Alu i mataupu o loo iai

Alu i le lisi o mataupu

Le Auala e Faaaogā Lelei ai Lou Nofofua

Le Auala e Faaaogā Lelei ai Lou Nofofua

Le Auala e Faaaogā Lelei ai Lou Nofofua

“ONA faaipoipo loa lea ma nonofo fiafia ai lava.” O nei upu, ua masani ona faaiʻu ai tala fatu a tamaiti. Ua faaata mai foʻi i tusi ma tifaga le manatu e faapea, faatoʻā e fiafia lava pe a e faaipoipo! O le tele lava o aganuu, e oo loa ina matutua fanau, e uunaʻi ia faaipoipo. Na fai mai Debby, e tusa ua 25 ona tausaga: “E foliga mai i tala a tagata, e pau lava le sini o le teine o le faaipoipo. E peiseaʻī e faatoʻā amata ai i inā le olaga.”

Ae e lautele atu le vaaiga a le tagata e faamuamua mea faaleagaga. O le tulaga masani na iai i taimi o le Tusi Paia o le fai o aiga, ae o loo taʻua ai foʻi alii ma tamaʻitaʻi nofofua na taulau manuia o latou olaga. I aso nei, ua filifili nisi Kerisiano e nofofua, ae o nisi ua nofofua ona o tulaga lē maʻalofia. Po o le ā lava le māfuaaga o le nofofua, ae e tāua le fesili lea: E faapefea ona taulau fiafia se Kerisiano e nofofua?

E leʻi faia se aiga o Iesu, ma ua talafeagai lea tulaga pe a fua i le tofiga na tuuina atu iā te ia. Na fetalai o ia i ona soo, e iai nisi e mulimuli iā te ia o le a ‘lotomalilie’ e nofofua. (Mata. 19:10-12) Ua faaalia mai ai e Iesu, ina ia taulau i le tulaga nofofua, e ao ona iā i tatou le lotomalie i lea tulaga i o tatou mafaufau ma loto.

Pe na faatatau le fautuaga a Iesu mo na o i latou ua filifili e nofofua ona o le auaunaga a le Atua? (1 Kori. 7:34, 35) E leai. Seʻi manatu i le tulaga o se Kerisiano o loo fia faaipoipo, ae e lē o maua se isi e fetaui ona faaipoipo i ai. Ua fai mai Ana, o se tuafafine nofofua e 30 ma ona tupu ona tausaga: “E leʻi leva talu ai nei ona teʻi lava ua fai mai se alii e ma te faigaluega faatasi e fia faaipoipo iā te aʻu. Na ou lagona ai lava le nenee, ae na vave ona toe oomi na faalogona ona ou te fia faaipoipo i se tagata e fesoasoani mai ia māfana le ma faiā ma Ieova.”

Ua aogā i le tele o tuafāfine e pei o Ana le manaʻo e faaipoipo “tau lava o lē ua i le Alii,” ina ia ʻalofia ai le faaipoipo atu i se tagata e lē o se Molimau. * (1 Kori. 7:39; 2 Kori. 6:14) Ua latou filifili e nofofua i lenei taimi, ona e tāua le fautuaga mai le Atua. O le ā la le auala e taulau ai?

Ia Vaai i Itu e Lelei Ai

E ui e lē o se tulaga lea o loo tatou mananaʻo ai, ae faalagolago i o tatou uiga lo tatou lotomalie i ai. Ua fai mai Carmen, o se tuafafine nofofua ua 40 ma ona tupu ona tausaga: “Ou te fiafia i mea ua iai, ae lē o mea e lē o iai.” O le mea moni e iai lava taimi e lagona ai le tuua toʻatasi ma faavaivai. Ae o le a faalaeiauina i tatou ia faaauau ma le mautinoa, i le iloaina, o le tulaga foʻi lea o nisi o le ʻauuso i le lalolagi atoa. Ua maua e le toʻatele le fesoasoani mai iā Ieova ina ia taulau ai i le nofofua ma taulau ai foʻi i isi luʻitau.—1 Pete. 5:9, 10.

