Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te Mesia te ravea faaoraraa a te Atua

Te Mesia te ravea faaoraraa a te Atua

Te Mesia te ravea faaoraraa a te Atua

“Mai te taata i hope i te pohe ia Adamu, e hope atoa i te faaorahia i te Mesia.”—KOR. 1, 15:22.

1, 2. (a) Ua nafea Anederea e o Philipa i to raua farereiraa ia Iesu? (b) No te aha e parauhia ˈi e mea rahi atu â te haapapuraa i to Iesu tiaraa Mesia i ta te mau Kerisetiano o te senekele matamua?

 “UA ITEA ia mâua te Mesia,” ta Anederea ïa i parau i to ˈna tuaana ia Petero. Ua papu hoi ia ˈna e o Iesu no Nazareta Tei faatavaihia e te Atua. O Philipa atoa ïa tei imi i to ˈna hoa ia Natanaela no te faaite: “Ua itea ia matou ta Mose i papai i roto i te ture ra, e ta te mau peropheta ra, o Iesu i Nazareta, e tamaiti na Iosepha.”—Ioa. 1:40, 41, 45.

2 Ua papu mau atoa anei ia oe e o Iesu te Mesia fafauhia, te ‘Tumu o te ora’ a Iehova? (Heb. 2:10) I teie mahana, mea rahi atu â te haapapuraa i to ˈna tiaraa Mesia i ta ta ˈna mau pǐpǐ o te senekele matamua. Mai to Iesu fanauraa e tae roa ˈtu i to ˈna tia-faahou-raa, te haapapu maitai ra te Bibilia e o ˈna te Mesia. (A taio i te Ioane 20:30, 31.) Te faaite atoa ra te Parau a te Atua e e faaohipa noâ Iesu i to ˈna tiaraa Mesia mai nia mai i te raˈi. (Ioa. 6:40; a taio i te Korinetia 1, 15:22.) Ia au i ta oe i haapii i roto i te Bibilia, e nehenehe atoa oe e parau i teie mahana ‘ua itea ia ˈu te Mesia.’ Na mua râ, e hiˈopoa anaˈe ïa mea nafea teie mau pǐpǐ matamua i faaoti ai e ua itea ia ratou te Mesia.

Ua faaite-rii-maite-hia te “parau aro” moˈa

3, 4. (a) Mea nafea to te mau pǐpǐ o te senekele matamua ‘itearaa te Mesia’? (b) No te aha e parauhia ˈi e o Iesu anaˈe te tia ia faatupu i te mau parau tohu Mesia atoa?

3 Mea nafea to te mau pǐpǐ a Iesu o te senekele matamua papuraa e o ˈna mau te Mesia? Ua faaite maite Iehova na roto i ta ˈna mau peropheta i te mau tapao o te taeraa mai te Mesia. Te faaau ra te hoê aivanaa Bibilia i teie huru raveraa i te hoê hohoˈa otiotihia e rave rahi tuhaa. Ahani e tomo e rave rahi taata i roto i te hoê piha e ta ratou tuhaa o teie hohoˈa, e aita hoi ratou i matau te tahi i te tahi, e tuati maite atura teie mau tuhaa a oti hope ai te hohoˈa otiotihia. E faaoti iho â ïa oe e na te tahi taata i faanaho i te reira e i hapono i te tuhaa taitahi i teie mau taata atoa. Mea opua-mau-hia te reira. Te horoa atoa ra te parau tohu Mesia taitahi i te hoê tuhaa haamaramaramaraa faufaa roa no nia i te Mesia.

4 Mea maere anei ia tupu te mau parau tohu Mesia atoa i nia i te hoê noa taata? Ua parau te hoê taata maimi e te ravea e tupu ai te mau parau tohu Mesia atoa i nia i te hoê taata ma te opua-ore-hia, “e mea fifi roa ino” a haapae ai ratou i teie manaˈo. Tera râ, “o Iesu, o Iesu anaˈe, tei na reira i te roaraa o te tuatapaparaa.”

