Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Ximodo zanda ganna binni pabiaʼtiʼ zanda gueʼ

Ximodo zanda ganna binni pabiaʼtiʼ zanda gueʼ

Ximodo zanda ganna binni pabiaʼtiʼ zanda gueʼ

TONY, hombre bizéʼtenu lu primé tema que, ñanda nibánirube dede yanna pa nudiibe cuenta cayuniná nisa dxuʼniʼ que laabe. Peru cumu reʼbe ziáʼ ne qué ruluíʼ pa ruxhúdxini laabe la? guniʼbe zanda gusaanabe ni ora gacaláʼdxibe. Ximodo ndiʼ qué nudiibe cuenta xi cayácabe yaʼ.

Purtiʼ gudxite nisa dxuʼniʼ que xpiaanibe, ngue runi maʼ qué ñanda diʼ niníʼ íquebe jneza de ca cosa ni cayaca que. Nécapeʼ cadi cudiibe cuenta ximodo nuu cerebru stibe la? laani maʼ qué randa racaneni laabe para gánnabe ximodo nuube, xi caníʼ íquebe ne xi cayuni sentirbe. Ne ora güeʼbe jma ziáʼ la? jmaruʼ si cadi jneza guiráʼ ni riníʼ íquebe gúnibe.

Sti razón nuu pur qué nudii Tony cuenta xi cayaca nga: nabé riuuláʼdxibe guebe. Ngaca nga ni bizaaca Alberto. Primé que riníʼ íquebe cadi dxandíʼ diʼ nápabe viciu ca. Laabe guniʼbe: «Nagaʼchiʼ maʼ cayeeʼ, ne pa gueeʼ ziáʼ nisa dxuʼniʼ la? riníʼ iqueʼ napaʼ razón pur bineʼ ni o pacaa qué rizaaladxeʼ ni. Ni nuu ndaaniʼ iqueʼ guiráʼ ora nga: cadi gusaanaʼ de gueeʼ». Ngue runi, neca guyuu tu gudxi laacabe maʼ ziáʼ réʼcabe la? Tony ne Alberto guníʼ íquecaʼ nánnacaʼ pabiáʼ ngue reʼcaʼ. Peru cadi zaqué diʼ ni, nisa dxuʼniʼ que nga maʼ naazeʼ laacabe. Xi zanda guni ca binni ni nuu zacaca yaʼ.

Gudixhe xi naquiiñeʼ guʼnuʼ

Stale de ca binni ni gupa viciu ca gunda bisaana cani purtiʼ bíʼnicaʼ ni na conseju stiʼ Jesús riʼ: «Pa nuu xiixa ruuya lu ne ruquiinde ni lii guʼnu ni cadi jneza la? bixele de laani, purti jma huaxiéʼ naná zaca para lii ixele lu de laani biaʼ naná zaca para lii pa cheuʼ [Gehena]» (Mateo 5:29).

Lu textu ra gucuá ca diidxaʼ ca primé la? caniʼni gaxhaʼ binni ti chú lú pa cucaani laa guni xiixa ni cadi jneza, peru nánnanu cadi caníʼ diʼ Jesús dxandipeʼ gaxha binni ti chú lú. Ni racaláʼdxibe guiénenu nga naquiiñeʼ guixélenu de guiráʼ ca cosa ni gucaa laanu guchéʼnenu Dios. Cásica ñaca nagana para ti binni ñaxha ti chú lú la? nuu tiru laaca raca nagana para tuuxa gusaana viciu de guendarixudxi, peru naquiiñeʼ gúnibe stipa ca. Xiñee yaʼ. Purtiʼ ora maʼ bixeleʼ binni de laani maʼ randa riníʼ ique jneza ne maʼ qué zuni ca cosa ni runi binni ora maʼ naxudxi. Nga runi, pa maʼ gudxi tuuxa lii nabé maʼ ziáʼ reʼluʼ la? naquiiñeʼ gucueezuʼ luni. a Ne pa guʼyuʼ qué randa reʼluʼ caadxi si la? maʼ cadi liica gueluʼ nin caadxi. Naquiiñeʼ guʼnuʼ ni neca gácani nagana para lii, purtiʼ jma feu gaca huaraluʼ o gátiluʼ.

