Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ia tano noa te manaˈo i te ava

Ia tano noa te manaˈo i te ava

Ia tano noa te manaˈo i te ava

E ORARAA faahiahia aˈe to Tony, o te tumu parau matamua, ahiri noa oia i farii e e fifi to ˈna e te ava. No to ˈna râ manaˈo e aita e tapao e faaite ra e ua inu rahi oia, ua tiaturi atura e na ˈna iho e faatere ra i to ˈna oraraa. No te aha e mea hape roa ˈi to ˈna manaˈo?

A tahi, no ta ˈna inu-hua-raa i te ava. Ia farii Tony aore ra eita, ua rahi roa anaˈe te ava, eita te roro, te mero iho e faatere ra i to ˈna tino, to ˈna feruriraa, e to ˈna huru aau, e ohipa maitai faahou. Rahi atu â Tony i te inu, fifi roa ˈtu â ïa no to ˈna roro ia ite e mea maitai noa anei oia.

A piti, no to ˈna ïa hinaaro puai e tamau noa i ta ˈna huru inu. Aita Allen, o te mau tumu parau na mua ˈtu, i farii oioi e e fifi to ˈna e te ava. “Ua hinaaro vau e huna i ta ˈu inu,” ta ˈna e parau ra, “e ua imi au i te mau otoheraa e ua tamata vau i te manaˈo e aita vau e inu rahi ra. Hoê noa mea ta ˈu e hinaaro, eiaha ta ˈu inuraa ia haafifihia.” Noa ˈtu e ua ite vetahi atu e na te ava e faatere ra ia Tony raua Allen, ua tamau noa raua i te manaˈo e aita e fifi. E mea maitai ia haa na taata toopiti no te haavî i ta raua inu. E nafea râ?

A haa!

Ua haa e rave rahi o tei inu hua na i te ava ia au i ta Iesu mau parau: “E te hapa na oe i to mata atau, e ohiti e faarue ê atu, e maitai hoi oe ia pohe te hoê melo o oe ra, i to tino atoa ia hurihia i gehena.”—Mataio 5:29.

Aita Iesu e turu ra i te otiotiraa ia ˈna iho. Ua faaohipa râ oia i te hoê faahohoˈaraa parau no te haapapu e e mea tia ia faarue ê i te tahi noa ˈˈe mea o to tatou oraraa o te haafifi i to tatou mau taairaa e te Atua. E, e tautooraa mauiui mau tera. E paruru râ te reira ia tatou i te huru feruriraa e tupuraa o te nehenehe e turai ia tatou ia inu hua. Ua faaite mai anei vetahi atu i to ratou tapitapi no te mea te rahi noa ˈtura oe i te inu? A imi ïa i te mau ravea no te haavî i te reira. * Mai te peu e eita iho â e nehenehe, a haapae roa ˈtu ïa. E mea mauiui iho â paha, e mea mauiui roa ˈtu â râ te hoê oraraa tei ino roa.

Noa ˈtu e e ere oe i te taero ava, te inu rahi roa ra anei oe? Mai te peu e e, eaha te mau ravea ohie e tauturu ia oe ia tano noa to oe manaˈo i te ava?

Ihea e noaa ˈi te tauturu?

1. A tiaturi i te mana o te pure uˈana haavare ore. I te feia atoa e hinaaro e faaoaoa i te Atua ra o Iehova, te na ô nei te Bibilia: “E faaite hua . . . i to outou hinaaro i te mau mea atoa nei i te Atua, i te pure, i te aniraa ˈtu ma te haamaitai. E na te hau a te Atua, o tei hau ê atu i te ite taata nei, e faaitoito mai i to outou aau, e to outou manaˈo i te Mesia nei ia Iesu.” (Philipi 4:6, 7) Eaha ta oe e ani no te fanaˈo i te hau o te feruriraa?

A farii ma te haavare ore e e fifi to oe e te ava, te hoê fifi no roto mai iho â ia oe. A faaite ia Iehova i ta oe e rave no te faaruru i taua fifi ra. E haamaitai oia i ta oe mau tutavaraa ia tiamâ mai e ia ape i te mau fifi rahi atu â. “O tei tapoˈi i ta ˈna hara, e ore ïa e maitai; o tei faˈi râ e ua faarue, e arohahia ïa.” (Maseli 28:13) Ua parau atoa Iesu e e nehenehe tatou e pure: “Eiaha e faarue ia matou ia roohia-noa-hia e te ati, e faaora râ ia matou i te ino.” (Mataio 6:13) E nafea ïa oe e ohipa ai ia au i tera mau pure? E ihea e itea ˈi ia oe te mau pahonoraa?

