Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Yendadu ti lugar ra nabániruʼ binni casi dxiqué

Yendadu ti lugar ra nabániruʼ binni casi dxiqué

Carta ni zeeda de Estados Unidos

Yendadu ti lugar ra nabániruʼ binni casi dxiqué

XI ÑUNI sentirluʼ pa ñanda nibániluʼ tiempu guyuu ca bixhozególaluʼ ne ñuuyaluʼ modo bibánicabe dxiqué yaʼ. Zacagá nga ni bizaacadu dxi bireʼdu de Suiza ne yendadu Estados Unidos. Nécapeʼ stale binni runibiáʼ guidxi riʼ casi ti lugar ra nuu stale cosa nacubi la? ora yendadu ndaaniʼ guidxi riʼ gúcani casi ora nibiguétadu lu siglu XIX. Ñuuláʼdxiluʼ ñuinedu lii xi bizaacadu la?

Cumu rinidu diidxaʼ suizoalemán la? biʼniʼ invitárcabe laadu chuudu Indiana chonna beeu, ra nabeza stale familia amish. Ca binni riʼ riníʼrucaʼ diidxaʼ suizoalemán, purtiʼ biaananecaʼ ni de ca bixhozególacaʼ. Ni cá íquedu nga güinedu laacabe ca diidxaʼ nacubi ne galán stiʼ Reinu stiʼ Dios.

Ca amish ca zeeda lácabe de ti obispo ni láʼ Jakob Amman, zácabe de ti grupu de binni ni binibiáʼcabe casi anabaptistas (o cani qué ñuulaʼdxiʼ ñuunisa ca baʼduhuiiniʼ) ni bibani lu siglu XVII. Cumu ruundacabe Biblia la? bidiicabe cuenta cadi jneza diʼ nga chúʼnisa ca baʼduhuiiniʼ ca ne gaca binni soldadu. Guzananda gobiernu laacabe pur cani runi crécabe ne biiti caadxi de laacabe. Despué jma maʼ guzananda binni laacabe, ngue runi stale de laacabe yebíʼcabe xcaadxi guidxi nuu Suiza ne Francia. Biaʼ galaa de siglu XIX, stale de laacabe maʼ yebíʼ Estados Unidos, peru qué nusaanacabe ca costumbre ne diidxaʼ suizoalemán ni riníʼcabe.

Yanna bixuiʼlú pabiáʼ bidxagayaa ca familia ni nuu Indiana que ora yegánnadu laacaʼ. Nabé nachaʼhuiʼ ca binni que, ne ora rindadu ralídxicabe la? guizáʼ ridxagayaacabe ora gunadiágacabe rinidu stiidxacabe. Ndiʼ nga ni gunabadiidxaʼ ca binni que laadu cada yoo chindadu:

«Xiñee randa riniʼtu stiidxadu pue.»

Laadu ricábidu: «Purtiʼ ziúpadu de Suiza».

Ridxagayaacabe ne riníʼcabe: «Peru cadi amish laatu».

Stale de laacabe runi invitárcabe laadu ralídxicabe, ne ora bidúʼyadu ximodo nabánicabe la? biʼniʼ sentirdu casi ora nindadu ti lugar ra nabanirúcabe casi dxiqué. Lugar de ñápacabe foco la? riquiiñecabe lámpara de aceite, lugar de ñápacabe carru la? riquiiñecabe carretón, ne lugar de ñápacabe nisa tubu la? nápacabe ti bizé ne ti molinu de bi. Laaca qué gápacabe radiu, sínuque laaca laacabe ruundacabe.

Peru ni jma ridxagayaadu nga pabiáʼ nadóʼ ca binni amish que, nápacabe costumbre de gúʼndacabe Biblia guiráʼ dxi ne nabé riuuláʼdxicabe guiníʼcabe ni caziidicabe de laani. Ndiʼ racané laadu para ganda gusíʼdidu laacabe ni maʼ gudixhe ique Dios guni para binni ne para Guidxilayú riʼ.

Qué nindaa gunna ca binni de guidxi que beeda ganna chupa guendaxheelaʼ de Suiza laacaʼ. Stale tu rinabaʼ laadu chigánnadu ca binnilídxicaʼ, ne guizáʼ riuuláʼdxidu gúnidu ni. Ti dxi biʼniʼ invitárcabe idápadu chuudu ti scuela nuu ndaaniʼ guidxi que. ¡Guizáʼ biéchedu!

Ora bixhidxinadu ra puertaʼ que la? bixheleʼ maestru que ne guluu laadu. Raqué nuu 38 baʼduscuela cayuuyadxicaʼ laadu ne cabézasicaʼ xi guinidu. Ndaaniʼ ti salón si nuu baʼduscuela de xhono gradu (cada gradu nga ti iza), ne nápacabe biaʼ 7 hasta 15 iza. Ca dxaapahuiiniʼ que nácucaʼ lari azul ne naguu íquecaʼ ti gorro huiiniʼ naquichiʼ. Ca hombrehuiiniʼ que nácucaʼ pantalón yaaseʼ ne gamixaʼ color azul cahui. Guizáʼ nasoo ique yoo que, ne chonna de ca pader stini dieʼ azul marinu. Frente que nuu ti pizarrón, cueʼni nuu ti globo terráqueo ne nuu caadxi mapa ni yeʼchuʼ. Laaca nuu ti estufa de guiibaʼ squina que para guchaa ndaaniʼ salón que.

