Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Biziidibe gácabe ti hombre nadxibalú

Biziidibe gácabe ti hombre nadxibalú

Ejemplu stiʼ cani gupa fe

Biziidibe gácabe ti hombre nadxibalú

MAʼ GUDIʼDIʼ chupa chonna hora de bixhinni lu nisadóʼ stiʼ Galilea, ne Pedru cayuni stale stipa para chiné canuá que. Málasi dede ra nuube que biiyabe xtuxhu xiixa lu nisa que. Ñee mayaca guiráʼ gueelaʼ ngue la? Guizáʼ reciu cadxelasaa ca ola que punta canuá que. Bi yooxhoʼ ni cadxelasaa lube que jmaruʼ si caguiñentaani nisadóʼ que. Guizáʼ maʼ gudxe xhaba Pedru ne dede maʼ cayuubaʼ ladi, peru cadi cayaanadxibe de guni remarbe.

Nécapeʼ nuuruʼ xcaadxi discípulo ne laabe ndaaniʼ canuá que la? qué guinni diʼ Jesús ra nuucabe, purtiʼ biaanabe guriá nisa que. Dxi queca nga biyaanaʼ Jesús mil de binni ora bitale caadxi pan ne chupa benda. Pur ngue gucalaʼdxiʼ ca binni que ñúnicaʼ laabe rey. Peru laabe maʼ gudixhe íquebe cadi chuʼbe lade política, ne qué racaláʼdxidibe guiníʼ ique ca discípulo stibe cásica riníʼ ique ca binni que. Ngue runi bixooñebe de laacaʼ ne gúdxibe ca discípulo stibe quíbacaʼ ndaaniʼ canuá que ne checaʼ chericaʼ nisa. Laga zeʼ ca discípulo que la? gudxíʼbabe lu ti dani para guni orarbe stúbibe (Marcos 6:35-45; Juan 6:14, 15).

Ora biree ca discípulo que la? maʼ guiaʼ cá beeu que neza ra rindani Gubidxa ne mayaca gúnini llena, peru yanna maʼ cá ni neza ra riaaziʼ Gubidxa. Neca zaqué, deruʼ chupa chonna kilómetru maʼ gunda guzácabe lu nisa que. Guizáʼ naroʼbaʼ stipa cayúnicabe para cudxiilúcabe nisadóʼ que, ne cumu reciu cundubi bi ne candísani ca ola que la? qué randa runadiágacabe ora riníʼcabe. Ngue runi, zándaca stale cosa ngue caníʼ ique Pedru.

Cumu maʼ chupa iza nga de canazanebe Jesús de Nazaret la? zándaca nápabe stale ni guiníʼ íquebe. Nécapeʼ maʼ biziidibe stale, nánnabe caquiiñeʼ guiziidirube jma. Pedru guyuulaʼdxiʼ guiziidiʼ jma, ne gaca ti hombre nadxibalú. Xiñee yaʼ. Purtiʼ racaláʼdxibe gueeda gácabe ti discípulo chaʼhuiʼ, nga runi nácabe ti ejemplu galán para laanu. Yanna guidúʼyanu ximodo bíʼnibe ni.

«Ma bidxela du Mesías»

Qué ziuu dxi gusiaandaʼ Pedru dxi binibiáʼ Jesús de Nazaret. Andrés bíʼchibe nga gudxi laabe ca diidxaʼ riʼ: «Ma bidxela du Mesías». Qué liica nuxuíʼlube pabiáʼ zuchaa xquendanabánibe dede óraque (Juan 1:41).

Pedru guleza Capernaum, ti guidxi nuu guriá nisadóʼ stiʼ Galilea, laani nga ti nisa roʼ, ra daʼ nisa naxhi. Laabe ne Andrés gúpacabe ti negocio de benda ne Jacobo (Santiago) ne Juan, ca xiiñiʼ Zebedeu. Laca ralidxi Pedru ne xheelaʼ que nga nabeza suégrabe ne Andrés. Para ganda guyaanaʼ ca hombre runi guuzeʼ benda que familia sticaʼ la? naquiiñeʼ gúnicabe dxiiñaʼ nagueenda, gácacabe nadipaʼ ne gúnicabe xhiiñacabe jneza. Cadi guendaridxagayaa diʼ nga gúnicabe dxiiñaʼ guidubi gueelaʼ sin guiziiláʼdxicabe. Ora maʼ cayúnicabe guuzeʼ la? rundaacabe chin stícabe ne riquiiñeʼ chupa canua para ganda guindísacabe ni ti cueecabe ca benda ni ganda guinaazecabe ndaaniʼ nisa roʼ que. Peru naparúcabe dxiiñaʼ siadóʼ que, purtiʼ naquiiñeʼ cuícabe ca benda que ne gutoocabe laacame, laaca naquiiñeʼ gusiácabe ca chin que ne guni chaahuicabe cani.