5, 6. (a) E nafea Satani e haavahia ˈi? (b) Mea nafea Iehova i faaite rii maite ai e no roto mai te huero fafauhia ia vai ma?

5 Te fa o te mau parau tohu Mesia, o te “parau aro” moˈa, mea faufaa ïa to ˈna mau tuhaa rau no te ao taatoa. (Kol. 1:26, 27; Gen. 3:15) Te vai ra i roto i tera tohu te haavaraa ia Satani te Diabolo, “te ophi tahito,” i topa ˈi te huitaata i roto i te hara e te pohe. (Apo. 12:9) E nafea tera haavaraa e tupu ai? Ua tohu Iehova e no roto mai te “huaai,” aore ra huero, i te hoê “vahine” o te haaparuparu pohe roa i te afii o Satani. E taataahi te huero tohuhia i te afii o te ophi. E faaore oia i te tumu o te orureraa hau, te maˈi e te pohe. Ua faatia râ te Atua ia haaparuparu Satani i te poro avae o te huero o te vahine.

6 Ua faaite rii maite Iehova e o vai te huero fafauhia. Ua tǎpǔ te Atua ia Aberahama: “E maitai te mau fenua atoa o te ao nei i to oe na huaai,” aore ra huero, “o oe i faaroo mai i tau reo nei.” (Gen. 22:18) Ua tohu Mose e e “peropheta” rahi aˈe tera Taata ia ˈna. (Deut. 18:18, 19) Ua papu ia Davida e te mau peropheta i muri aˈe, no roto mai ia Davida te Mesia, e e fatu oia i te terono o Davida e a muri noa ˈtu.—Sam. 2, 7:12, 16; Ier. 23:5, 6.

Haapapuraa o Iesu te Mesia

7. Mea nafea Iesu i tonohia ˈi mai roto mai i te “vahine” a te Atua?

7 Ua tono mai te Atua i ta ˈna Tamaiti, te matamehai o ta ˈna poieteraa, mai roto mai i ta ˈNa faanahonahoraa o te mau melahi i te raˈi, e au i te hoê vahine, no te riro ei huero fafauhia. E titauhia ia “haapae” te Tamaiti fanau tahi a te Atua i “to ˈna iho” ora i te raˈi e ia fanauhia oia ei taata tia roa. (Phil. 2:5-7; Ioa. 1:14) Na te varua moˈa i “tamǎrǔ” i nia iho ia Maria ei haapapuraa e e ‘tamaiti moˈa, e Tamaiti na te Atua’ ta ˈna e fanau mai.—Luka 1:35.

8. Mea nafea Iesu i faatupu ai i te parau tohu Mesia i to ˈna haereraa e bapetizo ia ˈna i roto i te pape?

8 Ua faaite teie mau parau tohu Mesia ihea e afea Iesu e fa mai ai. Ua fanauhia oia i Betelehema mai tei faaite-atea-hia. (Mika 5:2) I te senekele matamua, te tiai ru ra te mau ati Iuda ia ˈna. Ma te tiai i te faraa mai o te Mesia, ua uiui vetahi no nia ia Ioane Bapetizo: “E riro paha oia i te Mesia?” Pahono atura Ioane: “Te haere mai na . . . te tahi e mana rahi to ˈna i to ˈu.” (Luka 3:15, 16) I te pae hopea o te matahiti 29, ua haere Iesu ia Ioane ra no te bapetizo ia ˈna i te 30raa o to ˈna matahiti. Ua tia ˈtu Iesu ei Mesia i te tau au. (Dan. 9:25) Ua haamata ihora oia i ta ˈna taviniraa faufaa roa ma te parau: “Ua tae i te tau [faataahia], te fatata mai nei te basileia o te Atua.”—Mar. 1:14, 15.

