Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E nehenehe anei oe e tavini faahou mai na mua ˈˈe ra?

E nehenehe anei oe e tavini faahou mai na mua ˈˈe ra?

E nehenehe anei oe e tavini faahou mai na mua ˈˈe ra?

I AMO na anei oe i te hoê hopoia i roto i te amuiraa Kerisetiano? Peneiaˈe e tavini tauturu, e matahiapo, aore ra e tavini taime taatoa oe na mua ˈˈe. Eita e ore e ua ite oe i te oaoa e te mauruuru rahi i roto i ta oe mau tuhaa taviniraa, e ua faahoˈi râ oe i te reira no te tahi tumu.

Ua faahoˈi paha oe i ta oe fanaˈoraa taa ê no te haapao i to oe utuafare, no te matahiti rahi aore ra no te maˈi. E ere taua mau faaotiraa ra i te tapao o te manuïa-ore-raa. (Tim. 1, 5:8) I te senekele matamua, ua tavini Philipa ei mitionare, i muri aˈe râ ua parahi oia i Kaisarea no te haapao i to ˈna utuafare. (Ohi. 21:8, 9) I to ˈna ruhiruhiaraa, ua faanaho Davida, arii o Iseraela i tahito ra, e na ta ˈna tamaiti o Solomona e mono ia ˈna i nia i te terono. (Arii 1, 1:1, 32-35) Teie râ, ua here e ua mauruuru noa Iehova ia Philipa e ia Davida atoa e te faatura-noa-hia ra raua i teie mahana.

Peneiaˈe râ ua tatarahia ta oe fanaˈoraa taa ê o te taviniraa no te hoê haerea tano ore aore ra no te mau fifi utuafare. (Tim. 1, 3:2, 4, 10, 12) Ua manaˈo paha oe e aita te reira i tano, e te inoino noa ra paha oe e tae roa mai i teie mahana.

E nehenehe oe e hinaaro uˈana e tavini faahou

Ia ere oe i te hoê fanaˈoraa taa ê o te taviniraa, o te hopea iho â anei ïa? I roto i te rahiraa o te mau tupuraa, e ere ïa. E titauhia râ ia hinaaro uˈana oe e tavini faahou. (Tim. 1, 3:1) No te aha hoi e hinaaro ai i te reira? No te hoê â tumu i pûpû ai oe ia oe i te Atua, to oe here ia ˈna e te feia e tavini ra ia ˈna. Mai te peu e e hinaaro oe e faaite i taua here ra ma te tavini faahou, e nehenehe ïa Iehova e faaohipa i te aravihi i noaa ia oe na mua ˈˈe e i muri aˈe i to oe ereraa i ta oe fanaˈoraa taa ê.

A haamanaˈo i te haapapuraa a Iehova ia Iseraela i muri aˈe i to ratou ereraa ma te tano i ta ratou mau fanaˈoraa taa ê o te taviniraa. Te na ô ra ta ˈna Parau: “O Iehova hoi au, aore o ˈu e huru ê [aore ra taui]; no reira outou, e te tamarii a Iakoba, i ore i pau ai.” (Mal. 3:6) Ua here Iehova ia Iseraela e ua hinaaro e faaohipa ˈtu â ia ratou. Te hinaaro atoa ra Iehova e faaohipa faahou ia oe i mua nei. Eaha ïa ta oe e nehenehe e rave i teie nei? Te amoraa i te mau hopoia teotaratia, tei te taairaa maitai ïa e o Iehova, eiaha râ i te aravihi natura. No reira, noa ˈtu e aitâ ta oe e hopoia i roto i te amuiraa, a tutava i te haapaari i to oe taairaa e o Iehova.

Ia ‘itoito’ oe i roto i te faaroo, e titauhia ia “imi [oe] ia Iehova, e to ˈna ra puai.” (Kor. 1, 16:13; Sal. 105:4) O te pure haavare ore te hoê ravea. Ia faataa oe i to oe tupuraa ia Iehova, a faaite atu i to oe mau huru aau e a ani i to ˈna varua. E haafatata ˈtu â ïa oe ia Iehova, a mau papu atu ai oe. (Sal. 62:8; Phil. 4:6; Sal. 29:11) Te tahi atu ravea no te haapaari i to oe taairaa e o Iehova, o te haamaitairaa ïa i ta oe haapiiraa i te Parau a te Atua. Ua iti mai paha ta oe mau hopoia i teie nei, e nehenehe râ oe e haapao maite atu â i ta oe iho haapiiraa e ta te utuafare, tei ore paha i rave-tamau-hia na.