Yanna, ximodo para beeda gaca Pedru xpinni Jesús yaʼ. Biblia maca ruzeeteʼ guca Andrés bíʼchibe discípulo stiʼ Juan ni Riguunisa. Zándaca gúdxibe Pedru guiráʼ ni riziidibe de Juan ne nabé guyuulaʼdxiʼ Pedru gucaadiaga laabe. Peru ti dxi gúdxicabe Andrés ti cosa ni risaca. Biluiʼnáʼ Juan Jesús de Nazaret, ne guníʼ ca diidxaʼ riʼ: «Ndi nga Dendxu huiini sti Dios». Oraqueca yenanda Andrés Jesús, ne cumu nabé cayéchebe la? yeyúbibe Pedru para gábibe laa maʼ bedandá Mesías que (Juan 1:35-40). Biaʼ tapa mil iza ante, dxi bicaalú binni Dios Edén que, maca guníʼ Jiobá Dios zuseendaʼ ti binni ni risaca para gusiidiʼ binni ximodo guilá (Génesis 3:15). Binni ni chigulá que nga Mesías ni maca bieeteʼ que, laabe nga binni ni deruʼ binibiáʼ Andrés que. Ora gunna Pedru ni, biree guxooñeʼ para guʼyaʼ laabe.

Modo jma runibiáʼcabe Pedru nga Simón, o Symeón. Peru, primé biaje biiyaʼ Jesús laabe gudxi laabe ca diidxaʼ riʼ: «Lii nga Simón, xiiñi Jonás (Juan) njaʼ, peru ma chi iree lá lu Cefas (didxazá la? ñabi be laa Pedru)» (Juan 1:42). Ruluíʼ si gudxi Jesús laabe zacá pur ni zanda gueeda gúnibe despué, purtiʼ lá «Cefas» ca, riniʼni «guié». Zándaca biiyabe zeeda gaca Pedru casi ti guié ngola, tuuxa ni naguidxi ne zanda guni crécabe laa, ni zanda gacané ca xpinni Cristu guzuhuaa dxiichiʼ. Peru, ñee zaqueca ruuyaʼ Pedru laa la? zándaca coʼ. Dede nuu binni, despué de guʼndaʼ ca Evangeliu ca, riníʼ qué liica nusihuínnibe pa zacá laabe. Nuu tu riníʼ gúcabe ti hombre ni qué ñanda ñuni xiixa dxiiñaʼ stubi, ne qué nidxélabe xi ñúnibe ora bidxaagalube xiixa guendanagana.

Jesús maca nanna nuu ra ruchee Pedru. Peru cásica Bixhózebe, riuuláʼdxibe gúʼyabe xii nga ca cosa ni jma galán runi binni. Nga runi, nánnabe zanda guni Pedru stale cosa galán ne rápabe gana gacanebe laa gusihuinni ca guenda ni jma sicarú napa. Yanna riʼ, laaca ngaca nga ni runi Jiobá ne Jesús, jma ruuyacabe ca cosa galán ni rúninu. Peru, xi zanda gúninu pa laapenu riníʼ íquenu qué zadxélacabe gastiʼ ni chuuláʼdxicabe de laanu yaʼ. Neca zacá, naquiiñeʼ gánnanu ruuyacabe ca cosa galán ni rúninu, ne gudiʼnu lugar gusiidicabe laanu ne gacanécabe laanu guchaʼnu modo laanu cásica biʼniʼ Pedru (1 Juan 3:19, 20).

«Cadi idxibi luʼ»

Despué de binibiáʼ Pedru Jesús la? zándaca yenebe Jesús stale de ca lugar ra yegucheeche diidxaʼ. Ngue runi, zándaca biiyabe primé milagru biʼniʼ Jesús, ora biʼniʼ nisa que vinu dxi nuucabe ra ti guendaxheelaʼ ni guca guidxi Caná. Ne ni jma risaca bíʼnibe nga, bicaadiágacabe ca diidxaʼ sicarú ni guníʼ Jesús de Reinu stiʼ Dios. Neca zaqué, bibiguétabe lu negocio de benda stibe. Gudiʼdiʼ si chupa chonna beeu bidxaaga Pedru Jesús, peru biaje riʼ maʼ biʼniʼ invitar Jesús laabe chinándabe laa biaʼ dxi guibánibe.