Yanna, pa qué gápaluʼ viciu ca peru maʼ reʼluʼ ziáʼ yaʼ. Xi zanda guʼnuʼ para gannuʼ pabiaʼtiʼ nga zanda gueluʼ.

Cani zanda gacané lii

1. Biʼniʼ orar gatigá. Guiráʼ cani napa fe Dios ne racalaʼdxiʼ guni ni nabe la? Biblia cudii conseju riʼ laacaʼ: «Lainaba [Dios] irá ni caquiiñe tu, ne laudii [xquíxepeʼ] laa. Ne óraque zaguixhe dxí ladxidóʼ to dede iruti zanda guiene ximodo ni. Ma qué zadxibi ladxidóʼ to, ne zata dxí xquenda biaani tu, purti nuu né tu Cristu Jesús tobi si» (Filipenses 4:6, 7). Peru, xi zanda guiniʼluʼ lu ca oración stiluʼ para quixhedxí Dios ladxidoʼloʼ yaʼ.

Primeru naquiiñeʼ gannuʼ maʼ napuʼ viciu ca ne lii nga naquiiñeʼ quixhe íqueluʼ gusaanuʼ ni. Ne pa gábiluʼ Dios xi guiráʼ naguixhe íqueluʼ guʼnuʼ para gusaanuʼ ni la? zacanebe lii guixéleluʼ de viciu ca ne de xcaadxi yuubaʼ roʼ redaneni. Cadi guiaandaʼ ndiʼ lii: «Tu rucaachiʼ ca donda stiʼ la? qué zabeendú diʼ gastiʼ, peru tu guiníʼ cani ne gusaana cani la? [zalaseláʼdxicabe] laa» (Proverbios 28:13). Jesús peʼ guníʼ xi guinábanu Dios: «Cadi udiiu lugar cuba yu binidxaba laadu, sínuque bilá laadu de lu ná be» (Mateo 6:13). Yanna, xi zanda guʼnuʼ para gusihuínniluʼ dxandíʼ racaláʼdxiluʼ gúniluʼ ni rinábaluʼ lu ca oración stiluʼ yaʼ. Ximodo zanda gánnaluʼ xi ricabi Dios lii ora guni orarluʼ.

2. Zanda gudii Biblia stipa lii. Bietenalaʼdxiʼ, «Stiidxa Dios la? rudii enda nabani laanu, ne nandxóʼ ni. [...] Ribee irá ni nuu ndaani ladxidóʼ no, ne ni cá lu xquenda biaani nu» (Hebreos 4:12). Ti cosa ni huayacané stale binni ni napa viciu ca para gusaana ni nga guʼndaʼ chupa chonna versículo stiʼ Biblia guiráʼ dxi ne guiníʼ ique de laani. Jnézapeʼ ca diidxaʼ guníʼ hombre ni bicaa salmo riʼ: «Nayecheʼ nga riuu hombre ni qué huayuu dxi chinanda conseju stiʼ binni malu ne [...] riuulaʼdxiʼ guʼndaʼ ley stiʼ Jiobá, ne dxi ne gueelaʼ ruundaʼ ni chaahuidugá». De racá guniʼbe xiñee: «Guiráʼ ni guni zaree ni laa galán» (Salmo 1:1-3).

Alberto biʼniʼ stipa para bisaana viciu que, purtiʼ biindabe Stiidxaʼ Dios ne ca testigu stiʼ Jiobá. Laabe guniʼbe: «Pa qué nudieeʼ lugar ñacané ca conseju stiʼ Biblia naa la? qué ñanda diʼ nusaanaʼ viciu que ne maʼ ñuutini naa».