2. A titau i te puai no roto i te Parau a te Atua. “E mea ora . . . te parau a te Atua, e te puai rahi, . . . e te hiˈopoa hoi i te manaˈo e te opua o te aau.” (Hebera 4:12) Na te taioraa e te feruriruriraa i te mau irava Bibilia i te mau mahana atoa i tauturu e rave rahi taata tei inu hua na. “E ao to te taata, aore e faaau i to ˈna haerea i te aˈo a te paieti ore,” ia au i te hoê fatu salamo tei mǎtaˈu i te Atua, “o tei hinaaro râ i te ture a Iehova; e tei ta ˈna ture to ˈna manaˈoraa i te rui e te ao. . . . O ta ˈna atoa e rave ra, te maitai ra ïa.”—Salamo 1:1-3.

Te parau ra Allen, faaitoitohia hoi e ta ˈna haapiiraa Bibilia e te mau Ite no Iehova ia haavî i te inu-hua-raa, e: “Ua papu ia ˈu e ahiri aita te Bibilia e te mau faaueraa tumu i roto i tauturu ia ˈu ia faaea i te inu, ua pohe ê na paha ïa vau.”

3. A haavî ia oe. Te faaite ra te Bibilia e ua horoihia te mau Kerisetiano, e taero ava hoi na mua ˈˈe, ‘e te varua o to tatou Atua.’ (Korinetia 1, 6:9-11) Mea nafea? A tahi, ua faarue ratou i te taeroraa ava e te arapoanui ma te haavî ia ratou, te hoê huru maitai hoi ta te varua moˈa o te Atua e faahotu. ‘Eiaha ia taero i te uaina e tupu ai te taiata ra; ia î râ outou i te varua.’ (Ephesia 5:18; Galatia 5:21-23) Ua fafau Iesu Mesia e e ‘horoa te Metua i te ao ra i te varua maitai i te feia i ani atu ia ˈna.’ No reira, a tamau i te “ani, e noaa ïa ia outou.”—Luka 11:9, 13.

E atuatu te feia e haamori ia Iehova ma te tano i te hitahita ore maoti te taioraa e te haapiiraa i te Bibilia e te pure-tamau-raa ma te aau atoa. Eiaha e taora i te tauera! A farii i teie parau fafau Bibilia: ‘O te ueue i ta te varua ra, o te ora mure ore ta ˈna e noaa i te varua ra. E eiaha tatou e rohirohi i te parau maitai, ei te tau mau ra hoi tatou e ooti ai ia ore tatou ia toaruaru.’—Galatia 6:8, 9.

4. A maiti i te hoa maitai. “O tei amui atoa to ˈna haerea i to te feia paari ra, e paari atoa ïa; o tei amui râ i te feia maamaa ra, e pohe ïa.” (Maseli 13:20) A faaite i to oe mau hoa i ta oe faaotiraa e inu tanotano noa. Te faaara ra hoi te Parau a te Atua, ‘atire i te inu rahi i te uaina, e te amuiraa hauti, e te faataero i te ava, e maere vetahi o to oe mau hoa tahito ma te faaino ia oe.’ (Petero 1, 4:3, 4) Eiaha e amui faahou e te feia e haafifi i ta oe faaotiraa e haavî i ta oe inu.

5. A haamau i te mau otia taa maitai. “Eiaha e faaau atu i teie nei ao; ei huru ê râ to outou i te faahouraa i to outou aau, ia ite outou i taua hinaaro tia o te Atua ra, e te au, e te maitai hoi.” (Roma 12:2) No te fanaˈo i te hoê huru oraraa fariihia e te Atua, a vaiiho i ta ˈna mau faaueraa tumu ia tauturu ia oe ia haamau i to oe iho mau otia eiaha râ na to oe mau hoa aore ra na teie nei ao. Eaha râ te otia tano no oe?

Afea e mea fifi roa ˈi no oe? Te mau faito ava atoa e haafifi i to oe haroaroaraa e e haaparuparu i to oe puai feruriraa. Ia inu râ oe, e ere i te mea paari ia haamau i te hoê otia papu ore i rotopu i te inu-tanotano-raa e te inu-hua-raa. Eiaha te haapaeraa e haafifi i to oe manaˈo tano i te inu. A haamau i te hoê otia taa maitai e te fifi ore o te inu-tanotano-raa, te hoê otia o te ore e turai ia oe ia inu hua.