9. Noa ˈtu e aita ratou i maramarama roa, eaha ta te mau pǐpǐ a Iesu i papu maitai?

9 Noa ˈtu e ua farii popou te taata ia Iesu ei Arii ma te tano hoi, aita râ ratou i taa roa i tera taime e, e faatere Iesu mai te raˈi mai a muri aˈe. (Ioa. 12:12-16; 16:12, 13; Ohi. 2:32-36) Noa ˈtu râ, i to Iesu uiraa, “O vai râ vau nei i ta outou na parauraa?” Ua pahono oioi Petero: “O te Mesia oe, te Tamaiti a te Atua ora ra.” (Mat. 16:13-16) Tera atoa ta ˈna i pahono i to te taata e rave rahi turoriraa i te hoê haapiiraa a Iesu.—A taio i te Ioane 6:68, 69.

E faaroo anaˈe i te Mesia

10. No te aha Iehova i ani onoono ai ia faaroo atu i ta ˈna Tamaiti?

10 E varua puai te Tamaiti fanau tahi a te Atua i te raˈi. I te fenua, o Iesu te tia o to ˈna Metua. (Ioa. 16:27, 28) Ua na ô oia: “Ere i ta ˈu ta ˈu e haapii nei, na ˈna râ, na tei tono mai ia ˈu nei.” (Ioa. 7:16) Ei haapapuraa i to Iesu tiaraa Mesia i te faahuru-ê-raa, ua faaue Iehova: “A faaroo ia ˈna.” (Luka 9:35) A faaroo, a auraro i Tei maitihia. Mea faufaa roa te faaroo e te mau ohipa maitatai ia mauruuru te Atua ia tatou e ia noaa te ora mure ore.—Ioa. 3:16, 35, 36.

11, 12. (a) No teihea mau tumu i patoi ai te mau ati Iuda o te senekele matamua ia Iesu ei Mesia? (b) O vai ma tei tiaturi ia Iesu?

11 Noa ˈtu e ua haapapu mau â Iesu e o ˈna te Mesia, ua patoi te rahiraa o te mau ati Iuda o te senekele matamua ia ˈna. No te aha? No to ratou hoi mau manaˈo oti noa no nia i te Mesia o te faatiamâ ia ratou i te tîtîraa a to Roma ei tia poritita. (A taio i te Ioane 12:34.) Te na ô ra hoi te parau tohu e e vahavahahia te Mesia, aore e haapaohia e te taata, e taata mataro i te oto e te maˈi, e e haapohehia o ˈna. Aita râ te ati Iuda i farii i teie Mesia. (Isa. 53:3, 5) Ua inoino atoa te tahi mau pǐpǐ taiva ore a Iesu no te mea aita oia i faaora ia Iseraela i te tîtîraa a to Roma. Aita râ ratou i taiva, e i te taime au, ua haamaramaramahia ratou.—Luka 24:21.

12 Te tahi atu â tumu i patoi ai te taata ia Iesu ei Mesia fafauhia, o ta ˈna ïa mau haapiiraa: ia haapae te taata ia ˈna iho, ‘ia amu i to Iesu tino e ia inu i to ˈna toto,’ ia ‘fanau-faahou-hia,’ e ‘eiaha e riro i to teie nei ao,’ no te parahi i te Basileia. E rave rahi tei ore i farii. (Mar. 8:34; Ioa. 3:3; 6:53; 17:14, 16) Mea fifi roa no te feia teoteo, ona, e te haavarevare teie mau titauraa. Ua farii râ te mau ati Iuda aau haehaa ia Iesu ei Mesia, mai vetahi atoa mau Samaria tei parau: “O te Ora mau teie o to te ao, o te Mesia.”—Ioa. 4:25, 26, 41, 42; 7:31.