3. Biziidiʼ gucueezuʼ lii. Biblia laaca ruzeeteʼ de caadxi binni ni nabé guxudxi ante gácacaʼ xpinni Cristu, peru bisaanacabe ni purtiʼ gucané «Espíritu sti Dios» laacabe (1 Corintios 6:9-11). Ximodo yaʼ. Gucané espíritu santu laacabe gánnacabe gucueezacabe laacabe para cadi xhúdxicabe ne cadi chizá gueelacabe. Nga runi Stiidxaʼ Dios caníʼ sicaríʼ: «Cadi xhudxi tu, [...] sínuque laudii lugar idxá ladxidóʼ to de Espíritu Santu» (Efesios 5:18; Gálatas 5:21-23). Dede Jesús guníʼ zudii Bixhózenu «ni nuu ibáʼ [...] Espíritu Santu ni inaba laa». Ngue runi gúdxibe laacaʼ: «Lainaba lu Dios, zudii laatu» (Lucas 11:9, 13).

Nga runi, cani racalaʼdxiʼ guni adorar Dios jneza, naquiiñeʼ guiziidicaʼ gucueezacaʼ laacaʼ. Ti modo jma nagueenda gúnicabe ni nga gúʼndacabe ne guiénecabe Biblia, guni orárcabe gatigá ne gúnicabe ni de guidubi ladxidóʼcabe. Ne pa chuʼ ora guiníʼ íquenu qué zanda gusaananu viciu ca la? guietenaláʼdxinu ca diidxaʼ riʼ: «Tu uyubi guni ni na ique la? zanitilú, peru tu uyubi ni na Espíritu Santu la? zudii Espíritu Santu laa enda nabani ni qué zaluxe. Nga runi cadi iréʼ nu gana de guni nu jneza purti zadxiña dxi iree ndu ni bini nu, pa qué cui sa nu atrá» (Gálatas 6:8, 9).

4. Biyubi tu guidxaagaluʼ. Proverbios 13:20 caguixhená laanu: «Tu canazané binni nuu xpiaaniʼ la? zaca binni nuu xpiaaniʼ, peru tu ridxaaga binni ni nahuati la? qué zieni laa jneza». Nga runi, galán gábiluʼ ca xhamíguluʼ maʼ gudixhe íqueluʼ cadi gueʼ xhaataluʼ nisa dxuʼniʼ. Ne cadi guidxagayaaluʼ ora chuʼ tu guni burla lii ne gucaa lii xhúdxiluʼ. Biblia maca guníʼ ziuu tu zadxagayaa ne zuni burla cani gacalaʼdxiʼ gusaana de xhudxi (1 Pedro 4:3, 4). Pa zacá ca binni ni ridxaaguʼ la? galán guʼnuʼ maʼ cadi guidxaaguʼ laacabe.

5. Gudixhe pabiáʼ zanda gueluʼ. Romanos 12:2 cudii conseju riʼ laanu: «Ma cadi chi nanda tu ni na binni guidxilayú, sínuque laudii lugar uchaa Dios laatu ne cuee irá ni ucuá ique tu chiqué. Zacá zanna tu xii nga racalaʼdxi Dios guni tu, ni nachaʼhui ne ni chuʼlaʼdxiʼ ne ni jneza peʼ». Ñee racalaʼdxuʼ guʼnuʼ ni na Dios la? Pa zacá ni la? bidii lugar gacané ca conseju stiʼ Biblia lii para quíxheluʼ pabiaʼtiʼ zanda gueluʼ, ne cadi gueluʼ biaʼ gabi binni lii. Peru ximodo zanda gannuʼ pabiáʼ nga zanda gueluʼ yaʼ.

Cadi liica nagana: ora maʼ cadxéluluʼ ne maʼ cadi cudiiluʼ cuenta la? naquiiñeʼ gannuʼ maʼ ziáʼ güeʼluʼ. Nga runi, pa chigueluʼ la? naquiiñeʼ quíxheluʼ pabiáʼ nga zanda gueluʼ, ne ora maʼ güeʼluʼ biaʼ gudíxheluʼ ca maʼ cadi gueluʼ ninruʼ stobi. Naquiiñeʼ gudiiluʼ cuenta pabiáʼ maʼ güeʼluʼ ti gánnaluʼ ximodo nuuluʼ. Jma galán guiníʼcabe ridxíbiluʼ gueluʼ que gucaacabe lii xhúdxiluʼ.

