Descoperirea unor comori ascunse

ŢI S-A întâmplat vreodată să găseşti ceva de preţ într-un loc unde nici nu te-ai fi gândit? Acest lucru i s-a întâmplat lui Ivo Laud, un Martor al lui Iehova din Estonia. În ziua de 27 martie 2005, el o ajuta pe Alma Vardja, o Martoră în vârstă, să demoleze o magazie veche. Când au dărâmat peretele exterior, au observat că pe o parte a unui stâlp era fixată o scândură. Dând scândura la o parte, au găsit o nişă de 15 cm adâncime, 10 cm lăţime şi 1,2 m lungime, acoperită cu o bucată de lemn (1). Era o ascunzătoare. Dar ce lucruri de preţ au găsit acolo? Şi cine le ascunsese?

În ascunzătoare erau câteva pachete învelite cu grijă în hârtie groasă (2). Pachetele conţineau literatură  a Martorilor lui Iehova, îndeosebi articole de studiu din Turnul de veghe, unele dintre acestea fiind din 1947 (3). Articolele, în limba estonă, erau scrise de mână, caligrafic. În câteva pachete ei au găsit indicii cu privire la cel care ascunsese acele materiale. Erau însemnări despre interogatoriile la care fusese supus soţul Almei, Villem Vardja, precum şi informaţii despre anii pe care acesta îi petrecuse în închisoare. Dar de ce fusese el închis?

Villem Vardja a fost un frate cu răspundere care a slujit în congregaţia Tartu, iar mai târziu în congregaţia Otepää, din Estonia (o fostă republică socialistă sovietică). El a cunoscut, se pare, adevărul cu puţin timp înainte de cel de-al Doilea Război Mondial. Câţiva ani mai târziu, în 24 decembrie 1948, a fost arestat de autorităţile comuniste pentru că desfăşura activităţi religioase. Poliţia secretă l-a interogat şi l-a supus unui tratament dur în încercarea de a-l face să dezvăluie numele unor colaboratori ai săi. Fără a beneficia de dreptul de a se apăra în instanţă, el a fost condamnat la 10 ani de detenţie în lagăre ruseşti.

Villem Vardja i-a slujit cu fidelitate lui Iehova până la moartea sa, survenită la 6 martie 1990. Soţia lui nu ştia nimic despre literatura ascunsă, probabil pentru că el dorise s-o ocrotească în cazul în care ar fi fost interogată. Însă de ce a trebuit Villem Vardja să ascundă literatura? Deoarece KGB-ul făcea deseori percheziţii inopinate în casele Martorilor lui Iehova, căutând publicaţii religioase. Se pare că fratele Vardja a ascuns literatura ca să asigure o rezervă de hrană spirituală pentru fraţi în cazul în care KGB-ul ar fi confiscat toate celelalte publicaţii. Fratele Villem Vardja n-a ascuns literatură doar în acea magazie. În vara anului 1990 au fost găsite şi alte ascunzători, iar despre una dintre acestea, cea din Tartu, se ştie că a fost folosită tot de el.

Aceste materiale, scrise de mână cu atâta migală şi ascunse cu grijă, sunt o adevărată comoară deoarece constituie o dovadă grăitoare a aprecierii pe care o aveau Martorii pentru hrana spirituală disponibilă la acea vreme (Mat. 24:45). Apreciezi şi tu hrana spirituală pe care o avem astăzi la dispoziţie? Ea include şi revista de faţă, Turnul de veghe, care este publicată în estonă şi în alte peste 170 de limbi.