13. Ei faaauraa taipe, mea nafea te poro avae o Iesu i haaparuparuhia ˈi?

13 Ua tohu Iesu e e faautua te mau tahuˈa rahi ia ˈna e e rihia oia e te Etene, i te toru râ o te mahana, e faatia-faahou-hia o ˈna. (Mat. 20:17-19) No to ˈna haapapuraa i mua i te Sunederi e o ˈna “te Mesia, te Tamaiti a te Atua” i faahapahia ˈi oia i te faainaina Atua. (Mat. 26:63-66) Ua ite Pilato e “aita roa a ˈna hara i rave e au ai ia ˈna te pohe.” Teie râ, ua pari te mau ati Iuda e orure hau o Iesu, no reira Pilato ‘i rave ai i ta ratou i hinaaro.’ (Luka 23:13-15, 25) “Ua faarue” e ua imi ratou i te ravea no te haapohe i “te Tumu o te ora,” noa ˈtu te mau haapapuraa e na te Atua i tono mai ia ˈna. (Ohi. 3:13-15) Ua ‘tâpû-ê-hia’ te Mesia mai tei tohuhia, ua rihia oia i nia i te hoê pou i te Pasa 33. (Dan. 9:26, 27; Ohi. 2:22, 23) Ua haaparuparuhia to ˈna “poro avae” na roto i teie pohe ino mau ia au i te Genese 3:15.

Tumu i pohe ai te Mesia

14, 15. (a) Ua faatia Iehova ia pohe Iesu no teihea na tumu e piti? (b) Ua aha Iesu i muri aˈe i to ˈna tia-faahou-raa?

14 Ua faatia Iehova ia pohe Iesu no na tumu faufaa roa e piti. Na mua, ua pahono to Iesu pohe taiva ore i te hoê tuhaa faufaa o “te parau aro” moˈa. Ua haapapu roa ino oia e e nehenehe te hoê taata tia roa e ati maite noa i te Atua e e paturu i to ˈna mana arii noa ˈtu te mau tamataraa uˈana a Satani. (Heb. 7:26) Te piti, mai ta Iesu i parau, ‘i haere mai te Tamaiti a te taata nei ia horoa i to ˈna ora ei hoo no te taata e rave rahi.’ (Mat. 20:28) Ua aufau teie “hoo” aifaito i te utua o te hara no ǒ mai ia Adamu ia noaa i te taata atoa e farii ia Iesu, te ravea faaoraraa a te Atua, te ora mure ore.—Tim. 1, 2:5, 6.

15 I muri aˈe e toru mahana i roto i te menema, ua faatiahia te Mesia. I te roaraa e 40 mahana, ua fa oia i ta ˈna mau pǐpǐ no te haapapu e te ora ra o ˈna ma te horoa ˈtu i te tahi atu â mau faaueraa. (Ohi. 1:3-5) I muri iho, ua haere oia i nia i te ra ˈi no te faaite ia Iehova i te faufaa o to ˈna tusia taoˈa rahi. Ua tiai oia i te tau faataahia e haamata ˈi to ˈna vairaa mai ei Arii Mesia. Mea rahi te ohipa ta ˈna i rave i taua noa area taime ra.

Te rave-hope-raa i to ˈna tiaraa ei Mesia

16, 17. A faataa i to Iesu tiaraa ei Mesia i muri aˈe i to ˈna haereraa i nia i te raˈi.

16 I te roaraa o te mau senekele mai to ˈna tia-faahou-raa mai, ua tiaau Iesu ma te haapao maitai i te mau ohipa a te amuiraa Kerisetiano ta ˈna i faatere ei Arii. (Kol. 1:13) I te tau faataahia, e haamata oia i te faaohipa i to ˈna mana ei Arii o te Basileia o te Atua. Te haapapu ra te mau parau tohu Bibilia e te mau tupuraa i teie nei ao e ua haamata to ˈna vairaa mai ei Arii i 1914 e “te hopea o teie nei ao.” (Mat. 24:3; Apo. 11:15) I muri iti aˈe, ua aratai oia i te mau melahi moˈa no te huri ia Satani e i ta ˈna mau demoni i rapae i te raˈi.—Apo. 12:7-10.

17 Ua piri roa te hopea o te pororaa e te haapiiraa ta Iesu i haamata i 29. Ua fatata oia i te haava i te mau mea ora atoa. E parau oia i te taata e au i te mamoe tei farii ia ˈna ei ravea faaoraraa a Iehova ia fatu i “te basileia i haapaohia no [ratou] mai te hamaniraa mai o te fenua nei.” (Mat. 25:31-34, 41) E aratai Iesu ei Arii i te nuu o te raˈi no te aro atu i te ino ma te haamou i te feia e patoi ra ia ˈna e a ruuruu e a huri atu ai ia Satani e ta ˈna mau demoni i roto i “te abuso.”—Apo. 19:11-14; 20:1-3.

