Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Mea tano anei ia tahoo?

Mea tano anei ia tahoo?

Mea tano anei ia tahoo?

MEA au roa ia tahoo, tera te parau-pinepine-hia ra. E inoino iho â tatou ia haamauiuihia tatou ma te ravea rau. E titau to tatou ite i te maitai e te ino ia faaafarohia te ohipa tia ore. E nafea ïa?

Mea rahi te tupuraa i reira te taata e manaˈo ai paha e tahoo: ia poarahia, ia turaihia, ia faainohia, ia tuhihia, ia taparahihia, ia eiâhia, e te vai ra ˈtu â. Eaha to oe huru mai te peu e o oe tera? Teie paha ta e rave rahi e parau, ‘Tiai mai ta oe!’

I Marite, no te mea ua aˈohia ratou, ua tahoo e rave rahi piahi o te haapiiraa tuarua ma te pari haavare e ua hamani ino taua mau orometua haapii ra ia ratou. Te parau ra Brenda Mitchell, peretiteni o te taatiraa o te mau orometua haapii i Nouvelle-Orléans: “I te pari-haavare-raahia iho â te orometua haapii, ino roa aˈera to ˈna roo.” Noa ˈtu e ua haapapuhia e mea hape tera pariraa, e vai noa te mauiui.

I te raveraa ohipa, te rahi noa ˈtura te rave ohipa mauruuru ore aore ra tei tihatihia o te tahoo atu ma te faaino aore ra ma te faaore roa i te mau mea faufaa i roto i te roro uira a te taiete. E eiâ vetahi atu i te mau parau huna e e hoo atu aore ra e haapurara ˈtu. Hau atu â i te eiâraa i te mau porotarama roro uira, “e peu matau noâ ïa, na te rave ohipa, ia eiâ i te mau taihaa a te taiete ei tahooraa,” ta te hoê vea Marite (The New York Times) ïa e parau ra. No te arai i te tahooraa, e mutoi tiai ta e rave rahi taiete. E apee o ˈna i te rave ohipa tei tihatihia i ta ˈna ra piha ohipa, e tiai ia ˈna ia haaputu oia i ta ˈna mau taihaa atoa e e aratai atu ai ia ˈna i rapaeau.

Te huru tahooraa matau-roa ˈˈe-hia, tei nia ïa i te feia i piri roa ˈˈe ia tatou: te mau hoa, te fetii e te utuafare. No te mauiui ta te hoê parau tano ore aore ra te ohipa feruri-ore-hia e faatupu, e pinepine tatou i te faahoˈi i te reira. Ia parau iria mai te hoê hoa ia oe, e taora parau anei oe ia ˈna? Ia faainoino mai te hoê melo o to oe utuafare ia oe, e opua anei oe i te tahoo? Mea ohie mau â ia na reira mai te peu iho â e o te hoê taata piri tei faainoino mai!

Mea maamaa ia tahoo

E pinepine e hinaaro te feia e tahoo e tamǎrû i to ratou inoino. Ei hiˈoraa, te faaite maira te Bibilia e i to te mau tamaiti a te patereareha Hebera o Iakoba faarooraa e ua maferahia to ratou tuahine o Dina e te ati Kanaana o Sekema, “inoino [e] riri roa aˈera” ratou. (Genese 34:1-7) Ua opua atura e piti tamaiti a Iakoba i te haapohe ia Sekema e to ˈna utuafare, ei tahooraa i te ohipa ino i ravehia i nia i to ratou tuahine. Ma te ravea haavarevare, ua tomo Simeona raua o Levi i roto ia Kanaana e ua haapohe i te mau tane atoa, e tae noa ˈtu ia Sekema.—Genese 34:13-27.

Ua faaafaro anei teie haamaniiraa toto i tei ravehia? I to Iakoba faarooraa i te ohipa a ta ˈna na tamaiti, ua aˈo oia ia raua: “Ua hauriria vau ia orua, i te faariroraa ia ˈu ei mea faufau i te mau taata o teie nei fenua, . . . e riro ratou i te haaputuputu e rave ia ˈu e taparahi; pohe ihora vau e to ˈu atoa ra fetii.” (Genese 34:30) Aita te ohipa i afaro, e faahopearaa ê râ ta ta ratou tahooraa i faatupu; i teie nei, e mea tia ïa ia ara te utuafare a Iakoba i te mau aroraa a te mau nunaa tapiri riri. Ia ore te reira ia tupu, ua faaue te Atua ia Iakoba ia haere oia e to ˈna utuafare i Betela.—Genese 35:1, 5.