Parau mau, te tia noa ra oe no Iehova ei Ite no ˈna. (Isa. 43:10-12) Te haamaitairaa rahi ta tatou paatoa e fanaˈo, o te riroraa ïa ei “hoa rave ohipa . . . no te Atua.” (Kor. 1, 3:9) Ia haa rahi i roto i te pororaa, e ravea faahiahia ïa no te haapaari i to oe taairaa e o Iehova e e to oe mau hoa i roto i te taviniraa.

A haavî i to oe mau huru aau

E nehenehe te haama e te tatarahapa e tupu mai ia ere oe i te hoê fanaˈoraa taa ê o te taviniraa. E tamata paha oe i te faatano ia oe. Eaha râ te tupu ia faaroo atu te mau taeae e hopoia ta ratou ia oe e ia manaˈo noa râ ratou e tatara i te tahi haamaitairaa? E vai noa mai paha te inoino, a ore atu ai oe e hinaaro uˈana e tavini faahou aore ra a fifi atu ai oe i te huti mai i te haapiiraa. E hiˈo mai tatou e nafea ta Ioba, Manase, e Iosepha i farerei e tauturu ai ia oe ia haavî i te mau huru aau ino.

I tia na Ioba no vetahi ê i mua ia Iehova e i parahi na oia ei matahiapo e ei haava i roto i te hoê totaiete patereareha. (Ioba 1:5; 29:7-17, 21-25) I te hoê râ taime fifi o to ˈna oraraa, ua ere Ioba i ta ˈna faufaa, ua pohe ta ˈna mau tamarii e ua maˈihia oia. Ua ere atoa oia i to ˈna roo maitai i te aro o te taata. Ua parau Ioba: “O tei iti to ratou pue mahana i to ˈu iho nei . . . tei tâhitohito mai ia ˈu.”—Ioba 30:1.

Ua manaˈo Ioba e aita roa ˈtu ta ˈna e hapa e ua hinaaro e faatano ia ˈna i mua i te Atua. (Ioba 13:15) Ua ineine râ Ioba i te tiai ia Iehova, e ua haamaitaihia oia no te reira. Ua haapii oia e ua hinaaro mau â oia i te aˈo, no to ˈna hoi huru i mua i te tamataraa ta ˈna i farerei. (Ioba 40:6-8; 42:3, 6) No to ˈna haehaa, ua haamaitai rahi roa te Atua ia ˈna.—Ioba 42:10-13.

Mai te peu e ua ere oe i te hoê fanaˈoraa taa ê no te hoê hape ta oe i rave, e uiui paha oe e ua faaore e ua haamoe iho â anei Iehova e to oe mau taeae Kerisetiano i te reira. A hiˈo na i te tupuraa o Manase arii o Iuda. “E hamani ino rahi to ˈna i te aro o Iehova, ia riri oia.” (Arii 2, 21:6) Teie râ, ua pohe Manase ei taata haapao maitai tei faatere ei arii. Eaha hoi tei tupu?

Ua farii atura Manase i te aˈo. I muri aˈe i to ˈna tâuˈa-ore-raa i te mau faaararaa, ua aratai Iehova i to Asura e tapea e e hopoi ia ˈna i Babulonia roa. I reira, ua “imi [Manase] i to ˈna Atua ia Iehova ra, e ua faahaehaa roa oia i te aro o te Atua o to ˈna ra mau metua, e ua pure hoi oia ia ˈna.” Ua faatupu te tatarahapa mau i te ohipa, e ua faaorehia ta Manase hara.—Par. 2, 33:12, 13.

Mea varavara te mau fanaˈoraa taa ê atoa i te faahoˈi-oioi-hia mai. Tau taime i muri aˈe e fanaˈo faahou ai paha oe i te tahi noa mau hopoia. Te fariiraa e te rave-maite-raa i te reira, e aratai atu ïa i te mau hopoia hau. Aita e parauhia ra e mea ohie. Te vai ra paha te mau haafifiraa. E faahopearaa maitai roa râ te noaa mai i te aau tae e te tuutuu ore.

