Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E tiaturiraa Kerisetiano anei te ora mure ore i te fenua?

E tiaturiraa Kerisetiano anei te ora mure ore i te fenua?

E tiaturiraa Kerisetiano anei te ora mure ore i te fenua?

“Na te Atua e horoi i to ratou roimata atoa; e e ore roa te pohe.”—APO. 21:4.

1, 2. Mea nafea tatou i te iteraa e ua tiaturi e rave rahi ati Iuda o te senekele matamua i te ora mure ore i te fenua?

 UA HAAFATATA ˈTU te hoê raatira apî taoˈa rahi ia Iesu ma te tuturi i mua ia ˈna i te na ôraa: “E te orometua maitai ra, eaha vau e noaa ˈi te ora mure ore?” (Mar. 10:17) Ua ui te taata apî e nafea e noaa ˈi ia ˈna te ora mure ore, i te raˈi anei aore ra i te fenua? Mai tei hiˈopoahia aˈenei, ua horoa te Atua i te mau ati Iuda tau senekele na mua ˈtu i te tiaturiraa o te tia-faahou-raa e te ora mure ore i te fenua. Tera noa iho â ta e rave rahi ati Iuda i tiaturi.

2 E au ra e ua manaˈo to Iesu hoa o Mareta i te tia-faahou-raa i te fenua i to ˈna parauraa no to ˈna tuaana tei pohe: “Ua ite au e, e tia faahou mai â oia ia tae i te tia-faahou-raa i te mahana hopea.” (Ioa. 11:24) Parau mau, aita te mau Sadukea o tera tau i tiaturi i te tia-faahou-raa. (Mar. 12:18) Te na ô ra râ te hoê buka a George Foot Moore (Judaism in the First Centuries of the Christian Era): “Te faaite ra te mau Papai . . . o te piti aore ra o te senekele matamua hou to tatou tau e e rave rahi tei tiaturi e tia faahou mai tei pohe i mutaa ihora i te tau au no te ora faahou i te fenua.” Ua hinaaro te taata taoˈa rahi tei haafatata ˈtu ia Iesu ia noaa ia ˈna te ora mure ore i te fenua.

3. Eaha te mau uiraa ta tatou e hiˈopoa i roto i teie tumu parau?

3 I teie nei, e rave rahi haapaoraa e feia ite i te Bibilia e parau ra e aita Iesu i haapii i te tiaturiraa o te ora mure ore i te fenua. Te tiaturi nei te rahiraa e i muri aˈe i te poheraa e ora ratou i roto i te ao varua. No reira, ia farerei te feia taio i te mau parau “ora mure ore” i roto i te mau Papai Heleni Kerisetiano, e manaˈo noa ïa ratou i te ora i te raˈi. E parau mau anei? Eaha te auraa o te mau parau a Iesu no nia i te ora mure ore? Eaha ta ta ˈna mau pǐpǐ i tiaturi? Te haapii ra anei te mau Papai Heleni Kerisetiano e e noaa ia tatou te ora mure ore i te fenua?

Te ora mure ore “i te faahouraa”

4. Eaha te tupu “i te faahouraa”?

4 Te haapii ra te Bibilia e e faatiahia te mau Kerisetiano faatavaihia no te faatere mai te raˈi mai i te fenua. (Luka 12:32; Apo. 5:9, 10; 14:1-3) Aita Iesu i manaˈo i tera anaˈe iho pǔpǔ i to ˈna faahitiraa i te ora mure ore. Ua ani hoi Iesu i te taata apî taoˈa rahi ia faarue oia i ta ˈna mau taoˈa atoa e ia pee i te Mesia. A feruri na râ i ta Iesu i parau i ta ˈna mau pǐpǐ i te revaraa taua taata ra ma te oto. (A taio i te Mataio 19:28, 29.) Ua parau Iesu i ta ˈna mau aposetolo e e faatere ratou ei arii e e haava i “te mau opu o Iseraela tino ahuru ma piti,” oia ïa, te ao o te huitaata taatoa eiaha râ te pǔpǔ e faatere mai nia mai i te raˈi. (Kor. 1, 6:2) Ua faahiti atoa oia i te utua maitai no “te taata atoa” o te pee ia ˈna. E “roaa ia ˈna [te taata taitahi] te ora mure ore.” E tupu pauroa ïa “i te faahouraa.”