6. A haapii i te parau aita. “Ia riro . . . ta outou oia ei oia, e ta outou aita ei aita.” (Mataio 5:37) Ma te peu maitai, a parau ‘aita’ ia onoono mai te hoê fatu fare manaˈo maitai ia inu. “Ei parau mǎrû maitai anaˈe â ta outou, ia rapaauhia i te miti ra i te ite, ia ite outou i te mea tia ia parau atu i te taata atoa.”—Kolosa 4:6.

7. A imi i te tauturu. A ani i te mau hoa haavare ore ia tauturu ia oe i te pae varua e i roto i ta oe faaotiraa e haavî i ta oe inu. “E maitai te taata toopiti i te taata hoê; no te mea e utua maitai ta raua i ta raua ohipa. Ia hiˈa hoi te tahi ra, na te hoa e rave e faatia i nia.” (Koheleta 4:9, 10; Iakobo 5:14, 16) Te aˈo atoa maira te pu arairaa i te inu-hua-raa i te ava i Marite: “E mea fifi paha i te tahi taime ia faaiti i ta oe inu. A ani i te tauturu a to oe utuafare e a to oe mau hoa ia naea ta oe fa.”—National Institute on Alcohol Abuse and Alcoholism.

8. A pee maite i ta oe faaotiraa. “Ei feia rave hoi outou i te parau nei, eiaha ei feia faaroo noa, i te haavare-noa-raa ia outou iho. O te hiˈo râ i roto i te ture tia roa o te tiamâ ra, ma te tamau maite, no te mea e ere oia i te taata e moina noa te parau ia faaroo ra, e taata rave râ oia i taua ohipa ra, e haamaitaihia ïa oia i ta ˈna ra raveraa.”—Iakobo 1:22, 25.

A tiamâ mai i te ava

Eita te taata atoa e inu hua ra e riro mai ei taero ava. Ua riro râ vetahi i te ava, no to ratou haamataraa i te inu rahi roa, aore ra ma te pinepine roa. E tuu te riroraa i te ava i te tino e te feruriraa i raro aˈe i te mana o te hoê taoˈa puai i roto i te ava. E titauhia ïa no taua mau taata ra hau atu i te hinaaro puai e te tauturu pae varua no te tiamâ mai i te inu-hua-raa. “I to ˈu haapaeraa i te ava,” ta Allen e haamanaˈo ra, “e mea mauiui mau â no to ˈu tino. Ua ite atura vau e aita e navai te tauturu pae varua ta ˈu i fanaˈo, e titauhia râ ia rapaauhia vau.”

E titauhia te rapaauraa no te taata inu e rave rahi. E paturu te reira i ta ratou faaotiraa e tiamâ mai i te ava e eiaha e inu hua faahou. * E titauhia ia tapeahia vetahi i te fare maˈi no te mau faahopearaa ino mau o te haapaeraa. No vetahi atu e mea tia ia rapaauhia ratou ia iti mai te hinaaro uˈana i te ava e ia haapae noa. Ua parau te Tamaiti a te Atua, tei faatupu i te semeio, e: “E ere [no] te feia ora te tahuˈa, no te feia maˈi râ.”—Mareko 2:17.

Te mau maitai ia pee i te mau aˈoraa a te Atua

No ǒ mai te aˈoraa Bibilia paari no nia i te ava i te Atua mau. E hinaaro oia i te mea maitai aˈe no tatou, ia oaoa tatou i teie nei e a muri noa ˈtu. E 24 matahiti i muri aˈe i to ˈna haapaeraa i te ava, te haamanaˈo ra Allen: “Auê i te faahiahia ia ite e e nehenehe au e taui, ia haapii e te hinaaro ra Iehova e tauturu ia ˈu ia faaafaro i to ˈu oraraa, e te . . .” Faaea ˈtura Allen i te paraparau, no to ˈna hoi hinaaro e taˈi. “E pai . . . ia ite e te taa ra, te haapao ra, e te tauturu maira Iehova, aita ˈtu ai!”

Mai te peu e na te ava e faatere ra ia oe, eiaha e ru i te taora i te tauera aore ra i te faaoti e aita e ravea. Hoê â tupuraa to Allen e to vetahi ê i mutaa iho e to oe i teie mahana, ua faaiti ratou i te inu aore ra ua faaore roa. Aita ratou i tatarahapa, eita atoa oe.

Ia maiti oe i te inu tanotano noa aore ra eiaha roa ˈtu, a pee i teie titauraa î i te here a te Atua: “Ahiri oe i faaroo mai i te mau faaue na ˈu e; ua riro ïa to oe maitai mai te pape pue ra; e ta oe utua mai te are moana.”—Isaia 48:18.