Te haamahitihiti ra te mau tupuraa no nia i te maferaraa o Dina i te hoê haapiiraa faufaa. E pinepine te tahooraa i te faatupu i te tahi atu ohipa tahoo, e e tamau noa te reira e aita e hopea.

Te tahooraa aore e hopea

E ino tatou ia horoa tatou i to tatou feruriraa e puai no te faautua i te taata i hara ia tatou. Te na ô ra te hoê buka (Forgiveness—How to Make Peace With Your Past and Get On With Your Life): “E haapau te hae ia oe. E haapau te manaˈoraa i to oe mau mauiui i tahito ra, te manaˈo-ino-raa i te feia i faainoino ia oe e te imiraa i te ravea no te na reira atoa ˈtu ia ratou, i to oe taime e to oe puai.” Mai ta te Bibilia e faataa maitai ra, “te feii, o to te ivi ïa tahuti.”—Maseli 14:30.

E nafea ïa te hoê taata e oaoa ˈi ia tapea noa oia i te riri e te huru aau faaino i roto ia ˈna? Ua parau te hoê taata tatara parau: “Mai te peu e te manaˈo ra oe e ‘mea au roa ia tahoo,’ a hiˈo i te hohoˈa mata o te feia i tahoo ehia maororaa.”

A hiˈo na i te ohipa e tupu ra i e rave rahi fenua i reira e itehia ˈi te peapea i te pae o te iri e faaroo. Ia haapohehia hoê, e tahoohia oia, a ore atu ai te riri e te pohe e mou. Ei hiˈoraa, i te poheraa 18 taurearea i roto i te hoê totoaraa, ua tuô te hoê vahine e oto ra: “Ia na reira-atoa-hia ratou tau tausani taime!” I tera huru, e maraa noa te haavîraa uˈana, e e rahi roa ˈtu â te taata e apiti i te aroraa.

“E mata ra, ei mata ïa”

Te manaˈo ra te tahi mau taata e te paturu ra te Bibilia i ta ratou tahooraa. Te na ô ra ratou, “Te parau ra hoi te Bibilia e ‘e mata ra, ei mata ïa, e niho ra, ei niho ïa,’ e ere anei?” (Levitiko 24:20) E au ra e te paturu ra te ture “e mata ra, ei mata ïa” i te tahooraa. Eita râ, e faaiti noa te reira i te mau ohipa tahoo maamaa. E nafea ïa?

Ia moto noa ˈtu te hoê Iseraela i te tahi atu Iseraela a matara ˈtu ai to ˈna poro mata, ua faanaho te Ture i te hoê faautuaraa tano. E ere râ na tei pepe e faautua i te taata i na reira aore ra i te tahi melo o to ˈna utuafare. E titau te Ture ia ˈna ia tuu i tera ohipa i mua i te feia mana, te mau haava i maitihia, no te faaafaro maitai i te reira. E haapohehia aore ra e hamani-ino-hia te hoê taata tei na reira atoa i nia i te tahi atu ma te hinaaro mau. Tera ïa ta ˈna utua. E tapea mau te iteraa i te reira eiaha ia tahoo. E ere râ tera anaˈe.

Hou a faahiti ai i te ture faautuaraa i nia nei, ua parau te Atua ra o Iehova ia Iseraela na roto ia Mose: “Eiaha oe e riri i to taeae i to aau . . . Eiaha oe e tahoo, eiaha e tairoiro.” (Levitiko 19:17, 18) Oia, no roto mai te manaˈo “e mata ra, ei mata ïa, e niho ra, ei niho ïa,” i te faufaa a te Ture, ta Iesu hoi i haapoto i roto e piti ture: “Hinaaro oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa . . . e ma to manaˈo atoa” e “E aroha ˈtu oe i to taata-tupu, mai to aroha ia oe iho na.” (Mataio 22:37-40) E nafea ïa te mau Kerisetiano mau ia roohia ratou i te ohipa tia ore?

A tapi i te hau

Te faataa ra te Bibilia ia Iehova mai “te Atua hau,” e te faaitoito ra i to ˈna mau taata haamori ia ‘imi i te hau e ia aruaru atu i te reira.’ (Hebera 13:20; Petero 1, 3:11) E manuïa mau anei te reira?

