Ai putea avea din nou responsabilităţi în congregaţie?

POATE că ai fost slujitor auxiliar sau bătrân de congregaţie. Sau poate că ai slujit într-o formă a serviciului cu timp integral. Fără îndoială, te-ai achitat cu bucurie de însărcinarea primită, dar, la un moment dat, a trebuit să renunţi la ea.

Unii au luat această decizie pentru a se îngriji mai bine de membrii familiei. În cazul altora, motivul a fost vârsta înaintată sau o sănătate şubredă. Dacă aşa stau lucrurile în cazul tău, nu înseamnă că ai suferit un eşec (1 Tim. 5:8). De pildă, vârstnicul David a hotărât să se retragă din poziţia de rege al Israelului şi să-i cedeze tronul lui Solomon (1 Regi 1:1, 32–35). Filip, un creştin care a slujit ca misionar în secolul I, a decis să rămână în Cezareea pentru a se îngriji de familia sa (Fap. 21:8, 9). Deşi au renunţat la responsabilităţile lor teocratice, David şi Filip s-au bucurat în continuare de favoarea lui Iehova. Ei sunt respectaţi şi în zilele noastre.

Totuşi, în cazul unora situaţia este diferită. Ţi-au fost luate responsabilităţile teocratice din cauza unei conduite nepotrivite sau din cauza unor probleme în familie? (1 Tim. 3:2, 4, 10, 12) Poate că nu ai fost de acord cu această decizie şi încă nutreşti unele resentimente.

Pune-te din nou la dispoziţie

În majoritatea cazurilor poţi primi din nou responsabilitatea teocratică pe care ai pierdut-o. Dar, bineînţeles, trebuie să vrei şi tu acest lucru, iar apoi să te pui la dispoziţie (1 Tim. 3:1). Dar de ce este bine să-ţi doreşti responsabilităţi în congregaţie? Din iubire pentru Iehova şi pentru fraţi! De fapt, chiar acesta este motivul pentru care ţi-ai dedicat viaţa lui Dumnezeu. Iar dacă te pui din nou la dispoziţie, Iehova îţi dă posibilitatea să foloseşti spre binele slujitorilor săi experienţa acumulată, atât înainte de a pierde o responsabilitate, cât şi în perioada care a urmat.

Aminteşte-ţi asigurarea pe care Iehova le-a dat-o israeliţilor după ce i-a îndepărtat în mod justificat din poziţia privilegiată pe care o aveau în faţa Sa. El le-a spus: „Eu sunt Iehova, eu nu mă schimb. Iar voi sunteţi fiii lui Iacob, de aceea n-aţi pierit“ (Mal. 3:6). Iehova îi iubea pe israeliţi şi dorea ca ei să fie în continuare slujitorii săi. În mod asemănător, Iehova doreşte ca şi tu să te pui la dispoziţia sa. Prin urmare, ce ar fi bine să faci dacă în prezent nu mai ai responsabilităţi teocratice? Concentrează-te asupra spiritualităţii tale şi întăreşte-ţi prietenia cu Iehova! De fapt, pentru a susţine interesele Regatului, ai nevoie în primul rând de o bună sănătate spirituală şi abia apoi de anumite calităţi înnăscute.

Dacă vrei să ‘fii tare’ în credinţă, trebuie ‘să-l cauţi pe Iehova şi puterea sa’ (1 Cor. 16:13; Ps. 105:4). Când îi vorbeşti lui Iehova în rugăciune despre situaţia ta, exprimă-ţi sentimentele şi roagă-l din toată inima să-ţi dea spirit sfânt. Astfel, te vei apropia mai mult de Iehova şi vei deveni mai puternic pe plan spiritual (Ps. 62:8; Filip. 4:6, 13). De asemenea, ar fi bine să-ţi analizezi în mod sincer obiceiurile de studiu. Întrucât ai mai puţine responsabilităţi, străduieşte-te să faci îmbunătăţiri în ce priveşte studiul personal şi familial. Poate că trebuie să restabileşti  un program de studiu, pe care înainte ţi-a fost greu să-l respecţi.