18, 19. Eaha ta Iesu e faatupu i te amoraa i to ˈna tiaraa Mesia, e eaha te itehia mai no te huitaata faaroo?

18 I te roaraa o te Faatereraa tausani matahiti e amo hope ai Iesu i to ˈna mau iˈoa toroa atoa, ‘Hau ê, Aˈo, Atua puai, Metua no te ui a muri atu, Arii no te hau.’ (Isa. 9:6, 7) Maoti to ˈna Basileia e naea ˈi i te taata te tia-roa-raa e e faatiahia ˈi tei pohe. (Ioa. 5:26-29) E aratai te Mesia i te taata aau tae i “te mau pape ora pihaa,” ia fanaˈo te huitaata faaroo i te hau e o Iehova. (A taio i te Apokalupo 7:16, 17.) I muri aˈe i te tamataraa hopea e ‘huri-pauroa-hia ˈi’ te mau orure hau, Satani e ta ˈna mau demoni atoa, “i roto i te roto auahi.” Oia ïa te taataahi-pohe-roa-raa i te afii o te “ophi.”—Apo. 20:10.

19 Auê ïa te faahiahia rahi o to Iesu amoraa i to ˈna tiaraa Mesia e! E î roa te fenua paradaiso i te mau taata tei faaorahia. E ora ratou e a muri noa ˈtu ma te oaoa e te ea maitai roa. E tamâhia te iˈoa moˈa o Iehova i te pariraa atoa. E faatia-roa-hia to ˈna mana arii o te ao taatoa. E tufaa hanahana to mua i te taata atoa o te auraro i Tei faatavaihia e te Atua!

Ua itea anei ia oe te Mesia?

20, 21. No te aha oe e paraparau ai ia vetahi ê no nia i te Mesia?

20 Mai te matahiti 1914 mai â to tatou oraraa i te tau o te pa·rou·siʹa, aore ra vairaa mai o te Mesia. Noa ˈtu e mea itea ore to ˈna vairaa mai ei Arii o te Basileia o te Atua, mea papu mau te reira maoti te tupuraa o te mau parau tohu. (Apo. 6:2-8) Noa ˈtu e mea papu te vairaa mai o te Mesia, aita hoi te rahiraa o te taata i teie mahana i tâuˈa ˈtu mai te mau ati Iuda o te senekele matamua. Te hinaaro atoa ra ratou i te hoê tia poritita aore ra te hoê taata o te faaohipa i te mau faatere poritita. Ua ite hoi oe e te arii nei Iesu i roto i te Basileia o te Atua i teie mahana. Ua oaoa mau anei oe i te iteraa i te reira? Mai te mau pǐpǐ o te senekele matamua, ua hinaaro iho â ïa oe e faaite: ‘Ua itea ia matou te Mesia.’

21 I teie mahana, ia paraparau oe no nia i te parau mau, te haafaufaa ra anei oe i te tiaraa Mesia o Iesu? E na reira oe e mauruuru roa ˈi no ta ˈna i rave no oe, ta ˈna e rave nei, e ta ˈna e rave â. E paraparau iho â oe i to oe fetii e to oe mau hoa no nia i te Mesia mai ia Anederea e o Philipa. A haafatata ˈtu ia ratou ma te itoito apî e a faaite atu e o Iesu Mesia mau tei fafauhia ei ravea faaoraraa a te Atua, e ere anei?

E nehenehe anei outou e faataa?

• Mea nafea te mau pǐpǐ o te senekele matamua i itea ˈi te Mesia?

• Eaha na tumu e piti i pohe ai Iesu?

• Eaha ta Iesu e rave â i te amoraa i to ˈna tiaraa Mesia?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 24]

I te senekele matamua, mea nafea te taata i taa ˈi e o Iesu te Mesia fafauhia?

[Hohoˈa i te api 26]

Ia paraparau oe ia vetahi ê, te haafaufaa ra anei oe i te tiaraa Mesia o Iesu?