Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E hamani maitai rahi te riroraa ei taata no Iehova

E hamani maitai rahi te riroraa ei taata no Iehova

E hamani maitai rahi te riroraa ei taata no Iehova

‘No Iehova tatou.’—ROMA 14:8.

1, 2. (a) Eaha ta tatou fanaˈoraa taa ê? (b) Eaha te mau uiraa ta tatou e hiˈopoa?

 E FANAˈORAA taa ê mau ta te nunaa Iseraela i to Iehova parauraa ˈtu: “E riro ïa outou ei taoˈa here rahi na ˈu i te mau taata atoa.” (Exo. 19:5) I teie atoa mahana, e fanaˈoraa taa ê ta te amuiraa Kerisetiano te riroraa ei nunaa no Iehova. (Pet. 1, 2:9; Apo. 7:9, 14, 15) E maitai tatou i te reira e a muri noa ˈtu.

2 E fanaˈoraa taa ê e e hopoia atoa te riroraa ei taata no Iehova. E ui paha vetahi: ‘E maraa anei ia ˈu ia rave i ta Iehova e titau maira? Ia hara noa ˈtu vau, e faarue anei o ˈna ia ˈu? E faaere anei te riroraa ei taata no Iehova ia ˈu i to ˈu tiamâraa?’ Mea faufaa ia feruri i teie mau uiraa. Na mua ˈˈe râ, e hiˈopoa maite tatou i te tahi atu uiraa: Eaha te maitai i te riroraa ei taata no Iehova?

E oaoa te noaa i te riroraa ei taata no Iehova

3. Eaha te maitai i noaa ia Rahaba i to ˈna faaotiraa e tavini ia Iehova?

3 E maitai anei te taata i te riroraa ei tavini no Iehova? A hiˈo na ia Rahaba, te hoê vahine faaturi i ora na i Ieriko tahito ra. Ma te feaa ore, ua haapiihia oia i te haamori i te mau atua faufau o Kanaana. I to ˈna râ faarooraa i te upootiaraa Iseraela maoti Iehova, ua taa ˈtura ia ˈna e o Iehova te Atua mau. Ua faaû oia i te pohe no te paruru i te nunaa maitihia o te Atua e tei ia ratou ra hoi te parau o to ˈna ora. Te na ô ra te Bibilia: “Aita anei [te faaturi ra o Rahaba] i tiahia i te ohipa, a farii ai oia i na manu ra, e tuu atura hoi na te tahi eˈa ê?” (Iak. 2:25) A feruri na i te maitai i noaa ia ˈna i to ˈna riroraa ei melo o te nunaa viivii ore o te Atua, te hoê nunaa tei haapiihia e te Ture a te Atua no nia i te here e te parau-tia. Eaha paha oia i te oaoa i to ˈna faarueraa i to ˈna huru oraraa tahito! Ua faaipoipo oia i te hoê Iseraela e ua haapii i ta ˈna tamaiti o Boaza no te riro mai ei taata roo maitai no te Atua.—Ios. 6:25; Ruta 2:4-12; Mat. 1:5, 6.

4. Eaha te maitai i noaa ia Ruta i to ˈna faaotiraa e tavini ia Iehova?

4 Ua faaoti atoa o Ruta no Moabi e tavini ia Iehova. Ei tamahine, ua haamori iho â paha oia ia Kemosa e i te tahi atu mau atua no Moabi. Tera râ, ua ite oia i te Atua mau ra o Iehova, e ua faaipoipo oia i te hoê Iseraela, tei horo atu i to ˈna fenua. (A taio i te Ruta 1:1-6.) I muri aˈe, i to Ruta e to ˈna tuaana vahine o Oraphe apeeraa i to raua metua hoovai o Naomi i Betelehema, ua onoono Naomi i na hunoa ia hoˈi i to raua fare. E ere i te mea ohie no raua ia parahi i Iseraela. Ua ‘hoˈi iho â Oraphe i to ˈna nunaa e i to ˈna mau atua,’ aita râ o Ruta. Ua ohipa oia ia au i to ˈna faaroo e ua ite oia o vai ta ˈna e hinaaro e tavini. Ua na ô oia ia Naomi: “Eiaha oe e parau onoono mai ia ˈu e faarue ia oe, e ia hoˈi au i to ˈu nei peeraa ˈtu ia oe; te vahi ta oe e haere ra, e haere atoa ïa vau; e te vahi ta oe e parahi ra, e parahi atoa ïa vau; to oe ra nunaa, o to ˈu atoa ïa nunaa; e to oe ra Atua, o to ˈu atoa ïa Atua.” (Ruta 1:15, 16) No to ˈna faaotiraa e tavini ia Iehova i fanaˈo ai Ruta i te Ture a te Atua, o tei faanaho i te tahi tauturu taa ê no te mau vahine ivi, te feia veve, e te feia aita e fenua. Ua noaa ia Ruta te oaoa e te hau maoti te parururaa a Iehova.