[Nota i raro i te api]

^ A hiˈo i te tumu parau tarenihia  “Na te ava anei e faatere ra ia ˈu?” i te api 8.

^ E rave rahi pu rapaauraa, fare maˈi e porotarama rapaauraa o te nehenehe e tauturu mai. Aita Te Pare Tiairaa e turu nei i te hoê ravea rapaauraa taa ê. Na te taata taitahi e hiˈopoa i te mau ravea rapaauraa e e rave i ta ˈna iho faaotiraa ia au i te mau faaueraa tumu a te Bibilia.

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 8]

 Na te ava anei e faatere ra ia ˈu?

A ui ia oe iho:

• Ua rahi aˈe anei ta ˈu e inu i ta ˈu i matau?

• Mea pinepine aˈe anei au i te inu?

• Te paari noa ˈtura anei ta ˈu ava?

• Te inu ra anei au no te faaruru i te ahoaho aore ra no te ape i te mau fifi?

• Te tapitapi ra anei te hoê hoa aore ra melo utuafare i ta ˈu huru inu?

• Te haafifi ra anei te ava ia ˈu i te fare, i te ohipa, aore ra ia ratere au?

• Mea fifi anei ia ore e inu hoê hebedoma?

• E huru ê anei au ia ore vetahi atu e inu?

• Te huna ra anei au ia vetahi i te faito ava ta ˈu e inu ra?

Ia pahono oe e i te hoê uiraa aore ra hau atu, e mea tia paha ïa ia faatano oe i ta oe inu.

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 9]

Te mau faaotiraa paari no nia i te ava

Hou a inu ai, a feruri:

E mea tano anei ia inu vau i te ava, aore ra ia haapae roa?

Faaitoitoraa: Ia haapae ïa te taata o te ore e nehenehe e haavî i ta ˈna inu.

Ehia hapaina e mea tia ia inu vau?

Faaitoitoraa: A ite i to oe otia hou te ava a ruri ê ai i to oe feruriraa.

Afea vau e inu ai?

Faaitoitoraa: Eiaha na mua ˈˈe e faahoro ai aore ra e rave ai i te mau ohipa o te titau i te vai-ara-raa; eiaha na mua ˈˈe e rave ai i te mau ohipa paieti; eiaha a hapû ai; eiaha e te tahi mau raau.

Ihea vau e inu ai?

Faaitoitoraa: I te hoê vahi tano; eiaha i te vahi moe no te huna i te inuraa; eiaha i mua i te taata o te huru ê i te ava.

E inu vau e o vai?

Faaitoitoraa: E te mau hoa aore ra te mau fetii maitai; eiaha e te feia inu ino.

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 10]

Ua tauturu te Parau a te Atua i te hoê taero ava tahito

E taata inu hua na o Supot, no Thaïlande. E inu na oia i te mau ahiahi noa i te haamataraa, i te poipoi atura, e i te pae hopea i te taime tamaaraa atoa. Te reira, no te faataero noa ïa ia ˈna. Ua haapii atura râ oia i te Bibilia e te mau Ite no Iehova. I to ˈna iteraa e eita te Atua ra o Iehova e au i te inu-hua-raa, faaea ˈtura Supot i te inu. Tau taime râ i muri aˈe, topa faahou atura oia. Ua hepohepo roa to ˈna utuafare.

Tera râ, te here noâ ra Supot ia Iehova e te hinaaro ra e haamori ia ˈna ma te tano. Ua tamau noa to ˈna mau hoa i te tauturu ia ˈna e i te faaitoito i to ˈna utuafare ia turu noa ia ˈna. I taua taime ra, na te parau haavare ore o te Korinetia 1, 6:10, ‘eita hoi te taero ava e parahi i te basileia o te Atua,’ i turai ia Supot ia farii e e mea peapea mau to ˈna tupuraa. Ua ite atura oia e e mea tia ia tutava ˈtu â o ˈna i te tiamâ mai i te ava.

Ua faaoti papu aˈera Supot e faaea roa i te inu. Maoti te tauturu o te varua moˈa o te Atua, te aratairaa a ta ˈna Parau, e te tauturu a to ˈna utuafare e a te amuiraa, ua noaa ia Supot te paari pae varua e ua tinai atura i to ˈna hinaaro i te ava. Ua oaoa roa to ˈna utuafare a bapetizohia ˈi oia ei taipe o ta ˈna pûpûraa i te Atua. I teie mahana, e taairaa piri to Supot e te Atua ta ˈna i hinaaro noa na, e te faaohipa nei oia i to ˈna taime no te tauturu ia vetahi ê i te pae varua.