Deşi nu mai ai însărcinări teocratice, nu uita că şi tu îl reprezinţi pe Iehova ca Martor al său! (Is. 43:10–12) Într-adevăr, a fi ‘colaborator al lui Dumnezeu’ este cel mai mare privilegiu pe care îl poate avea un om! (1 Cor. 3:9) Dacă îţi vei spori activitatea în lucrarea de predicare, îţi vei întări spiritualitatea şi îi vei ajuta pe fraţii tăi să devină mai puternici pe plan spiritual.

Învinge-ţi sentimentele negative

Poate că ai încă unele regrete sau sentimente de ruşine din cauză că ai pierdut o anumită responsabilitate teocratică. Sau poate că ai tendinţa să te dezvinovăţeşti. Totuşi, fraţii cu răspundere din congregaţie care au decis să fii descalificat au ascultat ce ai avut de spus în apărarea ta, nu-i aşa? Sentimentele negative te-ar putea împiedica să înveţi din situaţia prin care ai trecut. În plus, ai putea ezita să te mai pui la dispoziţie în congregaţie. Pentru a lupta cu astfel de sentimente, meditează la situaţiile prin care au trecut Iov, Manase şi Iosif.

Iov îi reprezenta pe alţii în faţa lui Iehova şi era judecător în societatea patriarhală în care trăia (Iov 1:5; 29:7–17, 21–25). Însă, la un moment dat, Iov a pierdut aproape tot: averea, copiii şi sănătatea. El a pierdut şi buna reputaţie de care se bucurase în faţa oamenilor. ‘Cei care sunt mai tineri râd de mine’, s-a plâns el (Iov 30:1).

Iov credea că este ireproşabil şi dorea să se justifice în faţa lui Dumnezeu (Iov 13:15). Totuşi, întrucât a fost dispus să-l aştepte pe Iehova, a primit multe binecuvântări. A învăţat că avea într-adevăr nevoie de corectare, mai ales pentru unele reacţii ale sale în timpul încercărilor (Iov 40:6–8; 42:3, 6). Datorită umilinţei, Iov a primit multe binecuvântări de la Dumnezeu (Iov 42:10–13).

Să presupunem că ai pierdut o responsabilitate teocratică din cauza unor greşeli pe care le-ai comis. Probabil te întrebi dacă Iehova şi fraţii te vor ierta cu adevărat şi vor uita ceea ce ai făcut. În acest caz, gândeşte-te la Manase, regele lui Iuda, care „a făcut mult rău în ochii lui Iehova, ca să-l mânie“ (2 Regi 21:6). Cu toate acestea, Iehova l-a iertat pe Manase şi i-a redat tronul. Cum a fost posibil acest lucru?

Manase a acceptat în cele din urmă corectarea. Mult timp el ignorase avertismentele divine. Din acest motiv, Iehova i-a adus împotriva lui pe asirieni, care l-au pus în lanţuri şi l-au dus în Babilon. Acolo însă, Manase „a căutat să îmbuneze faţa lui Iehova, Dumnezeul său, şi s-a umilit mult înaintea Dumnezeului strămoşilor săi. I s-a rugat“. El s-a căit în mod sincer, şi-a schimbat comportamentul şi s-a străduit să îndrepte răul pe care îl făcuse. Prin urmare, Manase a fost iertat (2 Cron. 33:12, 13).

Ar fi bine să nu te aştepţi să primeşti înapoi toate responsabilităţile odată. Mai mult ca sigur, pentru început vei primi doar unele responsabilităţi. Dacă le accepţi şi te achiţi de ele cât mai bine, este foarte posibil să primeşti şi altele. E adevărat, poate că acest lucru nu se va întâmpla atât de repede pe cât ţi-ai dori; probabil vei fi dezamăgit uneori. Totuşi,  perseverenţa şi dorinţa de a te pune la dispoziţie îţi vor aduce foloase.