5. E nafea outou e faataa ˈi i “te faahouraa” ta Iesu i parau i roto i te Mataio 19:28?

5 Eaha te auraa o “te faahouraa” ta Iesu i parau i roto i te Mataio 19:28? Ua hurihia teie parau ei “ao apî,” “ia faaapîhia te mau mea atoa,” e “te faaapîraa o te mau mea atoa,” i roto i te tahi mau huriraa Bibilia. Aita hoi Iesu i tatara i te auraa o tera parau, ua faahiti papu oia i ta te ati Iuda i tiaturi na e rave rahi senekele. E faaapîhia te mau mea atoa i te fenua nei mai tei itehia na i te ô i Edene hou to Adamu raua o Eva hararaa. E faatupu te faahouraa i te parau fafau a te Atua ‘e hamani i te raˈi apî e te fenua apî.’—Isa. 65:17.

6. Eaha ta te faahohoˈaraa o te mau mamoe e puaaniho e haapii ra ia tatou no nia i te tiaturiraa o te ora mure ore?

6 Ua faahiti Iesu i te ora mure ore i roto i ta ˈna oreroraa parau no nia i te hopea o teie nei ao. (Mat. 24:1-3) Ua parau oia: “Ia tae maira te Tamaiti a te taata ma ta ˈna hanahana, e te mau melahi moˈa atoa ra, ei reira oia e parahi ai i nia iho i to ˈna terono hanahana; e e haaputuhia to te mau fenua atoa i mua i to ˈna aro: e na ˈna e faataa ia ratou mai te tiai mamoe e faataa i te mamoe i te puaaniho.” Te feia e faautuahia o “te haere ê ïa e rave i te pohe mure ore, area te feia parau-tia ra, o te rave ïa i te ora mure ore.” “Te feia parau-tia” te paturu ma te taiva ore i te mau “taeae” faatavaihia a te Mesia o te fanaˈo ïa i te ora mure ore. (Mat. 25:31-34, 40, 41, 45, 46) Ua maitihia hoi te mau melo faatavaihia ei arii o te Basileia i te raˈi, o “te feia parau-tia” ïa te mau melo huiraatira o tera Basileia. Ua tohu te Bibilia e e melo huiraatira to te Arii a Iehova mai te tahi miti e tae noa ˈtu i te tahi miti, e mai te pape ra e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua. (Sal. 72:8) E fanaˈo teie mau melo huiraatira i te ora mure ore i te fenua.

Eaha ta te Evanelia a Ioane e faaite ra?

7, 8. No teihea na tiaturiraa taa ê Iesu i paraparau ai ia Nikodemo?

7 Mai tei papaihia i roto i te mau Evanelia a Mataio, Mareko e Luka, ua faaohipa Iesu i te mau parau “ora mure ore” i te mau tupuraa i faahitihia na. Te faahiti ra ta Ioane Evanelia i te mau parau a Iesu no nia i te ora mure ore fatata 17 taime. E hiˈopoa anaˈe vetahi mau faahitiraa no te ite eaha ta Iesu i parau no te tiaturiraa o te ora mure ore i te fenua.

8 Ia au i ta Ioane i papai, ua faahiti matamua Iesu i te parau o te ora mure ia Nikodemo te hoê Pharisea. Ua na ô oia: ‘Ia ore te taata ia fanau i te pape e te varua, e ore oia e ô i te basileia o te Atua.’ Ia “fanau faahou” ïa te feia e ô i te Basileia i te raˈi e tia ˈi. (Ioa. 3:3-5) Aita Iesu i faaea i reira. Ua parau oia no te tiaturiraa e vai ra no te huitaata taatoa. (A taio i te Ioane 3:16.) Te faahiti ra Iesu i te tiaturiraa o te ora mure ore no ta ˈna mau pǐpǐ faatavaihia i te raˈi e no vetahi ê i te fenua nei.