6. Naquiiñeʼ gannuʼ pora guiniʼluʼ coʼ. Biblia na: «Lainíʼ “ya” pa huandí zuni tu ni, o pa qué zuni tu ni la? lainíʼ “coʼ”» (Mateo 5:37). Ora chuʼ tu gucaa lii gueluʼ, neca cadi cá ique guxhudxi lii la? gudxi laabe coʼ. Peru cadi guiaandaʼ lii guiniʼluʼ ne respetu, casi na Colosenses 4:6: «Lagüíʼ diidxa jneza, ni guiaba binni. Lauyubi ganna tu modo icabi tu laacaʼ».

7. Biyubi tu gacané lii. Guniʼné ca xhamíguluʼ ni nannuʼ zanda gacané lii chuʼluʼ gaxha de Dios ne zanda gacané lii para gusaana de gueluʼ. Biblia na: «Jma galán chuʼ chupa binni que tobi, purtiʼ ra gúnicabe dxiiñaʼ jma stale ni ribeendúcabe. Purtiʼ pa guiaba tobi de laacabe, stobi ca zanda guindisaʼ laabe» (Eclesiastés 4:9, 10; Santiago 5:14, 16). Ne zacagá conseju cudii Instituto Nacional sobre el Abuso del Alcohol y el Alcoholismo, ni nuu Estados Unidos: «Cada biaje guluíʼ láʼdxiluʼ gueluʼ ne qué ganda guni huantarluʼ la? gudxi ca binnilídxiluʼ ne ca xhamíguluʼ gacanecaʼ lii».

8. Biʼniʼ ni maʼ gudixhe íqueluʼ. Santiago 1:22, 25 cudii conseju riʼ: «Naquiiñe guni tu ni na ca diidxa ca, ne cadi ucaa diaga si tu cani. Pa zacá cayuni tu la? caguite si tu laca laatu. Peru pa iziʼdi chaahui nu ley sti Cristu ni jma risaca, ne izaalaʼdxi nu guni nu ni na ni, sin usiaʼnda nu ni ma bina diaga nu la? zaguu Dios ndaaya irá ni runi nu».

Ni naquiiñeʼ guʼnuʼ para gusaanuʼ viciu ca

Casi maʼ bidúʼyanu ca, cadi guiráʼ diʼ binni ni gueʼ ziáʼ nisa dxuʼniʼ zeeda gapa viciu ca. Peru cani reʼ ziáʼ o cani reʼ gatigá la? zanda gueeda gácacaʼ casi tuuxa ni maʼ biaʼ cuerpu stiʼ gueʼ nisa dxuʼniʼ o casi tuuxa ni reʼ para gusiaandaʼ xiixa ni guca. Ti binni ni napa viciu ca naquiiñeʼ guni stipa ne guiziidiʼ de Dios para gusaana ni, peru cadi ngasi, naquiiñeruʼ gúnibe sti cosa. Alberto guníʼ: «Dxi cusaanaʼ de gueeʼ nisa dxuʼniʼ la? guizáʼ naná ca yuubaʼ ni gupaʼ purtiʼ maʼ cadi cayeeʼ ni. Óraque nga bidieeʼ cuenta caquiiñeʼ chaa ra nuu doctor, neca maʼ caziideʼ de Dios».

Ngaca nga ni huaníʼ stale binni ni gupa viciu de nisa dxuʼniʼ ca. b Xi huayuni caadxi binni para cadi guérucaʼ ne ganda gúnicaʼ ni na Dios yaʼ. Huayaca hospitalizarcaʼ para guni huantarcaʼ o ricaacaʼ xiixa medicina ni gacané laacaʼ cadi guluíʼ láʼdxicaʼ guecaʼ. Dede Jesús, neca biʼniʼ milagru, guníʼ sicaríʼ: «Cadi caquiiñe cani nazaaca doctor sínuque cani huará» (Marcos 2:17).