Să ne gândim acum la Iosif, fiul lui Iacob. La 17 ani, Iosif a suferit o mare nedreptate: a fost vândut ca sclav chiar de fraţii săi (Gen. 37:2, 26–28). În mod sigur, el nu s-a aşteptat la aşa ceva din partea lor. Însă Iosif s-a adaptat la noua situaţie. Datorită binecuvântării lui Iehova, el „a fost pus peste casa stăpânului său“ (Gen. 39:2). După un timp, Iosif a fost aruncat pe nedrept în închisoare. Cu toate acestea, a rămas loial, iar Iehova a fost mereu cu el. Astfel, lui Iosif i s-a încredinţat responsabilitatea de a veghea la bunul mers al închisorii (Gen. 39:21–23).

Iosif nu ştia că încercarea prin care trecea avea să slujească unui scop. Însă el a perseverat, făcând tot ce-i stătea în putere. Astfel, prin intermediul lui Iosif, Iehova a ocrotit linia genealogică a Seminţei promise (Gen. 3:15; 45:5–8). Deşi niciunul dintre noi nu se poate aştepta să aibă un rol atât de important, această relatare biblică ne arată că Iehova se implică atunci când slujitorii săi primesc responsabilităţi. Imită şi tu exemplul lui Iosif, perseverând şi păstrându-ţi dorinţa de a te pune la dispoziţie!

Învaţă din orice situaţie dificilă

Iov, Manase şi Iosif au trecut prin situaţii dificile. Însă toţi trei au acceptat situaţia permisă de Iehova şi au tras învăţăminte preţioase. Tu ce ai putea învăţa din situaţia prin care treci?

Încearcă să înţelegi ce vrea Iehova să te înveţe. E adevărat, Iov a suferit mult. Dar el a ajuns să fie atât de preocupat de propriile necazuri, încât a pierdut din vedere unele aspecte mult mai importante. După ce Iehova l-a corectat cu iubire, Iov şi-a redobândit echilibrul şi a recunoscut: „Am vorbit, dar n-am înţeles“ (Iov 42:3). Dacă eşti dezamăgit din cauză că ţi-au fost luate unele responsabilităţi teocratice, ‘nu te gândi la propria persoană mai mult decât trebuie, ci gândeşte-te în aşa fel încât să ai o minte sănătoasă’ (Rom. 12:3). Deşi nu înţelegi pe deplin, poate că Iehova vrea să cultivi unele calităţi care îţi vor fi de folos în viitor.

Acceptă disciplinarea. Probabil că Manase s-a gândit la început că nu merita o corectare atât de aspră. Totuşi el a acceptat-o, s-a căit şi a renunţat la conduita sa greşită. La fel poţi proceda şi tu, indiferent ce părere ai despre disciplinarea primită. Aşadar, ‘umileşte-te înaintea lui Iehova, iar el te va înălţa’! (1 Pet. 5:6; Iac. 4:10)

Ai răbdare şi păstrează o atitudine corectă. Din cauza încercărilor, Iosif ar fi putut cu uşurinţă să dezvolte în inimă ură şi dorinţă de răzbunare. În schimb, el a cultivat discernământ şi îndurare (Gen. 50:15–21). Dacă ai fost şi tu dezamăgit, dă dovadă de răbdare şi acceptă să fii învăţat de Iehova.

Aşadar, permite-i lui Iehova să-ţi încredinţeze din nou responsabilităţi în congregaţie! Întăreşte-ţi spiritualitatea! Învinge sentimentele negative şi cultivă răbdare şi umilinţă! Acceptă orice însărcinare în cadrul congregaţiei! Şi, nu în ultimul rând, fii sigur că „Iehova nu le va refuza nimic bun celor ce umblă ireproşabil“! (Ps. 84:11)

[Text generic pe pagina 30]

Întăreşte-ţi credinţa prin intermediul rugăciunilor rostite din toată inima

[Legenda fotografiei de la pagina 31]

Dacă îţi vei spori activitatea în lucrarea de predicare, îţi vei întări spiritualitatea

[Legenda fotografiei de la pagina 32]

Permite-i lui Iehova să-ţi încredinţeze din nou responsabilităţi în congregaţie