: “E ui atoa vau ia outou i ta ˈu nei ui; e e faaite mai outou ia ˈu, a faaite atu ai au ia outou i te tumu i rave ai au i taua mau mea nei.” I to te mau papai parau e feia paari oreraa e hinaaro e pahono, ua na ô Iesu: “Eita atoa vau e faaite atu ia outou i te tumu i rave ai au i taua mau mea nei.” (Mar. 11:27-33) No ta ratou mau peu viivii e to ratou faaroo ore, aita oia i manaˈo e e mea tia iho â ia pahono oia i te uiraa. (Mat. 12:10-13; 23:27, 28) I teie atoa mahana, ia ara te nunaa o Iehova i te mau apotata e te tahi atu mau taata ino o te faaohipa i te ravea paari aore ra o te haavare no ta ratou mau opuaraa miimii e tia ˈi.—Mat. 10:16; Eph. 4:14.

7 Ua faaite atoa Paulo e eita paha e tano ia pahono roa aore ra hope i te tahi mau taata. Ua parau oia e ‘e hopoi parau ratou e te hiˈopoa ma te parau i te mau mea au ore.’ (Tim. 1, 5:13) Oia, e nehenehe te feia o te faaô atu i roto i ta vera mau ohipa aore ra te feia eita e nehenehe e tiaturihia ia tapea i te hoê parau e ite e eita vetahi ê e hinaaro e faaite atu i te tahi haamaramaramaraa. E mea maitai aˈe ia pee i ta Paulo aˈoraa faaurua: “Ia imi maite . . . outou i te hau, ia haapao i to outou iho mau toroa,” aore ra ta outou iho ohipa. (Tes. 1, 4:11) I te tahi mau taime râ, e mea tia paha ia ui te mau matahiapo o te amuiraa i te mau uiraa no nia i ta tatou iho mau ohipa no te amo i te mau hopoia i faataahia na ratou. I roto i teie tupuraa, e haapopou-rahi-hia e e tauturu rahi ia haa amui tatou no te faaite i te parau mau.—Pet. 1, 5:2.

A faaite i te parau mau no nia i te mau ohipa o te utuafare

8. E nafea te faaiteraa i te parau mau e tauturu ai i te mau melo utuafare ia piri atu â te tahi e te tahi?

8 E faatupu iho â tatou i te taairaa piri roa ˈˈe i roto i to tatou utuafare. E mea faufaa roa ia faaite i te parau mau te tahi i te tahi ia paari teie taairaa. E iti mai aore ra e ore te fifi e te taa-ore-raa e rave rahi ia paraparau tatou ma te huna ore, ma te haavare ore e ma te hamani maitai. Ei hiˈoraa, ia hape tatou, e taiâ anei tatou i te faˈi i te reira i to tatou hoa faaipoipo, ta tatou mau tamarii, aore ra i te tahi mau melo utuafare piri? Mea na roto i te tatarahapa haavare ore e turuhia ˈi te hau e te auhoêraa i roto i te utuafare.—A taio i te Petero 1, 3:8-10.

9. No te aha eita ˈi te faaiteraa i te parau mau e faatia ia iria aore ra ia faatano ore tatou i te parau?

9 Te faaiteraa i te parau e ere ïa te auraa ia iria aore ra ia faatano ore tatou i te parau e tia ˈi. Ia iria te hoê taata noa ˈtu e e parau mau ta ˈna, eita te taata e au i tei parauhia ˈtu. Ua na ô Paulo: “Ia haapae-roa-hia te mamahu ore, e te iria, e te riri, e te avau e te faaino, e te tairoiro, eiaha roa atoa ïa. Ia hamani maitai outou ia outou iho, ma te aau mǎrû aroha noa, ma te faaore hoi i te hara te tahi e te tahi, mai ta te Atua i faaore mai i ta outou i te Mesia ra.” (Eph. 4:31, 32) Ia paraparau tatou ma te hamani maitai e te tura, e haafaufaahia ta tatou parau e e faatura te reira i te taata ta tatou e paraparau ra.—Mat. 23:12.

A faaite i te parau mau no nia i te mau ohipa a te amuiraa

10. Eaha ta te mau matahiapo e haapii mai i te hiˈoraa maitai roa o Iesu i te faaiteraa i te parau mau?

10 Ua paraparau Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ma te ohie e te huna ore. Ua aˈo noa oia ma te î i te here, aita râ oia i faahuru ê i te parau mau no te tamǎrû i te feia e faaroo ra. (Ioa. 15:9-12) Ei hiˈoraa, i to ta ˈna mau aposetolo mârô-noa-raa ia ratou iho o vai tei hau i te mana, ma te aueue ore e te faaoromai râ, ua tauturu Iesu ia ratou ia taa i te faufaaraa o te haehaa. (Mar. 9:33-37; Luka 9:46-48; 22:24-27; Ioa. 13:14) Oia atoa, a mau papu ai ratou no te parau-tia, eiaha te mau matahiapo o teie mahana e faahepo i te nǎnǎ a te Atua. (Mar. 10:42-44) E pee ratou i te Mesia ma te ‘hamani maitai ratou ratou iho e ma te aau mǎrû aroha noa’ ia haa ratou i nia ia vetahi ê.