A rave na i te hiˈoraa o Iosepha, te tamaiti a Iakoba. I te 17raa o to ˈna matahiti, ua hoohia oia ma te tano ore ei tîtî e to ˈna mau tuaana. (Gen. 37:2, 26-28) Aita roa ˈtu oia i manaˈo e e na reira te mau tamaiti a to ˈna metua tane. Ua farii râ oia i te faaruru i teie mau tupuraa, e maoti te haamaitairaa a Iehova ua riro oia ei tiaau “i roto . . . i te fare o to ˈna ra fatu.” (Gen. 39:2) I muri aˈe, ua hurihia Iosepha i roto i te tapearaa. No te mea râ aita oia i taiva e tei pihai iho Iehova ia ˈna, ua tuuhia ˈtura ia ˈna te mau ohipa i te fare tapearaa.—Gen. 39:21-23.

Aita Iosepha i ite e e tumu to teie mau mea atoa. Ua tamau noa oia i te rave i tei maraa ia ˈna. Ua nehenehe ïa Iehova e faaohipa ia ˈna no te paruru i te opu fetii e tae atu ai i te Huaai, aore ra Huero fafauhia. (Gen. 3:15; 45:5-8) Aita hoê aˈe o tatou e manaˈo ra e rave i te hoê ohipa faufaa roa mai ta Iosepha. Te faaite ra râ te mau faatiaraa faaurua e na Iehova e horoa i te mau fanaˈoraa taa ê na ta ˈNa mau tavini. Na oe atoa ïa ia pee oe ia Iosepha.

A huti i te haapiiraa i te mau tupuraa fifi

Ua faaruru Ioba, Manase, e Iosepha i te mau tupuraa ahoaho. Ua farii ratou paatoa i ta Iehova i faatia, e ua huti mai ratou taitahi i te mau haapiiraa faufaa. Eaha ïa ta oe e haapii mai?

A imi eaha ta Iehova e tamata ra i te haapii ia oe. I roto i to ˈna hepohepo rahi, ua manaˈo noa Ioba ia ˈna iho e ua moe ia ˈna te mau mea faufaa aˈe. I muri aˈe râ i to Iehova aˈoraa ia ˈna ma te here, ua faatano oia i to ˈna feruriraa e ua faˈi: “Ua parau vau i tei ore i itea e au ra.” (Ioba 42:3) Te mauiui ra paha oe no to oe ereraa i te mau fanaˈoraa taa ê, ‘eiaha ïa ia hau te manaˈo ia oe iho, i tei au ia oe ia manaˈo ra: e haapao maite râ i te manaˈo.’ (Roma 12:3) Te tamata ra Iehova i te faatano i to oe haerea ma te hoê ravea aita oe e taa maitai ra.

A farii i te aˈo. Ua manaˈo paha Manase e aita i tano to ˈna aˈo-etaeta-raahia. Ua farii râ oia i te reira, ua tatarahapa, e ua haapae i to ˈna haerea ino. Noa ˈtu eaha to oe huru aau i to oe aˈoraahia, “a faahaehaa na . . . i mua i te aro o te Atua, e na ˈna [oe] e faateitei.”—Pet. 1, 5:6; Iak. 4:10.

A faaoromai e a farii noa. No ta ˈna i faaruru, mea ohie no Iosepha ia atuatu i te hae e te manaˈo tahoo. Aita râ, ua faahotu oia i te haroaroaraa e te aroha. (Gen. 50:15-21) Ua haamauiuihia paha oe, a faaoromai ïa. A vaiiho ia Iehova ia haapii ia oe.

I amo na anei oe i te hoê hopoia i roto i te amuiraa Kerisetiano? A faatia ia Iehova ia horoa â i te mau fanaˈoraa taa ê na oe. A haapaari i to oe taairaa e o Iehova. A tamǎrû i to oe mau huru aau ma te faaoromai e te haehaa. A farii noa i te mau haamaitairaa atoa e pûpûhia ia oe. Ia papu ia oe e “aore roa a [Iehova] maitai e tapea i te feia haerea piˈo ore.”—Sal. 84:11.

[Parau iti faaôhia i te api 30]

Ia itoito oe i roto i te faaroo maoti te pure haavare ore

[Hohoˈa i te api 31]

Ia haa rahi i roto i te pororaa, e ravea faahiahia ïa no te haapaari i to oe taairaa e o Iehova

[Hohoˈa i te api 32]

A faatia ia Iehova ia horoa â i te mau fanaˈoraa taa ê na oe