Ua tele uso ma tuafāfine Kerisiano ua iloa itu e lelei ai le nofofua. Ua fai mai Ester, o se tuafafine nofofua e tusa ua 35 ona tausaga: “Ou te manatu, o le ki o le fiafia, o le fiafia lea i vala lelei i so o se tulaga o iai.” Ua toe fai mai Carmen: “Ou te talitonu, pe ou te faaipoipo pe ou te nofofua, e lē taofia e Ieova se mea lelei mai iā te aʻu.” (Sala. 84:11) “Atonu e lē o atoa loʻu olaga e pei ona ou manaʻo ai, ae ua ou fiafia ma o le a faaauau pea ona ou fiafia.”

Faaaʻoaʻoga o le Nofofua o Loo i le Tusi Paia

E leʻi iai se fuafuaga a le afafine o Iefata e nofofua. Ae mai lava i lona talavou, na faamalosia o ia e auauna i le malumalu ona o le tautoga a lona tamā. Na faafuaseʻi ona iai lea tofiga mo ia ma sui ai ana fuafuaga na fai, ma e leʻi tusa ai ma ona lagona masani. E lua masina o faanoanoa o ia ina ua iloa o le a lē faaipoipo ma fai sana fanau. Ae ui i lea, na lotomalie o ia i lea tulaga, ma auauna fiafia ai i lona olaga atoa. Na ō atu fafine Isaraelu e faamālō iā te ia i tausaga uma ona o lona agaga faataulagaina.—Faama. 11:36-40.

I le taimi o Isaia, atonu sa iai nisi e eunuka i le tino sa lē fiafia i lo latou tulaga. E lē o taʻu maia i le Tusi Paia le māfuaaga o le avea o i latou ma eunuka. Ae na lē mafai ona avea i latou ma vaega o le faapotopotoga o Isaraelu, pe faaipoipo ma fai fanau. (Teu. 23:1) Ae na malamalama Ieova i o latou faalogona, ma na faamālō iā i latou ona o lo latou usitaʻi ma o latou lotoatoa i lana feagaiga. Na ia fetalai iā i latou o le a latou maua “le faailoga” ma “le igoa e faavavau” i lona fale. O lona uiga, o le faamoemoe o nei eunuka faamaoni, o le ola lea e faavavau i le taimi o le pulega a le Mesia o Iesu. Ioe, e lē faagaloina i latou e Ieova.—Isa. 56:3-5.

Ae e ese ai la le tulaga o Ieremia. Ina ua uma ona tofia e le Atua Ieremia e avea ma perofeta, na faatonuina o ia e le Atua ia nofofua, ona o le faigatā o le taimi na ola ai ma le tulaga o lona tofiga. Na fetalai Ieova: “Aua e te fai avā, aua neʻi i ai foʻi iā te oe o atalii po o afafine i lenei mea.” (Iere. 16:1-4) E lē o taʻu maia e le Tusi Paia lagona o Ieremia e tusa o nei faatonuga, ae ua faaalia mai ai, o ia o se tagata e fiafia i afioga a Ieova. (Iere. 15:16) Pe a fua i le mataʻutia o le tulaga na fesagaʻi ma Ieremia mulimuli ane, ina ua vagaia Ierusalema mo le 18 masina, e lē taumatea, na ia iloa ai le aogā o le usitaʻi i le faatonuga a Ieova ia nofofua.—Aue. 4:4, 10.