9. No teihea tiaturiraa Iesu i paraparau ai i te vahine Samaria?

9 I muri aˈe i to Iesu paraparauraa ia Nikodemo i Ierusalema, ua tere atu oia i Galilea i te pae apatoa. I nia i te eˈa, ua farerei oia i te hoê vahine i te apoo pape a Iakoba i pihai iho i te oire o Sikara i Samaria. Ua na ô oia ia ˈna: “Area te inu i te pape e horoahia ˈtu e au nei, e ore roa ïa oia e poihâ faahou, e riro râ taua pape e horoahia ˈtu e au na ˈna ra, ei pape pihaa i roto ia ˈna iho, e tia i te pihaaraa e tae noa ˈtu i te ora mure ore.” (Ioa. 4:5, 6, 14) Te faahohoˈa ra teie pape i te mau faanahoraa a te Atua ia ora faahou te huitaata taatoa e a muri noa ˈtu, e te feia atoa e ora i nia i te fenua. I roto i te Apokalupo, te faataa ra te Atua ia ˈna i te parauraa: “I te taata hiaai ra, e horoa noa ïa vau i te pape ora pihaa ra na ˈna, ia inu oia.” (Apo. 21:5, 6; 22:17) Ua paraparau hoi Iesu i te vahine Samaria no te ora mure ore no te feia aiˈa i te Basileia e no te huitaata faaroo atoa e tiaturi ra i te ora i te fenua.

10. I muri aˈe i to Iesu faaoraraa i te hoê taata maˈi i te pape hopu o Beteseda, eaha ta ˈna i faaite i te mau ati Iuda patoi no nia i te ora mure ore?

10 I te matahiti i muri iho, tei Ierusalema faahou Iesu. Ua faaora oia i te hoê taata maˈi i te pape hopu o Beteseda. Ua faataa Iesu i te mau ati Iuda faahapahapa e “eita e tia ta te Tamaiti ia rave oia anaˈe ihora, maori râ o ta ˈna i ite i te Metua i te raveraa.” I muri iho i to Iesu faaiteraa e “ua pûpû-hua-hia mai te haava i te Tamaiti” e to ˈna Metua, ua parau oia: “O tei ite i ta ˈu parau e ua faaroo ia ˈna i tei tono mai ia ˈu nei, e ora mure ore to ˈna.” Ua na ô â Iesu: “Te fatata mai nei . . . te hora e faaroo ai te feia atoa i roto i te apoo ra i [te reo o te Tamaiti a te taata], e e haere mai i rapae; e te feia i mau na i te parau maitai ra, e tia mai ïa e rave i te ora; e te feia hoi i mau na i te parau ino ra, e tia mai ïa e rave i te pohe.” (Ioa. 5:1-9, 19, 22, 24-29) Te faaite ra Iesu i te mau ati Iuda patoi e o ˈna ta te Atua i maiti no te faatupu i te tiaturiraa ati Iuda o te ora mure ore i te fenua e e na reira oia ma te faatia faahou i tei pohe.

11. Mea nafea tatou i te iteraa e to roto te tiaturiraa o te ora mure ore i te fenua i ta Iesu i parau i roto i te Ioane 6:48-51?

11 I Galilea, ua haamata te mau tausani taata tei hiaai i te pane ta Iesu i horoa semeio i te pee ia ˈna. Ua faaite atu Iesu i te tahi atu huru pane, “te pane ora.” (A taio i te Ioane 6:40, 48-51.) Ua parau oia: “O ta ˈu pane e horoa ˈtu o to ˈu ïa tino.” Ua pûpû Iesu i to ˈna ora no te feia e faatere e o ˈna i te Basileia i te raˈi e oia atoa ïa “ei ora no to te ao,” te huitaata faaorahia. “O te amu i teie nei pane,” oia hoi, o te faatupu i te faaroo i te puai faaora o te tusia o Iesu, e fanaˈo ïa oia i te ora mure ore. To roto ïa i te parau o te “ora mure ore” ta te ati Iuda i tiaturi noa e ora e a muri noa ˈtu i te fenua i raro aˈe i te faatereraa a te Mesia.