I te roaraa o ta ˈna taviniraa i te fenua nei, ua tufahia Iesu i te huare, ua tairihia, e ua hamani-ino-hia e to ˈna mau enemi, ua hoohia e te hoê hoa piri, e ua faarue-atoa-hia e ta ˈna iho mau pǐpǐ. (Mataio 26:48-50; 27:27-31) Ua aha Iesu? ‘Aore oia i faaino atu ia faainohia mai oia,’ ta te aposetolo Petero ïa i papai. “Ia pohe oia ra, aore oia i parau tahoo atu; ua pûpû râ ia ˈna iho ia ˈna no ˈna te manaˈo tia.”—Petero 1, 2:23.

“I pohe . . . te Mesia iho no outou,” ta Petero ïa i faataa, “e ua vaiiho . . . i te haapaoraa [aore ra hiˈoraa] na outou, ia pee outou i to ˈna taahiraa avae.” (Petero 1, 2:21) Te faaitoitohia ra te mau Kerisetiano ia pee i te hiˈoraa o Iesu, e i to ˈna huru ia ˈna i faaruru i te mau ohipa tia ore. No reira Iesu i parau ai i roto i te Aˈoraa i nia i te mouˈa: “E aroha ˈtu i to outou mau enemi; e faaora ˈtu i tei tuhi mai ia outou; e hamani maitai atu i te feia i riri mai ia outou; e pure hoi i te feia i parau ino mai e tei hamani ino mai ia outou; ia riro outou ei tamarii na to outou Metua i te ao.”—Mataio 5:44, 45.

E nafea te feia e au to ratou here i to te Mesia ia harahia ratou aore ra ia manaˈo ratou e ua na reirahia ratou? Te na ô ra te Maseli 19:11: “Na te haapao o te taata e ore e riri vave ai; o to ˈna ïa maitai te faaore i te hara.” Te haapao atoa ra ratou i teie aˈoraa: “Eiaha ia pohe i te ino, ia pohe râ te ino ia oe i te maitai.” (Roma 12:21) Auê ïa taa-ê-raa i te feruriraa tahoo tei parare roa na te ao nei! E tauturu te here Kerisetiano mau ia tatou ia tinai i te hinaaro e tahoo e ia “faaore i te hara” no te mea ‘eita te here e manaˈo ino ia vetahi ê.’—Korinetia 1, 13:5.

Te auraa anei ïa e ia ravehia te hoê ohipa ino i nia ia tatou aore ra ia haamǎtaˈuhia tatou na roto i te tahi mau ravea, e farii noa ïa tatou? Eita roa ˈtu! Ia Paulo i parau, “Ia pohe . . . te ino ia oe i te maitai,” aita oia i manaˈo e e hinaaro mau â te hoê Kerisetiano ia haamauiuihia oia. Ia na reirahia tatou, e mea tia iho â ia paruru tatou ia tatou iho. Ia rave-ino-hia oe aore ra ia tuinohia ta oe faufaa, e faaoti paha oe i te niuniu i te mutoi. Mai te peu e no ǒ mai te fifi i te hoê taata i te raveraa ohipa aore ra i te haapiiraa, e nehenehe tatou e ani i te tauturu a te feia mana toroa.—Roma 13:3, 4.

E mea maitai râ ia haamanaˈo e mea rahi te mau ohipa tano ore i roto i teie nei ao. E rave rahi tei imi i te parau-tia mau i te oraraa taatoa. Te faahopearaa? Ua inoino roa ratou aita hoi ta ratou i tiai na i tupu.

Te hinaaro ra Satani ia amahamaha te taata no te tahooraa e te riri. (Ioane 1, 3:7, 8) E mea maitai aˈe ia haamanaˈo i teie mau parau o te Bibilia: “E au mau here e, eiaha outou e tahoo, tuu noa ˈtu râ i te riri; ua papaihia hoi e, Te parau maira Iehova, Ei ia ˈu te riri, na ˈu ïa e tahoo atu.” (Roma 12:19) Ma te vaiiho i tera mau ohipa i roto i te rima o Iehova, e haapae ïa tatou i te mauiui, te hae, e te haavîraa uˈana rahi.—Maseli 3:3-6.

[Parau iti faaôhia i te api 12]

“Hinaaro oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa . . . e ma to manaˈo atoa” e “E aroha ˈtu oe i to taata-tupu, mai to aroha ia oe iho na”

[Hohoˈa i te api 13]

‘Eita te here e manaˈo ino ia vetahi ê.’—Korinetia 1, 13:5