Auala e Fiafia Atili ai Lou Olaga

Sa nofofua tagata o le Tusi Paia o loo taʻua i luga, ae sa olioli i le lagolagosua a Ieova i le auaunaga sa latou pisi ai. Ua faapena foʻi ona tatou maua se olaga fiafia i nei aso e ala i galuega aogā. Na valoia e le Tusi Paia e faapea, o fafine o loo talaʻia le tala lelei, o se ʻau tau e toʻatele. (Sala. 68:11) E aofia ai iā i latou na, le faitau afe o tuafāfine nofofua. Ua fua mai a latou galuega ma ua faamanuiaina i latou i le mauaina o ni a latou fanau faaleagaga.—Mare. 10:29, 30; 1 Tesa. 2:7, 8.

Ua fai mai Loli ina ua atoa le 14 tausaga o paeonia: “Ua avea le galuega paeonia ma taʻiala i loʻu olaga. O aʻu o se tuafafine nofofua ma e pisi loʻu olaga, ma ua aogā lea ia ou lē lagona ai le tuua toʻatasi. Ou te lagona le faamalieina pe a iʻu le aso, ona ua mafai ona ou fesoasoani i isi. Ou te maua ai le olioli tele.”

Ua tele tuafāfine ua aʻoina se gagana fou, ma ua faalautele atu ai le latou faiva i tagata e ese le gagana e faaaogā. Na fai mai Ana lea na taʻua muamua: “E faitau afe tagata mai isi atunuu e mau i le aai lea ou te iai.” E fiafia o ia e talanoa i tagata e iloa le gagana Falani. “O loʻu aʻoina o se gagana e talanoa ai ma le tele o tagata e iloa faa-Falani, ua faalautele ai laʻu talaʻiga i se oganuu fou, ma atili ai lava ona ou fiafia i le talaʻiga.”

E itiiti atu avega tauave a i latou e nofofua, ma ua faaaogā ai e nisi le avanoa e auauna ai i nuu ua manaʻomia ai tagata talaʻi. O Lidiana, o se tuafafine nofofua e tusa ua 35 ona tausaga ma o loo galue i nuu e manaʻomia tele ai tagata talaʻi. Ua fai mai o ia: “E malosi lava loʻu talitonuga, o le tele o mea e fai i le auaunaga a Ieova, o le faigofie foʻi lea ona maua uō māfana ma alofagia e isi. E tele aʻu uō mai ituaiga ma atunuu eseese, ma ua matuā manaia ai lava loʻu olaga.”

O loo taʻua i le Tusi Paia Filipo o lē e folafola le tala lelei, ma e toʻafā lana fanau teine nofofua e vavalo. (Galu. 21:8, 9) E lē taumatea na iā i latou le uiga maelega e pei o lo latou tamā. Pe faamata sa faaaogā e teine le faia o valoaga ina ia maua ai aogā e o latou uso tapuaʻi i Kaisareia? (1 Kori. 14:1, 3) I aso nei, ua faalaeiauina e le tele o tuafāfine nofofua isi, e ala i le auai pea i sauniga ma fai se sao.

Ua taʻuleleia e le Tusi Paia se Kerisiano anamua i Filipi e igoa iā Litia, ona o lona uiga talimālō. (Galu. 16:14, 15, 40) Atonu o Litia e nofofua po ua maliu foʻi lana tane, ae o lona uiga talimālō na ia maua ai aogā ona sa latou faatasi ma ovasia femalagaaʻi e pei o Paulo, Sila, ma Luka. Ua faapena foʻi ona faamanuiaina i latou e iai lea uiga i aso nei.

Faamalie le Manaʻoga ia Alofagia

E ese mai i le faia o galuega aogā e faatumu ai o tatou olaga, o i tatou uma lava e tatou te manaʻomia le alofa, ma le alofa māfana. O faapefea ona faamalieina nei manaʻoga o tagata nofofua? Muamua lava, o loo alofa, ma faamalosi, ma faafofoga mai pea Ieova iā i tatou. Na lagona e le tupu o Tavita i nisi taimi le tuua “toʻatasi ma puapuagaina,” ae na ia iloa, e na te maua le lagolagosua a Ieova i so o se taimi. (Sala. 25:16; 55:22) Na fai mai o ia: “E ui lava ina tuua aʻu e loʻu tamā ma loʻu tinā, a e talia aʻu e Ieova.” (Sala. 27:10) Ua valaaulia e le Atua ana auauna uma e māfuta vavalalata atu iā te ia, ia avea ma ana uō māfana.—Sala. 25:14; Iako. 2:23; 4:8.

