Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E tiaturiraa no ǒ mai i te Atua te ora mure ore i te fenua

E tiaturiraa no ǒ mai i te Atua te ora mure ore i te fenua

E tiaturiraa no ǒ mai i te Atua te ora mure ore i te fenua

“Ua faarirohia . . . te mau mea hamanihia nei ei mea faufaa ore noa, . . . ma te tiai.”—ROMA 8:20.

1, 2. (a) No te aha e mea faufaa ˈi no tatou te tiaturiraa o te ora mure ore i te fenua? (b) No te aha te taata e rave rahi e feaa ˈi no nia i te tiaturiraa o te ora mure ore i te fenua?

 PENEIAˈE te haamanaˈo ra oe i to oe oaoa i te ite-matamua-raa e ua fatata roa te taata i te ore e ruhiruhia e e pohe faahou, e ora râ ratou e a muri noa ˈtu i te fenua. (Ioa. 17:3; Apo. 21:3, 4) Ua oaoa paha oe i te faaiteraa i tera tiaturiraa bibilia ia vetahi ê. Inaha, e tuhaa faufaa roa teie tiaturiraa o te parau apî maitai ta tatou e poro ra. E ohipa te reira i nia i ta tatou huru hiˈoraa i te oraraa.

2 No te rahiraa, aita te mau haapaoraa a te Amuiraa faaroo Kerisetiano i tâuˈa aˈe i te tiaturiraa o te ora mure ore i te fenua. Area te Bibilia, te haapii ra ïa aita to te taata e tuhaa o te ora ˈtu i muri aˈe i te poheraa. Te rahiraa râ o te mau haapaoraa te haapii nei ïa e e tuhaa pohe ore to te taata o te ora ˈtu i muri aˈe i te poheraa no te faaea i roto i te ao varua. Aita teie tooma i roto i te mau Papai. (Ezek. 18:20) Te feaa nei hoi te taata e rave rahi no nia i te tiaturiraa o te ora mure ore i te fenua. E uiui paha tatou: Te turu mau ra anei te Bibilia i teie tiaturiraa? Mai te peu e e, inafea te Atua i te faaite-matamua-raa i te reira i te taata?

‘Ua faarirohia te mau mea hamanihia nei ei mea faufaa ore noa ma te tiai’

3. Mea nafea te opuaraa a te Atua no te huitaata i te ite-papu-raahia mai te haamataraa mai â o te tuatapaparaa o te taata?

3 Ua ite-maitai-hia te opuaraa a Iehova no te huitaata mai te haamataraa mai â o te tuatapaparaa o te taata. Ua faaite maitai te Atua ia Adamu e e ora oia e a muri noa ˈtu ia faaroo râ o ˈna. (Gen. 2:9, 17; 3:22) Ua ite mau â te mau tamarii a Adamu i te ereraa te taata i te tia-roa-raa. Ua papu ia ratou i te reira i to ratou ite-mata-raa i te opaniraahia te uputa o te ô i Edene, e i to te taata ruhiruhiaraa e poheraa. (Gen. 3:23, 24) I te roaraa o te tau, ua iti mai te matahiti oraraa o te taata. Ua ora Adamu e 930 matahiti. E 600 matahiti anaˈe iho to Sema tei ora mai i te diluvi e e 438 ïa to Araphakesada. Ua ora to Aberahama metua tane ra o Tera e 205 matahiti. Ua ora Aberahama 175 matahiti, ta ˈna tamaiti o Isaaka 180 e o Iakoba 147 ïa. (Gen. 5:5; 11:10-13, 32; 25:7; 35:28; 47:28) Ua taa iho â i te taata e rave rahi te itiraa o te matahiti. Aita ˈtura te taata e nehenehe faahou e ora e a muri noa ˈtu! E tumu anei to ratou no te tiaturi, e noaa faahou mai anei te ora mure ore?