12. Te faahiti ra Iesu i teihea tiaturiraa i to ˈna parauraa i te feia patoi e ‘e horoa ˈtu â vau i te ora mure ore no ta ˈu mau mamoe’?

12 I muri aˈe i te oroa Avariraa i Ierusalema, ua parau Iesu i te feia patoi ia ˈna: “Area outou, aore ïa e faaroo, no te mea e ere outou i ta ˈu mamoe. E faaroo mai ta ˈu ra mamoe i to ˈu reo, o ta ˈu i parau atu ia outou ra, ua ite au ia ratou, e e pee mai hoi ratou ia ˈu. E e horoa ˈtu â hoi au i te ora mure ore no ratou.” (Ioa. 10:26-28) Ua paraparau noa anei Iesu no nia i te ora i te raˈi, aore ra ua manaˈo atoa anei oia i te ora mure ore i te fenua paradaiso? No tamahanahana noa ˈtura Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ i te na ôraa: “Eiaha e mǎtaˈu, e tau nǎnǎ iti e; e mea hinaaro na to outou Metua i te horoa mai i te basileia no outou.” (Luka 12:32) I taua â taime ra o te oroa Avariraa, ua parau hoi Iesu: “E mamoe ê atu â ta ˈu, e ere i to teie nei aua, e aratai atoa mai au ia ratou e tia ˈi.” (Ioa. 10:16) I to Iesu hoi paraparauraa i te feia patoi, ua parau oia no te tiaturiraa e ora i nia te raˈi no te “nǎnǎ iti” e no te tiaturiraa o te ora mure ore i te fenua no te mau mirioni “mamoe ê atu.”

Te hoê tiaturiraa aita e faufaa ia faataa

13. Eaha te auraa o ta Iesu parau: “Ei te Paradaiso oe e o vau atoa nei”?

13 I to ˈna ati pohe i nia i te pou haamauiuiraa, ua haapapu roa Iesu i te tiaturiraa o te huitaata. Ua parau te hoê taata rave hara rîhia i pihai iho ia Iesu ia haamanaˈo mai ia ˈna ia tae i to ˈna basileia. Ua fafau Iesu: “Te parau atu nei au ia oe i teie mahana, Ei te Paradaiso oe e o vau atoa nei.” (Luka 23:43, MN) I te mea e e ati Iuda mau teie taata, aita e faufaa ia faataa ˈtu eaha te Paradaiso. Ua ite o ˈna i te tiaturiraa o te ora mure ore i te fenua i roto i te hoê ao a muri aˈe.

14. (a) Eaha te faaite ra e mea fifi no te mau aposetolo ia taa i te parau o te tiaturiraa no te raˈi? (b) Anafea to te mau pǐpǐ a Iesu maramarama-maitai-raa i te tiaturiraa no te raˈi?

14 O ta Iesu râ parau no nia i te tiaturiraa no te raˈi te tia ia tatarahia. I to ˈna paraparauraa i ta ˈna mau pǐpǐ e e haere oia i te raˈi e faaineine i te hoê parahiraa no ratou, aita hoi ratou i taa i te auraa o ta ˈna parau. (A taio i te Ioane 14:2-5.) “E rave rahi â ta ˈu parau ia parau atu ia outou,” ta ˈna i parau i muri iho, ‘eita râ e tia ia outou i teie nei. Ia tae mai râ te varua parau mau ra, na ˈna ïa e aratai ia outou i te mau parau mau atoa.’ (Ioa. 16:12, 13) I muri noa aˈe i te Penetekose 33 o to tatou tau, a faatavaihia ˈi te mau pǐpǐ a Iesu e te varua o te Atua ia riro mai ei arii a muri aˈe, to ratou maramaramaraa e e parahi ratou i nia i te mau terono i te raˈi. (Kor. 1, 15:49; Kol. 1:5; Pet. 1, 1:3, 4) Ua riro ta ratou tufaa i te raˈi ei faaiteraa e ei tuhaa faufaa roa o te mau rata faaurua o te mau Papai Heleni Kerisetiano. Tera râ, te haapapu faahou ra anei teie mau rata i te tiaturiraa o te ora mure ore i te fenua no te huitaata?