E lē gata i lea, ua iai o tatou tamā, tinā, uso ma tuafāfine faaleagaga e alolofa mai ma tatou fiafia ai. (Mata. 19:29; 1 Pete. 2:17) E tele Kerisiano nofofua ua maua le lotomalie i le faia e pei ona fai e Toreka, o lē na “faia le tele o galuega lelei ma foaʻi atu meaalofa.” (Galu. 9:36, 39) Ua fai mai Loli, “Po o fea lava ou te alu i ai, ou te saʻili ni uō moni i le faapotopotoga o ē o le a alolofa mai ma lagolagoina aʻu pe a ou mafatia. Ou te taumafai foʻi e faaalia le alofa ma le naunau iā i latou ina ia māfana ai le matou mafutaga. E valu faapotopotoga ua ou galue ai, ma o loo iai uma i inā aʻu uō moni. O le tele o aʻu uō e matou te lē tupulaga ae o tuafāfine ua matutua, faapea ma ē e talavou.” Ua iai i faapotopotoga uma i latou e manaʻomia le alofa ma le mafutaga māfana. O le a aogā tele iā i latou lou naunau moni atu, ma e faamalieina ai foʻi lou manaʻoga ia e alofa atu ma ia alofagia foʻi oe.—Luka 6:38.

E Lē Faagaloina e le Atua

Ua faaalia mai e le Tusi Paia, e ao i Kerisiano uma ona faia se faataulagaina, pe a fua i le faigatā o taimi ua tatou ola ai. (1 Kori. 7:29-31) Ua talafeagai ona āva ma manatunatu faapitoa mo ē ua nofofua ona ua filifili ia usitaʻi i le poloaʻiga a le Atua, ia faaipoipo tau o lē ua i le Alii. (Mata. 19:12) Ae e lē faapea ai ua avea le faataulagaina ua latou faia ma mea o le a latou lē maua ai le fiafia moni.

Ua fai mai Lidiana: “Ua ou maua se olaga faamalieina talu ai le mafuta ma Ieova ma auauna atu iā te ia. Ou te iloa ulugalii o loo fiafia, ma ulugalii e lē o fiafia. O lea mea moni ua ou iloa ai, e lē faalagolago loʻu fiafia i le faia o soʻu toʻalua i le lumanaʻi.” Ae e pei ona taʻua e Iesu, o le vala autū e maua ai le fiafia, o le foaʻi ma auauna atu, o le mea lea e mafai e Kerisiano uma ona fai.—Ioa. 13:14-17; Galu. 20:35.

O le mea moni, o le māfuaaga autū o lo tatou olioli, o le iloa lea o le a faamanuiaina i tatou e Ieova mo so o se faataulagaina e tatou te faia auā lava lona finagalo. Ua faamautinoa mai e le Tusi Paia e faapea: “Auā e lē amiolētonu le Atua na te faagalogalo ai la outou galuega, ma lo outou naunau tele i lona suafa.”—Epe. 6:10.

[Faaopoopoga i lalo]

^ pala. 6 E ui o loo talanoa e faatatau i tuafāfine Kerisiano, ae e aogā foʻi taʻiala i uso.

[Faamatalaga faaopoopo i le itulau 25]

“Ou te fiafia i mea ua iai, ae lē o mea e lē o iai.”—Carmen

[Ata i le itulau 26]

Ua fiafia Loli ma Lidiana e auauna i nuu e manaʻomia tele ai tagata talaʻi

[Ata i le itulau 27]

Ua valaaulia e le Atua ana auauna uma e māfana atu iā te ia