Gueelaʼ que guyé Pedru guuzeʼ, peru gastiʼ qué ninaazeʼ. Laabe ne ca xcompañérube maʼ bisábacabe chin stícabe stale biaje, peru gastiʼ cadi cabeecabe cada biaje gutópacabe ni. Cumu maʼ xadxí nga de rié Pedru guuzeʼ la? zándaca maʼ bisábabe chin stibe stale lugar ndaaniʼ nisa que, ra riníʼ íquebe zanaazebe benda. Zándaca dede guyuu ora gúpabe gana ñuuyabe ndaaniʼ nisa que paraa nuu ca benda que ne nuyúbibe modo nicácame lu chin stibe. Peru pa niníʼ íquebe zacá la? jmaruʼ si nibeeni gana laabe. Ne laabe qué rieedibe guuzeʼ purtiʼ si riuuláʼdxibe ni, sínuque rúnibe ni purtiʼ napa xidé gudiibe ni caquiiñeʼ binnilídxibe. Cumu qué ninaazebe gastiʼ la? guizáʼ triste bibiguétabe guriá nisa que, ne bizulú cusiabe chin stibe. Óraque nga bedandá Jesús.

Stale binni nanda Jesús para gucaadiaga ni cusiidiʼ. Cumu stale binni ngue nuu gaxha de laabe la? ngue runi gudxíʼbabe ndaaniʼ canuá stiʼ Pedru ne gúdxibe laa guixeleʼ huiiniʼ de guriá nisa que. Dede ndaaniʼ canuá que nga jma galán zucaadiaga binni laabe. Cásica cayuulaʼdxiʼ ca binni ni zuhuaa guriá nisa que guiráʼ ni caníʼ Jesús la? zaqueca nga cayuulaʼdxiʼ Pedru ni. Ñanda nidiʼdiʼ stale hora ne qué nireebe gana de nucaadiágabe Maestru stibe ora maʼ caníʼ de Reinu stiʼ Dios, Reinu ca nga ni jma rusiidibe binni ora maʼ cucheechebe diidxaʼ. ¡Ti ndaayaʼ naroʼbaʼ ngue guninebe Cristu dxiiñaʼ para guireeche ca diidxaʼ galán que ra nuu guiráʼ binni! Peru, ñee zanda gúnibe ni la? Ximodo gápacabe ni guibaninécabe yaʼ. Zándaca bietenaláʼdxibe qué ninaazebe nin ti benda gueelaʼ gudiʼdiʼ que (Lucas 5:1-3).

Biluxe guníʼ si Jesús que, gúdxibe Pedru: «Yené canuá stiuʼ ra ziaʼ, ne lausaba starraya tu para inaaze tu benda». Neca huaxiéʼ cayuni cré Pedru laabe, guníʼ sicaríʼ: «Maistru, idubi gueela bini du dxiiña ne gasti qué ninaʼze du, peru yáquexa lii cayaʼbu laadu guni du ni la? chi usaba du starraya du». Zándaca óraque maʼ qué liica gapa Pedru gana guni guuzeʼ, purtiʼ maʼ cadi ora rigaa benda ngue. Neca zaqué bizuubabe stiidxaʼ Jesús ne zándaca gúdxibe ca hombre ni nuu ndaaniʼ stiʼ canuá que chinándacaʼ laabe (Lucas 5:4, 5).

Ora bizulú Pedru ne ca xcompañeru cutópacaʼ chin sticaʼ la? biʼniʼ sentircaʼ nanaani. Nabé bidxagayaacabe, ngue runi bizulú gudubayúcabe ni ne gana ne biiyacabe guizáʼ stale benda gunaazecabe. Oraqueca bicaacabe ridxi xcaadxi hombre nuu ndaaniʼ sti canuá que para gacanecaʼ laacabe. Cumu stale benda ngue la? nagueenda bidxá tipa ca canuá que, dede biaʼ qué guiaaziʼ cani purtiʼ nabé maʼ nanaa nuu cani. Qué guiráʼ guni cré Pedru ni. Neca maʼ huayuuyabe pabiáʼ poder napa Jesús xcaadxi biaje la? milagru riʼ jma bicaani laabe guiníʼ íquebe stale cosa. ¡Nuube nezalú ti hombre ni zanda guidxela modo guicá ca benda que lu chin! Guizáʼ cadxibi Pedru, bizuxibi xañee Jesús ne guníʼ: «Bixele de naa, Señor, purti naca tobi hombre nabé ruchee». Racá ridúʼyanu guníʼ íquebe huaxiéʼ risácabe para chuʼbe gaxha de Mesías, hombre ni napa poder stiʼ Dios que (Lucas 5:6-9).