Ribeendú binni stale cosa galán ora rucaadiaga Dios

Ca conseju zeeda lu Biblia galán cani purtiʼ zeedacani de Dios ni dxandíʼ. Laabe racaláʼdxibe cueendunu ni galán, cadi yanna si, sínuque ne despué, dxi maʼ guibáninu sin gátinu. Neca maʼ gudiʼdiʼ veinticuatro iza de bisaana Alberto viciu ca, guizáʼ riéchebe ora riniʼbe xi bizaacabe. Laabe guniʼbe: «Bidxá tipa ladxiduáʼ ora biziideʼ zanda gusaanaʼ viciu que ne racalaʼdxiʼ Jiobá gacané naa». Ne dede guʼgaʼ ti bola yánnibe ora guniʼbe xcaadxi diidxaʼ riʼ: «Riene Jiobá xi guendanagana cadideʼ, rizaaláʼdxibe naa ne racanebe naa órapeʼ jma caquiiñeʼ laabe. Qué zanda diʼ quixeʼ laabe guiráʼ ni maʼ bíʼnibe pur naa».

Nga runi, pa maʼ ziáʼ nisa dxuʼniʼ reluʼ o pa maʼ napuʼ viciu ca la? cadi guireeluʼ gana, zanda gusaanuʼ ni. Nuu stale binni ni gupa viciu ca, tobi de laacabe nga Alberto, laacabe maʼ gunda bisaanacabe de gueʼ xhaatacabe nisa dxuʼniʼ, ne nuu tu maʼ qué liica reʼ nin xcaadxi. Maʼ biiyacabe guiráʼ ca cosa galán ni guleendúcabe pur stipa bíʼnicabe, lii laaca zanda guʼnuʼ zacá.

Pa quixhe íqueluʼ gueluʼ caadxi si o cadi liica gueluʼ nin caadxi huiiniʼ la? cadi guiaandaʼ lii ca diidxaʼ guníʼ Jiobá Dios riʼ: «¡Pa lii dxandíʼ nucaadiaʼguʼ ca mandamientu stinneʼ! Óraque guendariuudxi stiluʼ ñeeda gaca cásipeʼ ti guiiguʼ, ne guendaruni jneza stiluʼ casi ola nisadóʼ» (Isaías 48:18).

[Cani cá ñee yaza]

a Biiyaʼ cuadru ra na «Ñee qué rudieeʼ cuenta pa maʼ ziáʼ reeʼ la?», ni zeeda lu yaza 8.

b Nuu stale hospital, o lugar ra nápacabe modo gacanécabe ca binni ni rixudxi. Revista riʼ qué rabi diʼ binni xi tratamientu guicaa. Cada binni nga naquiiñeʼ guʼyaʼ xi tratamientu guicaa, peru gácani tobi ni cadi gucaa laa gucheené ca conseju stiʼ Dios ni zeeda lu Biblia.

[Cuadru ne foto/dibuju ni zeeda lu yaza 8]

«Ñee qué rudieeʼ cuenta pa maʼ ziáʼ reeʼ la?» Gunabadiidxaʼ laca lii:

• «Ñee jma ziáʼ nisa dxuʼniʼ reeʼ yanna que dxiqué la?»

• «Ñee jma gatigá reeʼ yanna la?»

• «Ñee jma naduxhuʼ ca nisa dxuʼniʼ reeʼ cada biaje la?»

• «Ñee reeʼ para cadi chuaa xizaa o para gusiaandaʼ ca guendanagana stinneʼ la?»

• «Ñee maʼ gudxi ti xhamiguaʼ o ti binnilidxeʼ naa nabé reeʼ xhaataʼ la?»

• «Ñee huayapaʼ guendanagana ralidxeʼ, ra runeʼ dxiiñaʼ ne ora chaa de vacación pur nisa dxuʼniʼ ca la?»

• «Ñee raca nagana para naa tiideʼ ti semana sin gueeʼ la?»

• «Ñee ridxiicheʼ ora guuyaʼ qué riná xcaadxi binni gueʼ la?»

• «Ñee rusiguieeʼ binni ora gabeʼ laacaʼ pabiáʼ reeʼ la?»

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 8]

Pa gúʼyaluʼ rúniluʼ tobi o jma de cani gunabadiidxanu ca la? zándaca maʼ caquiiñeʼ gucueezuʼ lu nisa dxuʼniʼ ca.