4. No te aha te feia taiva ore i tahito e nehenehe ai e tiaturi e e faahoˈi mai te Atua i te mau haamaitairaa ta Adamu i ere?

4 Te na ô ra te Parau a te Atua: “Ua faarirohia . . . te mau mea hamanihia nei [te taata] ei mea faufaa ore noa, . . . ma te tiai” aore ra tiaturiraa. (Roma 8:20) Teihea tiaturiraa? Ua faaite te parau tohu matamua roa o te Bibilia i te hoê “huaai,” aore ra huero o te ‘haaparuparu i te afii o te ophi.’ (A taio i te Genese 3:1-5, 15.) Ua horoa te parau fafau o taua Huero ra i te tiaturiraa no te feia taiva ore e eita te Atua e faarue i ta ˈna opuaraa no te huitaata. Ua horoa te reira i te hoê tumu ia tiaturi Abela e o Noa e e faahoˈi mai te Atua i te mau haamaitairaa ta Adamu i ere. Ua taa paha i teie na taata e e titau ‘te haaparuparuraa i te poro avae o te huaai’ i te haamaniiraa toto.—Gen. 4:4; 8:20; Heb. 11:4.

5. Eaha te faaite e ua tiaturi Aberahama i te tia-faahou-raa?

5 A hiˈo na ia Aberahama. I to ˈna tamataraahia, ua ineine oia i te pûpû i ta ˈna tamaiti fanau tahi o Isaaka. (Heb. 11:17) No te aha oia i ineine ai i te na reira? (A taio i te Hebera 11:19.) No to ˈna hoi tiaturi i te tia-faahou-raa! Te vai ra ïa ta Aberahama niu no te tiaturi i te tia-faahou-raa. Ua faaora mai hoi Iehova i ta Aberahama ravea fanauraa a nehenehe ai raua ta ˈna vahine e fanau mai i te hoê tamaroa i to raua ruhiruhiaraa. (Gen. 18:10-14; 21:1-3; Roma 4:19-21) Ua fafau atoa Iehova ia Aberahama, i te na ôraa e: “E riro hoi na Isaaka taua huaai no oe ra.” (Gen. 21:12) No reira, e tumu papu to Aberahama no te tiaturi e e faatia faahou mai te Atua ia Isaaka.

6, 7. (a) Teihea faufaa ta Iehova i faaau ia Aberahama? (b) Mea nafea ta Iehova i fafau atu ia Aberahama i horoa ˈi i te hoê tiaturiraa no te huitaata?

6 No to Aberahama faaroo rahi, ua faaau Iehova i te hoê faufaa ia ˈna no to ˈna “huaai,” aore ra huero. (A taio i te Genese 22:18.) Ua faaitehia e o Iesu Mesia iho â te tuhaa matamua o te huero. (Gal. 3:16) Ua parau Iehova ia Aberahama e e faarahi Oia i to ˈna huaai “mai te fetia o te raˈi ra, e mai te one tahatai”—aita o Aberahama i ite i taua numera ra. (Gen. 22:17) I muri aˈe râ taua numera i te faaiteraahia. O Iesu Mesia e na 144 000 o te faatere e o ˈna i roto i to ˈna Basileia te huero. (Gal. 3:29; Apo. 7:4; 14:1) O te Basileia Mesia te ravea ‘e maitai ai te mau fenua atoa o te ao nei.’

7 Aita iho â Aberahama i taa i te taatoaraa o te auraa o te faufaa ta Iehova i faaau ia ˈna. Noa ˈtu râ, te parau ra te Bibilia: “Te titau ra . . . oia i taua oire niu mau ra.” (Heb. 11:10) O te Basileia o te Atua taua oire ra. Ia fanaˈo Aberahama i taua mau haamaitairaa ra e mea tia ïa ia ora faahou mai oia. E nehenehe oia e ora e a muri noa ˈtu i te fenua maoti te tia-faahou-raa. E nehenehe te feia o te ora ˈtu i Aramagedo aore ra te feia o te faatiahia mai te pohe mai e ora e a muri noa ˈtu—Apo. 7:9, 14; 20:12-14.