5. Eaha ta outou i ite no te mau taata e tavini ra ia Iehova ma te taiva ore?

5 Ua matau paha outou i te tahi mau taata tei pûpû ia ratou ia Iehova e te tavini ra ia ˈna ma te taiva ore e rave rahi matahiti. A ui atu eaha te maitai i to ratou taviniraa i te Atua. E fifi iho â to tatou paatoa, te turu maite nei râ ta tatou i ite i te mau parau a te papai salamo: “E ao to te feia, o Iehova to ratou Atua.”—Sal. 144:15.

E titauraa au noa ta Iehova

6. No te aha eiaha ˈi e taiâ ia ore e maraa ia tatou ia rave i ta Iehova e titau maira?

6 Ua ui paha oe e e maraa anei ia oe ia rave i ta Iehova e titau maira. Mea ohie ia manaˈo e mea teimaha ia tavini i te Atua, ia ora ia au i ta ˈna ture, e ia paraparau no nia i to ˈna iˈoa. A hiˈo na ia Mose, o tei manaˈo e eita ta ˈna e nehenehe e paraparau ia Iseraela e i te arii o Aiphiti. E titauraa au noa hoi ta te Atua ia ˈna. Na Iehova e ‘faaite ia ˈna i ta ˈna e rave.’ (A taio i te Exodo 3:11; 4:1, 10, 13-15.) No to Mose fariiraa i te tauturu i oaoa ˈi oia i te faatupuraa i te hinaaro o te Atua. E titauraa au noa atoa ta Iehova ia tatou. Ua ite oia i to tatou huru tia ore, e te hinaaro nei oia e tauturu mai. (Sal. 103:14) Mea mahanahana mau te taviniraa i te Atua ei pǐpǐ na Iesu, e ere i te mea teimaha. E maitai hoi vetahi ê i teie huru oraraa e e oaoa to Iehova aau. Ua parau Iesu: “E haere mai outou ia ˈu nei, . . . e na ˈu outou e faaora. A rave mai i tau zugo i nia ia outou, e ia haapiihia outou e au, te mǎrû nei hoi au e te haehaa o te aau.”—Mat. 11:28, 29.

7. No te aha outou e tiaturi ai e e tauturu mai Iehova ia rave i ta ˈna e titau maira?

7 E faaitoito noa mai iho â Iehova, mai te peu e e ani tatou i to ˈna puai. A hiˈo na ia Ieremia, e ere hoi i te taata parau ohie. I to Iehova faatoroaraa ia ˈna ei peropheta na ˈNa, ua parau Ieremia: “Auê! e tau Fatu, e Iehova e! aore hoi au i ite i te parau; e tamaiti iti hoi au.” I muri aˈe, ua na ô atoa oia: “E ore au e parau faahou i to ˈna ra iˈoa.” (Ier. 1:6; 20:9) Maoti râ te faaitoitoraa a Iehova i nehenehe ai Ieremia e poro i te hoê poroi au-ore-hia e 40 matahiti i te maoro. Ua tamahanahana pinepine Iehova ia ˈna: ‘Ei pihai iho hoi au ia oe ia ora oe.’—Ier. 1:8, 19; 15:20.