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 9]

Cani zanda gacané lii guiníʼ íqueluʼ jneza

Ante gueluʼ nisa dxuʼniʼ la? guníʼ ique:

«Ñee jneza gueeʼ la? o jma galán gucaanayaʼ ni.»

Conseju: Pa nannuʼ qué zanda gucueezuʼ lii la? jma galán cadi liica gueluʼ.

«Pabiáʼ zanda gueeʼ.»

Conseju: Gudixhe pabiáʼ nga zanda gueluʼ ante quíteni xquendabiaaniluʼ.

«Pora nga cadi naquiiñeʼ gueeʼ.»

Conseju: Cadi gueluʼ ora chigusaluʼ carru ne ora chigunuʼ xcaadxi dxiiñaʼ ra naquiiñeʼ gatanaluʼ, nin ora cheluʼ ti lugar ra raca adorar Dios. Laaca cadi naquiiñeʼ gueʼ ti gunaa ora nacaxiiñiʼ, ne cadi gueʼ binni pa cayéʼ xiixa medicina.

«Xi lugar cadi naquiiñeʼ gueeʼ.»

Conseju: Cadi cheluʼ ca lugar ra nuu binni ni nabé reʼ xhaataʼ, cadi gueluʼ nagaʼchiʼ, nin nezalú ca binni ni qué riuulaʼdxiʼ gueʼ.

«Tuu nga cani zanda gueeniáʼ.»

Conseju: Zanda guéneluʼ ca xhamíguluʼ o ca binnilídxiluʼ ni qué reʼ xhaataʼ; qué chuʼ dxi guéneluʼ ca binni ni napa viciu ca.

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 10]

Laaca bisaanabe viciu ca

Supot nga ti hombre ni nabeza Tailandia, laabe gúcabe ti binni ni nabé guzá guxudxi. Primeru que puru huaxhinni si reʼbe, peru chaahuiʼ chaahuiʼ maʼ bizulú güeʼbe ca siadóʼ ca, de raqué maʼ ne galaa dxi. Stale de ca biaje güeʼbe que bíʼnibe ni para si xhúdxibe. Peru, bizulú biindané ca testigu stiʼ Jiobá laabe de Biblia ne biziidibe qué riuulaʼdxiʼ Dios binni rixudxi. Ngue runi, bisaanabe de guebe, peru qué nindaa bibiguétabe luni sti biaje. Ora biiyaʼ ca binnilídxibe maʼ cayeʼbe sti biaje la? nabé guyuucaʼ triste.

Neca zaqué, maʼ nadxiibe Jiobá ne racaláʼdxibe guni adorarbe laa modo riuulaʼdxiʼ. Ca xhamígube ni naca xpinni Cristu qué nusaanacaʼ de ñacanecaʼ laabe. Laaca gúdxicabe ca binnilidxi Supot cadi guiníʼ íquecaʼ qué ziuu dxi guchaabe ne cueecaʼ jma tiempu para chuʼcaʼ gaxha de laabe. Ca dxi que nga biindabe 1 Corintios 6:10 ra na qué ziuu ca binnigüeʼ ca ra runi mandar Dios, ca diidxaʼ ca bixhélecani lube ne bidiibe cuenta pabiáʼ feu ngue modo canazabe. Óraque gudixhe íquebe gúnibe intiisi cosa para gusaanabe viciu que.

Yanna huaxa gudixhe íquebe maʼ cadi liica guebe nisa dxuʼniʼ. Ne cani gucané laabe para gunda bisaanabe viciu riʼ nga: espíritu santu stiʼ Dios, Stiidxaʼ Dios, ca binnilídxibe ne ca binni ni ridagulisaanebe. Guizáʼ biecheʼ binnilídxibe ora bíʼyacaʼ laabe guyuunísabe, ne maʼ nácabe ti Testigu. Yanna riʼ, maʼ nuu Supot galán né Dios ne nga nga ni nabé gucaláʼdxibe, ne maʼ racanebe binni gunibiáʼ Dios.