11. E turai te here no to tatou mau taeae ia tatou ia aha ia faaohipa tatou i to tatou arero?

11 Ma te paraparau i to tatou mau taeae, eiaha râ ma te faarahi roa ˈtu i te parau, e nehenehe tatou e faaite i to tatou manaˈo ma te ore e faainoino. Oia mau, eita roa ˈtu tatou e hinaaro ia riro to tatou arero “mai te hahu ooi,” ma te haapepe atu e te mau parau tairoiro. (Sal. 52:2; Mas. 12:18) E turai te here no to tatou mau taeae ia tatou ia “tapea i to [tatou] arero i te ino, e to [tatou] vaha i te parau haavare.” (Sal. 34:13) Ia na reira tatou, te faahanahana ra ïa tatou i te Atua e te turu ra i te auhoêraa i roto i te amuiraa.

12. Afea e titauhia ˈi ia tuuhia te parau haavare i mua i te tomite haavaraa? A faataa.

12 Te ohipa maite ra te mau matahiapo no te paruru i te amuiraa i te feia e faaite ra i te mau parau haavare tairoiro. (A taio i te Iakobo 3:14-16.) E parauhia te hoê haavare tairoiro no te haaputa i te hoê taata, ta ˈna fa, ia mauiui ïa te taata na roto i te tahi mau ravea aore ra ia hepohepo oia. E ere noa te reira i te faaiteraa i te mau parau tairoiro, i te parau tairoiro faahuru-ê-hia aore ra i te faarahiraa i te mau mea. Mea ino iho â te mau haavare atoa, eita râ e titauhia ia tuuhia te mau tupuraa haavare atoa i mua i te tomite haavaraa. E mea maitai ia faaohipa te mau matahiapo i te manaˈo faito noa, au noa e te tano a faaoti ai e e titauhia anei ia tuu i te hoê taata i ore i faaite i te parau mau, tei farii râ e ua haavare oia ma te opua mau, i mua i te tomite haavaraa. Aore ra e navai noa anei ia aˈo atu ia ˈna ma te here e te aueue ore ia au i te mau Papai?

A faaite i te parau mau i roto i te mau ohipa tapihoo

13, 14. (a) E nafea vetahi mau taata e haavare ai i ta ratou paoti? (b) Eaha te faahopearaa maitai ia riro ei taata haerea tia e te parau mau i te ohipa?

13 Te ora nei tatou i te hoê tau ua parare te haerea parau-tia ore, e mea fifi paha ïa ia patoi i te faahemaraa e haavare i te hoê paoti. Ia ani ratou i te ohipa, eita e rave rahi e haamâ i te haavare. Ei hiˈoraa, e faarahi paha ratou i to ratou aravihi aore ra ta ratou haapiiraa i nia i te hoê parau aniraa no te fanaˈo i te hoê ohipa moni maitai roa. Mea rahi roa ˈtoa râ te rave ohipa e parau ra e haapao i ta ratou iho mau ohipa noa ˈtu e aita e tuati ra i te mau ture a te taiete. Te taio nei paha ratou i te papai aita i taaihia i ta ratou ohipa, te niuniu nei, te hapono nei i te mau poroi eretoroni, aore ra te hiˈo haere nei i te Internet.

14 Eita te mau Kerisetiano mau e hiˈo i te haerea tia e te parau mau mai te tahi maitiraa. (A taio i te Maseli 6:16-19.) Ua na ô Paulo: “Ei haapao maitai ta matou i te mau mea atoa nei.” (Heb. 13:18) E horoa ïa te mau Kerisetiano na ta ratou paoti i te ohipa mahana taatoa no te hoê moni ohipa mahana taatoa. (Eph. 6:5-8) E nehenehe atoa te riroraa ei rave ohipa itoito e faahanahana i to tatou Metua i te raˈi. (Pet. 1, 2:12) Ei hiˈoraa, ua haapopou te paoti a Roberto i Paniora ia ˈna no te mea e rave ohipa haerea tia oia e te amo i te hopoia. Ei faahopearaa o to Roberto haerea maitai roa, ua tihepu mai te taiete i te tahi atu mau Ite. Ua haapapu atoa ratou e e rave ohipa maitai roa ratou. I te roaraa o te mau matahiti, ua itea mai ia Roberto te ohipa no e 23 taeae bapetizohia e no e 8 piahi Bibilia!