Eaha ta te mau rata faaurua e parau ra?

15, 16. E nafea te mau rata faaurua i to Hebera e te mau parau a Petero e haamataratara ˈi i te tiaturiraa o te ora mure ore i te fenua?

15 I roto i ta te aposetolo Paulo rata i to Hebera, ua faataa oia i to ˈna mau hoa Kerisetiano ei “taeae moˈa ra, o tei noaa atoa te parauraa no te raˈi.” Ua faahiti atoa râ oia e ua tuu te Atua i “taua ao a muri nei” ia Iesu. (Heb. 2:3, 5; 3:1) I roto i te mau Papai Heleni Kerisetiano, te taˈo o te reo tumu Heleni i hurihia ei “ao a muri nei,” o te “fenua e taatahia” noa ïa te auraa. No reira, te “ao a muri nei” o te faanahoraa o te mau mea a muri aˈe, i nia i te hoê fenua e taatahia o ta Iesu Mesia e faatere. I reira Iesu e faatupu ai i te parau fafau a te Atua: “E parahi te feia parau-tia i nia i te fenua, e parahi tamau â ratou i reira.”—Sal. 37:29.

16 Ua faaurua atoa te Atua i te aposetolo Petero ia papai no nia i te oraraa a muri aˈe o te huitaata. Teie ïa: “Area te raˈi e te fenua e vai nei, te tapeahia nei ïa e taua parau ra no te auahi ia tae i te mahana haavaraa, i te poheraa o te feia paieti ore.” (Pet. 2, 3:7) Eaha te mono i “te raˈi” oia hoi te mau faatereraa taata e “te fenua,” te totaiete taata ino e vai nei ïa? (A taio i te Petero 2, 3:13.) E monohia te reira e “te raˈi apî”—te Basileia Mesia o te Atua—e “te fenua apî”—te totaiete taata parau-tia haamori mau.

17. E nafea te tiaturiraa o te huitaata e faataahia ˈi i roto i te Apokalupo 21:1-4?

17 E putapû to tatou aau i te orama o te buka hopea o te Bibilia a faahoˈihia ˈi te huitaata i te tia-roa-raa. (A taio i te Apokalupo 21:1-4.) Tera iho â te tiaturiraa o te huitaata mai te hararaa mai â na taata matamua i te ô i Edene. E ora te taata parau-tia i te Paradaiso i te fenua e a muri noa ˈtu ma te ore e ruhiruhia faahou. Ua niu-papu-hia teie tiaturiraa i nia i te mau Papai Hebera e te mau Papai Heleni Kerisetiano, e te faaitoito noa nei te reira i te mau tavini taiva ore a Iehova e tae roa mai i teie mahana.—Apo. 22:1, 2.

E nehenehe anei outou e faataa?

• Eaha te auraa o ta Iesu parau no nia i te “faahouraa”?

• Ua paraparau Iesu ia Nikodemo no nia i te aha?

• Eaha ta Iesu i fafau i te taata rave hara i rîhia i pihai iho ia ˈna?

• E nafea te rata i to Hebera e te mau parau a Petero e haapapu ai i te tiaturiraa o te ora mure ore i te fenua?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 14]

E fanaˈo te feia e au i te mamoe i te ora mure ore i te fenua

[Hohoˈa i te api 16]

Ua paraparau Iesu i te taata no nia i te ora mure ore i te fenua