Guridu nezalú ca baʼduscuela que, ne ruuyadxísicaʼ laadu para gúʼyacaʼ xi guinidu. Bicaa ridxi maestru que ca baʼduscuela de cada gradu para guidxíñacaʼ ra nuu escritorio stibe ne guinabadiidxabe laacaʼ de tariá bisaanabe ti dxi ante. Guizáʼ bidxagayaadu purtiʼ ruundacabe ti historia ni caníʼ de ca dani ni láʼ Alpes suizos. Guizáʼ maʼ nayooxhoʼ ca libru nápacabe, ne racalaʼdxiʼ maestru que ganna pa cásica rihuinni lu ca libru que zaqueca nga nuu guidxi Suiza dede yanna. Laabe gunabadiidxabe laadu: «Ñee rinerúcabe vaca lu ca layú nasoo que tiempu nandáʼ la? Ñee rihuínniruʼ modo nexheʼ hielu lu ca dani que la?». Biluidu laabe ca foto de color ra rihuinni modo nexheʼ hielu ique ca dani que, casi cani cá lu libru stibe que, peru ca ngue cadi de color diʼ laacaʼ. Dede bixidxi huiinibe ora biiyabe cani, purtiʼ nabé guyuuláʼdxibe cani.

Gunaa xheelaʼ maestru que, laaca raqueca nga runinebe xheelabe dxiiñaʼ, ne gunabadiidxabe laadu ni maca gunabadiidxaʼ binni laadu ante: «Ñee nánnatu gúʼndatu yodel la?». Coʼ, qué gánnadidu. Peru ca amish que nabé runibiáʼ binni laacaʼ purtiʼ nánnacaʼ gúʼndacaʼ yodel, o tirolés, ngue runi gunábadu laacabe gúʼndacabe xiixa para laadu. Bíʼnicabe ni gunábadu que, ne guizáʼ guyuuláʼdxidu ora bicaadiágadu modo cayuundaʼ 40 binni que. Óraque bidii maestru que lugar biree ca baʼduscuela que arrecreu.

Xheelaʼ maestru que laaca gunabaʼ laadu gúʼndadu xiixa. Cumu canacaadu caadxi canción ni nabé runibiáʼ binni lu diidxaʼ suizoalemán la? gúdxidu laacabe zanda gúnidu ni. Qué nindaa gunna ca baʼduscuela que ni, ne oraqueca bibiguetaʼ guiracaʼ. Nezalú guiráʼ cani nuu raqué, bínidu stipa pur gúʼndadu jma galán.

Ora gunda galaa dxi que, guyuudu ralidxi ti familia amish de doce binni ni biʼniʼ invitar laadu ti guendaró. Guridu ruaa ti mexaʼ de yaga guizáʼ ziuulaʼ, ra nexheʼ stale guendaró nanixe: puré de papa, jamón, xubaʼ, pan, quesu, verdura, pastel huiiniʼ ne xcaadxi postre. Cada tobi de cani nuu raqué runi oración stiʼ ante guzulú gó. Laga cutíʼdidu ca bladu que, rábidu laacabe ximodo nga Suiza, guidxi stiʼ ca bixhozególacabe, ne laacabe rábicabe laadu ximodo nabézacabe ndaaniʼ granja que. Ora cayaca guendaró que, dede maʼ cuxidxi ca baʼduʼ que ora maʼ caniʼcaʼ ra diágacaʼ. Ora maʼ biluxe gudócabe rúnicabe sti oración, ngue nga ni rusihuinni maʼ zanda guiasa ca xcuidi que, peru cadi para chichítecaʼ. Yanna maʼ naquiiñeʼ gusiácabe lu mexaʼ ne quíʼbicabe ca bladu que, peru para ganda gúnicabe ni, naquiiñeʼ chicaacabe nisa ne guchaacabe ni. Maca nexheʼ xi dxiiñaʼ guni cada tobi de laacabe.

Laga cayuni ca baʼduʼ que dxiiñaʼ sticaʼ la? biʼniʼ invitar bixhózecabe ne jñaacabe laadu tiididu ndaaniʼ sala. Nécapeʼ qué gápacabe sofá la? guridu lu caadxi mecedora de yaga nuu raqué. Óraque guleecabe ti Biblia yooxhoʼ nápacabe lu diidxaʼ alemán, ne casi runi stale de ca binni amish que, bizulú canidu de cani rusiidiʼ Biblia. Xi naguixhe ique Jiobá Dios para Guidxilayú riʼ ne para binni yaʼ. Xii ngue racalaʼdxiʼ Jesús gusiidiʼ ora guníʼ zadxiña dxi guicaa ca binni nachaʼhuiʼ Guidxilayú riʼ. Ñee dxandíʼ nga ruseendaʼ Dios ca binni malu ca ti lugar ra cayaʼquiʼ la? Tuu nga cani cucheeche ca diidxaʼ nacubi ne galán ca lu guidubi Guidxilayú casi biʼniʼ mandar Jesús. ¡Dede ridxá tipa ladxidoʼdo nga gusiénedu laacabe cani maʼ bizéʼtedu ca ne xcaadxi cosa, ne iquiiñedu Biblia stícabe para gúnidu ni!

Guizáʼ riéchedu ora guietenaláʼdxidu guiráʼ ni bizaacadu ra guyuudu que. Cásica bixheleʼ ca familia amish que puertaʼ lídxicaʼ para guninedu laacaʼ lu stiidxacaʼ la? laaca rinábadu Dios guxheleʼ ladxidóʼ stale de laacabe para guiziidicabe jma de Stiidxabe, Biblia.