15. E nafea te hoê Kerisetiano tapihoo e faaite ai e e parau mau ta ˈna?

15 Mai te peu e o tatou iho te paoti, e faaite anei tatou i te parau mau i roto i ta tatou mau ohipa tapihoo atoa, aore ra eita tatou i te tahi mau taime e faaite i te parau mau i to tatou taata-tupu? Eiaha te hoê Kerisetiano tapihoo e faahuru ê i te hoê tauihaa aore ra i te hoê ohipa no te hoo oioi atu, eiaha ˈtoa oia e taviri aore ra e farii i te petaraa. Te hinaaro ra tatou ia haa vetahi ê i nia ia tatou mai ta tatou iho e hinaaro ia na reira-atoa-hia mai.—Mas. 11:1; Luka 6:31.

A faaite i te parau mau i te mau tia faatere

16. Eaha ta te mau Kerisetiano e faahoˈi (a) i te mau tia faatere? (b) ia Iehova?

16 Ua na ô Iesu: “E hopoi maori i ta Kaisara ia Kaisara ra, e ta te Atua ra, e hopoi â ïa i te Atua ra.” (Mat. 22:21) Eaha te mau mea ta Kaisara, oia hoi te mau tia faatere, e titau maira? Ia Iesu i faahiti i teie mau parau, o te mau tute te paraparauhia ra. No reira, no te tapea i te hoê manaˈo haava mâ i mua i te Atua e te taata, e auraro te mau Kerisetiano i te mau ture o te fenua, oia atoa tei taaihia i te aufauraa i te mau tute. (Roma 13:5, 6) Teie râ, te farii ra tatou e o Iehova te Arii hau ê, te Atua mau hoê roa, ta tatou e here ma to tatou aau, nephe, manaˈo, e puai atoa. (Mar. 12:30; Apo. 4:11) E auraro ïa tatou i te Atua ra o Iehova ma te pipiri ore.—A taio i te Salamo 86:11, 12.

17. E nafea te nunaa o Iehova e hiˈo ai i te fanaˈoraa i te ohipa turuutaa?

17 Te pûpû ra e rave rahi fenua i te mau porotarama totiare no te tauturu i te feia e hinaaro ra i te turu materia. E ere i te mea ino no te hoê Kerisetiano ia fanaˈo i teie huru turu, ia faaî iho â oia i te mau titauraa. Te faaiteraa i te parau mau i to tatou taata-tupu, o te oreraa ïa e horoa i te mau haamaramaramaraa hape aore ra huru ê i te mau tia faatere no te fanaˈo i te ohipa turuutaa.

Haamaitairaa ia faaite i te parau mau

18-20. Eaha te mau haamaitairaa ia faaite i te parau mau i to tatou taata-tupu?

18 Mea rahi te haamaitairaa ia faaite i te parau mau. E tapea tatou i te hoê manaˈo haava mâ o te horoa mai i te hau o te feruriraa e te maˈi ore o te aau. (Mas. 14:30; Phil. 4:6, 7) Mea faufaa roa ia noaa te hoê manaˈo haava mâ i mua i te Atua. Oia atoa, ia faaite tatou i te parau mau i roto i te mau mea atoa, eiaha tatou e haapeapea e ia itehia e te taata.—Tim. 1, 5:24.

19 A hiˈo na i te tahi atu â haamaitairaa. Ua na ô Paulo: “Te faaite hua nei . . . matou ia matou iho e e rave ohipa na te Atua . . . i te parau mau.” (Kor. 2, 6:4, 7) Teie mau â te tupuraa o te hoê Ite e ora ra i Beretane. No te tamata i te hoo atu i te hoê pereoo i te hoê taata, ua faataa oia i te mau tuhaa maitatai e ino atoa o te reira, tae noa ˈtu tei ore e itehia. I muri aˈe i te tamataraa i te pereoo, ua ui te taata i te taeae e Ite no Iehova anei oia. No te aha oia i parau ai i te reira? Ua tapao taua taata ra i te haerea tia o te taeae e to ˈna atoa rapaeauraa au noa. Ua faatupu te aparauraa i muri mai i te hoê faaiteraa maitai roa.

20 Te arue atoa ra anei tatou i to tatou Atua Poiete na roto i to tatou huru morare maitai? Ua na ô Paulo: “Ua faarue . . . matou i te peu rii moe haama ra, e ere hoi to matou i te haerea paari.” (Kor. 2, 4:2) E tutava hua anaˈe ïa i te faaite i te parau mau i to tatou taata-tupu. I te na reiraraa, e faahanahana tatou i to tatou Metua i te raˈi e i to ˈna nunaa.

Eaha ta oe e pahono?

• O vai to tatou taata-tupu?

• Eaha te auraa e faaite i te parau mau i to tatou taata-tupu?

• E nafea te faaiteraa i te parau mau e faahanahana ˈi i te Atua?

• Eaha te mau haamaitairaa ia faaite i te parau mau?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 21]

Ua ineine anei oe i te farii i te tahi mau hape rii?

[Hohoˈa i te api 23]

E faaite anei oe i te parau mau ia ani oe i te ohipa?