Peru ne diidxaʼ nadóʼ gudxi Jesús laabe: «Cadi idxibi luʼ. Dede yanadxí cásica rinaaze lu benda, zacaca zeda neu stale binni ra nuaaʼ» (Lucas 5:10, 11). Maʼ cadi ora diʼ ngue para guidxíbibe, purtiʼ Jesús peʼ nga cayuni invitar laabe chinebe laa para gúnicabe ti dxiiñaʼ ni qué huayuu dxi gaca. Pedru maʼ qué gapa xi pur chuʼ xizaa de ximodo guidxela ni iquiiñeʼ. Laaca maʼ gastiʼ razón para guiníʼ íquebe nuu cosa ni qué zanda gúnibe o chuʼbe xizaa purtiʼ nácabe binni ruchee. Zanda guni crebe cayúnibe ni na ti Dios ni rutiidilaʼdxiʼ stonda binni, ne laa gudii guiráʼ ni caquiiñebe para guibánibe ne para chuʼbe jma gaxha de laa (Isaías 55:7; Mateo 6:33).

Oraqueca ziné Pedru laabe, ne ngueca nga ni biʼniʼ Jacobo ne Juan. Biblia na: «Ulee si cabe ca canuá que lu yuxi, bisaana cabe irá ni raqué, zinanda cabe Jesús» (Lucas 5:11). Maʼ qué nidxíbiruʼ Pedru dede óraque ne gudixhe ique guni ti cosa: gápabe fe Jesús ne Jiobá Dios. Guiráʼ ca xpinni Cristu ni nabani ca dxi stinu ni runi stipa pur gaca nadxibalú la? rusihuinni napa fe casi gupa Pedru. Laaca zanda guni crécabe qué ziuu dxi gusaana Jiobá laacabe (Salmo 22:4, 5).

«Xiñee bidxibi lu»

Maʼ gudiʼdiʼ chupa iza dede dxi binibiáʼ Pedru Jesús. Casi bizéʼtenu ra bizulú tema riʼ, Pedru ne ca xcompañeru guizáʼ stale stipa cayúnicaʼ para ganda chinecaʼ canuá que, purtiʼ nabé naroʼbaʼ ca ola candisaʼ bi yooxho que lu nisadóʼ stiʼ Galilea gueelaʼ que. Qué zanda diʼ gánnanu xipeʼ nga caníʼ ique Pedru óraque, peru maʼ bizaacabe stale cosa ni guietenaláʼdxibe. Maʼ huayuuyabe chupa chonna milagru biʼniʼ Jesús. Casi dxi guca huará suégrabe la? biiyabe modo bisianda Jesús laa. Laaca maʼ bicaadiaga Pedru guiráʼ ni maʼ bisiidiʼ Jesús, casi cani guniʼbe lu libana ni bidiibe lu dani que. Pur guiráʼ ni maʼ biiyaʼ Pedru, maʼ zanda guni crebe Jesús nga Mesías, ni gulí Jiobá. Lu ca beeu ni maʼ gudiʼdiʼ ca maʼ bichaabe stale, maʼ qué ridxíbibe nagueendaca. Ngue runi, dede gulí Jesús laabe para gácabe tobi de ca doce apóstol stiʼ. Neca zacá, caquiiñeruʼ guni Pedru stipa para cadi guidxibi, casi chiguidúʼyanu.

Nacándaruʼ nga ora nuucabe riʼ, zándaca biaʼ las tres, málasi de zitu biiyaʼ Pedru caniibi xiixa lu nisa que. Oraqueca biásabe para guʼyaʼ chaahuibe xi laa ni. Ñee xtuxhu beeu que nga rihuinni lu ca ola ngola que la? Cadi ngue diʼ ni, sínuque ruluiʼni casi tuuxa ni ruzuhuaa dxiichiʼ ne zedazá ne gana. Ora biiyaʼ chaahuibe ni la? guizáʼ bidxagayaabe dede qué ganda guni crebe ni: ¡ti hombre ngue zedazá lu nisadóʼ que ne chitiidiʼ gaxha de laacabe! Guizáʼ bidxibi ca discípulo que, dede guníʼ íquecaʼ ti fantasma ngue. Peru hombre que gudxi laacabe sicaríʼ: «Lachuu dxí. Cadi idxibi tu, naa ndiʼ». Jesús peʼ ngue caniʼné laacabe (Mateo 14:25-28).