‘Te ru nei te varua i roto ia ˈu nei’

8, 9. No te aha e ere noa ˈi te buka a Ioba i te aamu o te hoê taata i tamatahia?

8 Ua ora te hoê taata o Ioba te iˈoa i te area tau o te oraraa o Iosepha te hina a Aberahama e te oraraa o te peropheta Mose. Te faataa ra te buka a Ioba i papaihia e Mose no te aha Iehova i faatia ˈi ia mauiui Ioba e to ˈna hopearaa. Tera râ, e ere noa teie buka i te aamu o te hoê taata i tamatahia; e vauvau te reira i te mau tumu parau o te ohipa i nia i te mau taata e te mau varua atoa. Te faahohonu ra teie buka i te mea e te faatere ra Iehova ma te parau-tia. Te faaite ra te reira e ua taaihia te hapa ore e te oraraa a muri aˈe o te mau tavini atoa a te Atua i te tumu parau i faahitihia i Edene. Noa ˈtu e aita oia i taa i te reira, aita râ Ioba i faatia i na hoa tootoru ia manaˈo o ˈna e aita oia i tapea i to ˈna hapa ore. (Ioba 27:5) Ia faaitoito ïa te reira i to tatou faaroo e ia tauturu atu ia tatou ia ite e e nehenehe ta tatou e tapea i to tatou hapa ore e e paturu i te mana arii o Iehova e tia ˈi.

9 I muri aˈe i to Ioba mau hoa faahua tamahanahana otiraa i te paraparau, ‘ua pahono maira Elihu a Barakela, e ati Buza.’ No te aha hoi oia i paraparau ai? Ua na ô oia: “Te î nei tau aau i te parau, e te ru nei te varua i roto ia ˈu nei.” (Ioba 32:5, 6, 18) Noa ˈtu e ua tupu ta Elihu i parau i to Iehova haamaitai-faahou-raa ia Ioba, e mea faufaa atoa râ ta ˈna mau parau faaurua no te tahi atu mau taata. E tuhaa ta Elihu parau no te tiaturiraa o te feia taiva ore atoa.

10. Eaha te faaite ra e e horoa Iehova i te tahi mau taime i te hoê poroi i te hoê taata o te tano atoa hoi no te huitaata taatoa?

10 I te tahi mau taime, e horoa Iehova i te hoê poroi i te hoê taata o te tano atoa hoi no te huitaata taatoa. Ua itehia ïa i roto i te parau tohu a Daniela no te orama a te arii Nebukanesa. Oia hoi te tâpûraahia te hoê tumu raau teitei rahi roa. (Dan. 4:10-27) Ua tupu iho â taua orama ra i nia ia Nebukanesa, tera râ te faaite ra te reira i te tahi atu tupuraa rahi aˈe. Te faataa ra te reira e e ite-faahou-hia te faatereraa a te Atua no te fenua na roto i te hoê basileia o te opu o te arii Davida. Ua haamata taua tau ra i 607 hou to tatou tau e ua hope e 2 520 matahiti i muri aˈe. a Ua faaite-faahou-hia te mana arii o te Atua no te paraneta i te faateronoraahia Iesu Mesia ei Arii i te raˈi i 1914. A manaˈo noa na i te mau mea tiaihia e te huitaata faaroo ta te Basileia e fatata i te faatupu!

E faaora ia ˈna eiaha ia tae i te apoo”

11. Eaha ta Elihu mau parau e faaite ra no nia i te Atua?

11 Ma te pahono ia Ioba, te faahiti ra Elihu i te parau no ‘te vea, e faaite i te parau, taihoê to roto i te tausani atoa ra, ei faaite i te taata i te parau-tia.’ Mai te peu e e faatae teie vea i te ‘pure i te Atua, e na ˈna e ite mai’? Te na ô ra Elihu: “Ei reira te Atua e aroha mai ai, e ua parau e, E faaora ia ˈna eiaha ia tae i te apoo; ua imihia e au te taraehara. E rahi hoi te poria o to ˈna ra tino i to te tamarii; e hoˈi oia i tana ap[î]raa ra.” (Ioba 33:23-26) Te faaite ra teie mau parau i to te Atua hinaaro e farii i te “taraehara,” aore ra “hoo,” no te taata tatarahapa.—Ioba 33:24.

12. Ua horoa te mau parau a Elihu i teihea tiaturiraa no te huitaata taatoa?

12 Aita paha Elihu i taa roa i te auraa o te hoo, aita atoa te mau peropheta i taa roa i ta ratou i papai. (Dan. 12:8; Pet. 1, 1:10-12) Te faaite nei râ ta Elihu mau parau i te tiaturiraa e e farii te Atua i te hoo i te hoê mahana a matara mai ai te taata i te ruhiruhiaraa e te pohe. Ua faaite râ te mau parau a Elihu i te tiai faahiahia o te ora mure ore. Te faaite atoa ra te buka a Ioba e e tupu te tia-faahou-raa.—Ioba 14:14, 15.

13. Eaha te auraa o te mau parau a Elihu no te mau Kerisetiano?

13 I teie mahana, te haafaufaa noa ra te mau mirioni Kerisetiano o te ora ˈtu i te haamouraa o te faanahoraa o te mau mea i ta Elihu mau parau. E hoˈi te feia ruhiruhia o te ora ˈtu i to ratou apîraa. (Apo. 7:9, 10, 14-17) Hau atu â, e oaoa noa te feia taiva ore i to ratou iteraa e e hoˈi mai te feia te faatia-faahou-hia i to ratou vai-apî-raa. Oia mau, ua taaihia te pohe-ore-raa i nia i te raˈi no te mau Kerisetiano faatavaihia e te ora mure ore i te fenua no te mau “mamoe ê atu” a Iesu i to ratou faatupuraa i te faaroo i te tusia taraehara o te Mesia.—Ioa. 10:16; Roma 6:23.

E haamouhia te pohe i te fenua

14. Eaha te faaite ra e mea titauhia te tahi mea hau aˈe i te Ture ia nehenehe Iseraela e tiaturi i te ora mure ore?

14 Ua riro mai te huaai a Aberahama ei nunaa tiamâ i to ratou fariiraa i te faaauraa i te hoê faufaa e te Atua. Ua parau Iehova i to ˈna horoaraa i te Ture: “E haapao outou i ta ˈu mau haapaoraa, e ta ˈu atoa ra mau faaauraa; ia haapao hoi te taata i te reira ra, e ora oia i reira; o vau o Iehova.” (Lev. 18:5) I te mea e eita roa ratou e nehenehe e haapao i te mau ture aveia tia roa o te Ture, na te Ture ïa i faautua ia Iseraela. E mea titauhia ia faaorahia ratou i taua utua ra na roto i te tahi mea hau aˈe i te Ture a Mose.—Gal. 3:13.

15. Ua turaihia Davida ia papai i teihea haamaitairaa a muri aˈe?

15 I muri aˈe ia Mose, ua faaurua Iehova i te tahi atu feia papai Bibilia ia faahiti i te parau o te ora mure ore. (Sal. 21:4; 37:29) Ei hiˈoraa, ua faaoti Davida i te hoê salamo no nia i te auhoêraa o te feia haamori mau i Ziona na roto i teie mau parau: “I reira Iehova i te faaueraa i te maitai, e ua horoa mai i te ora e a muri noa ˈtu.”—Sal. 133:3.