Óraque bicabi Pedru laabe: «Señor, pa lii nga la? guridxi naa guenda ra nuu luʼ, saya lu nisa». Gúcabe nadxibalú ne guizáʼ cadxagayaabe milagru que, ngue runi rápabe gana sabe lu nisa que ti iguidxi fe stibe. Guca Jesús nachaʼhuiʼ ne laabe, biʼniʼ ni gunábabe laa ne gudxi laabe chebe ra nuu. Qué liica nidxibi Pedru, casi zeʼ bieeteʼ de ndaaniʼ canuá que ne bizuhuaa lu nisa que. Ñee ruxuíʼluluʼ xi biʼniʼ sentirbe la? ¡Cadi cayaazidibe ndaaniʼ nisa que laga zebe ra nuu Jesús! Guizáʼ bidxagayaabe ni cayaca que, peru, málasi bizulú biʼniʼ sentirbe sti cosa (Mateo 14:29).

Cumu biiyaʼ Jesús napa Pedru fe la? ngue runi biquiiñebe poder stiʼ Jiobá para gunda guzá Pedru lu nisadóʼ que. Yanna, para cadi guiaaziʼ Pedru ndaaniʼ nisa que la? naquiiñeʼ guyadxibe Jesús; peru oraquepeʼ nga bitiixhilube sti ladu. Biblia na: «Biiya si Pedru pabiáʼ reciu nuu bi que la? bidxibi». Ora biiyabe modo caguiñentaa nisadóʼ que ne cadxelasaa ca ola que canuá que la? guizáʼ bidxíbibe. Zándaca dede guníʼ íquebe raqué nga gátibe. Ti ratu huiiniʼ si birá fe stibe purtiʼ bidxíbibe. Pedru, hombre guníʼ Jesús naca casi ti «guié» purtiʼ nabé naguidxi que, bizulú biaaziʼ casi ti guié ora rilá ndaaniʼ nisadóʼ. Nécapeʼ nánnabe xhúʼbabe, bicaabe ridxi: «Bilá naa, Señor». Oraqueca bisigaanáʼ Jesús ne gundisaʼ laabe, ne ora maʼ zuhuaacabe lu nisa que gudxi laabe: «Aque huaxiéʼ fe napu xa. Xiñee bidxibi lu, hombre» (Mateo 14:30, 31).

¡Guizáʼ stale nga ni biziidiʼ Pedru de ni bizaaca riʼ! Cadi galán diʼ nga guidxibi binni, purtiʼ rucaani binni guni stale cosa. Zanda gusirani fe stinu ne guxhéleni laanu de Dios. Nga runi, naquiiñeʼ quixhe íquenu gúninu stipa pur gácanu binni nadxibalú. Pur nga naquiiñeʼ guicá íquenu gúninu ni jneza guiráʼ ora. Pa chuʼnu xizaa pur ca cosa ni ruchibi laanu, cani ribee gana laanu o cani guxheleʼ laanu de gúninu ni na Jiobá ne Cristu la? zará fe stinu. Peru, pa guiníʼ íquenu guiráʼ ni maʼ bíʼnibe dxiqué pur cani nadxii laabe, cani cayúnibe yanna ne cani chigúnibe pur laacaʼ la? qué ziuu diʼ gastiʼ ni guchibi laanu.

Pedru zinanda Jesús ora zeʼ neza ra nuu canuá que. Ora gudxíʼbabe la? biiyabe maʼ gulezadxí bi yooxhoʼ que. Nisadóʼ stiʼ Galilea que maʼ nuudxí. Cásica Pedru ne xcaadxi apóstol que gúdxicaʼ Jesús: «Dxandí pe Xiiñi Dios lii» (Mateo 14:33). Gudiʼdiʼ si ni bizaacabe riʼ, nabé nayecheʼ guyuu ladxidoʼbe. Gueelaʼ que biziidibe ti cosa, jma naquiiñeʼ guni crebe Jiobá ne Jesús, ne cadi guidxíbibe. Peru cayaadxaruʼ gúnibe stale cosa para gueeda gácabe casi guié ni guníʼ Jesús que. Peru qué nusaanabe de nudxiilube. Yanna laanu yaʼ, ñee zaguixhe íquenu chinándanu ejemplu stiʼ Pedru para gácanu ti binni nadxibalú la?

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 22]

Neca naca Pedru ti hombre ni rinaazeʼ benda la? biiyaʼ Jesús zanda gúnibe dxiiñaʼ ni chigudii laabe

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 23]

«Señor, [...] naca tobi hombre nabé ruchee»

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 24]

«Biiya si Pedru pabiáʼ reciu nuu bi que la? bidxibi»