16. Eaha ta Iehova i fafau na roto ia Isaia no “te fenua atoa nei” a muri aˈe?

16 Ua faaurua Iehova ia Isaia ia tohu no nia i te ora mure ore i te fenua. (A taio i te Isaia 25:7, 8.) Mai te hoê tapoˈi aore ra ahu taoto e mure ai te aho, ua faateiaha te hara e te pohe i te huitaata. Te haapapu ra Iehova i to ˈna nunaa e e haamouhia te hara e te pohe “i te fenua atoa nei.”

17. Eaha te ohipa a te Mesia i tohuhia o te aratai i te ora mure ore?

17 A rave atoa na i te faanahoraa papaihia i roto i te Ture a Mose no te puaaniho tuu. Hoê taime i te matahiti, i te Mahana taraehara, ‘e tuu te tahuˈa rahi i to ˈna rima e piti i nia iho i te afii o te puaaniho ora e e faˈi oia i te mau hara atoa a te tamarii a Iseraela, e e tuu oia i te reira i nia iho i te afii o taua puaaniho ra e na taua puaaniho ra e hopoi i ta ratou atoa ra mau hara i nia iho ia ˈna i te medebara.’ (Lev. 16:7-10, 21, 22) Ua tohu Isaia i te haereraa mai o te Mesia, o te tuu hoi e te hopoi ê atoa i te “paruparu,” te “oto,” e “te hara a te taata atoa e rave rahi,” ma te aratai atu i te ora mure ore.—A taio i te Isaia 53:4-6, 12.

18, 19. Eaha te tiaturiraa e haamataratarahia ra i roto i te Isaia 26:19 e te Daniela 12:13?

18 Ua parau Iehova na roto ia Isaia i to ˈna nunaa Iseraela: “To oe ra mau taata pohe, e ora ïa; to ratou mau tino pohe, e tia faahou ïa: a ara, a himene, e tei parahi i te repo e! e au hoi to oe ra hau i te hau o te mau raau rii ra; e haapǔa[ˈi] mai hoi te fenua i te feia i pohe.” (Isa. 26:19) Te faaite maitai ra te mau Papai Hebera i te tiaturiraa o te tia-faahou-raa e o te oraraa i te fenua nei. Ei hiˈoraa, 100 matahiti to Daniela i to Iehova haapapuraa ia ˈna: “E faaearaa . . . to oe, e mau hoi oe i to oe kelero [aore ra tufaa] ia tae i te hopea o te mau mahana.”—Dan. 12:13.

19 No to Mareta tiaturiraa i te tia-faahou-raa, ua parau oia ia Iesu no to ˈna tuaana Lazaro tei pohe: “Ua ite au e, e tia faahou mai â oia ia tae i te tia-faahou-raa i te mahana hopea.” (Ioa. 11:24) Ua taui anei te mau haapiiraa a Iesu e te mau papai faaurua a ta ˈna mau pǐpǐ i teie tiaturiraa? O te ora mure ore noa anei te tiaturiraa ta Iehova e pûpû ra no te huitaata? E hiˈopoa tatou i te mau pahonoraa i teie na uiraa i roto i to muri nei tumu parau.

[Nota i raro i te api]

a A hiˈo i te pene 6 o te buka Prêtons attention à la prophétie de Daniel!

E nehenehe anei outou e faataa?

• Ua faarirohia te taata ‘i hamanihia ei mea faufaa ore noa’ no teihea tiaturiraa?

• Eaha te faaite ra e ua tiaturi Aberahama i te tia-faahou-raa?

• Te faaite ra ta Elihu mau parau ia Ioba i teihea tiaturiraa no te huitaata?

• E nafea te mau Papai Hebera e faaite maitai ai i te tiaturiraa o te tia-faahou-raa e o te oraraa i te fenua nei?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 11]

Te horoa ra ta Elihu mau parau ia Ioba i te tiaturiraa e e matara mai te taata i te ruhiruhiaraa e te pohe

[Hohoˈa i te api 12]

Ua papu ia Daniela e ‘e mau o ˈna i to ˈna tufaa ia tae i te hopea o te mau mahana’