8. E nafea tatou e faaite ai i to tatou tiaturi ia Iehova?

8 Ua faaitoito Iehova ia Mose e ia Ieremia, e na reira atoa oia ia tatou ia rave i ta ˈna e titau ra i te mau Kerisetiano i teie mahana. Te ravea hoê roa, o te tiaturiraa ïa i te Atua. Te na ô ra te Bibilia: “E tiaturi ia Iehova ma to aau atoa ra; eiaha râ e tiaturi i to oe ihora haapao. Eiaha e haamoe ia ˈna i to oe atoa ra mau haerea; e na ˈna e faaite ia oe i to oe ra mau haerea.” (Mas. 3:5, 6) E faaite tatou i to tatou tiaturi ia Iehova ia faaohipa tatou i ta ˈna tauturu na roto i ta ˈna Parau e te amuiraa. Ia aratai Iehova i to tatou haerea, eita iho â ïa tatou e taiva ia ˈna.

E haapao Iehova i to ˈna taata taitahi

9, 10. Teihea huru parururaa ta te Salamo 91 e fafau ra?

9 A feruri ai vetahi i te pûpûraa ia Iehova, ua manaˈo paha ratou e e faarue Iehova ia ratou ia hara noa ˈtu ratou. Te horoa maira Iehova i te parururaa taatoa no te faaherehere i to tatou taairaa faufaa roa e o ˈna. E hiˈopoa anaˈe e nafea te Salamo 91 e faaite ai i te reira.

10 Te omua ra tera salamo: “O tei parahi i raro aˈe i te tapoˈi o te Teitei ra, e taoto ïa i raro aˈe i te mǎrǔ o te Puaihope ra. Te parau nei au ia Iehova, To ˈu ïa haapuraa e to ˈu pare, tau Atua, e ta ˈu e tiaturi nei. Na ˈna mau â oe e faaora i te marei a te imi manu.” (Sal. 91:1-3) A tapao na e te fafau ra te Atua i te paruru i te feia e here ra e e tiaturi ra ia ˈna. (A taio i te Salamo 91:9, 14.) Teihea huru parururaa ta ˈna e parau ra? Ua paruru Iehova i te tahi o ta ˈna mau tavini i tahito ra i te pae tino, i te tahi taime no te faaherehere i te nanairaa huaai e tae atu ai i te Mesia fafauhia. Ua tapeahia râ, ua haamauiuihia, e ua haapohehia e rave rahi tavini taiva ore. E tamataraa teie a te Diabolo ia taiva ratou i te Atua. (Heb. 11:34-39) Ua noaa ia ratou te itoito no te faaoromai maoti te parururaa a Iehova i te pae varua ia ore ratou ia hapa. Ua riro ïa te Salamo 91 ei parau fafau no nia i te parururaa pae varua.

11. Eaha “te tapoˈi o te Teitei,” e o vai ma ta te Atua e paruru i reira?

11 “Te tapoˈi o te Teitei” ta te papai salamo i faahiti, e vahi taipe ïa o te parururaa pae varua. I reira te mau manihini a te Atua e parahi hau ai ma te ore te hoê taata aore ra mea e haafifi i to ratou faaroo e to ratou here i te Atua. (Sal. 15:1, 2; 121:5) Eita iho â te feia e ere i te tavini na te Atua e ite i teie haapuraa. I reira Iehova e paruru ai i te feia o te na ô: ‘O oe tau Atua, e ta ˈu e tiaturi nei.’ Ia parahi noa tatou i teie vahi haapuraa, eiaha tatou e haapeapea i te ereraa i te farii maitai a te Atua ma te topa i roto i te marei a Satani, “te imi manu.”

12. Eaha te mau fifi atâta o te faaino i to tatou taairaa e te Atua?

12 Eaha te mau fifi atâta o te faaino i to tatou taairaa faufaa roa e te Atua? Te faahiti ra te papai salamo e rave rau fifi atâta, mai “te maˈi e haere noa i te pouri ra; e te pau e pau ai i te avatea ra!” (Sal. 91:5, 6) Mea rahi tei hema i te hinaaro miimii i te tiamâraa, te marei a “te imi manu.” (Kor. 2, 11:3) Ua riro te tahi atu i te nounou, te teoteo, e te nounou taoˈa. Ua hiˈa vetahi i te mau parau paari, mai te here aiˈa, te haapiiraa e tauiui te mau mea ora, e te haapaoraa hape. (Kol. 2:8) E ua topa e rave rahi i roto i te marei o te taatiraa morare ore. E mirioni tei ere i to ratou here i te Atua no teie mau ati atâta i te pae varua.—A taio i te Salamo 91:7-10; Mat. 24:12.

A paruru i to here i te Atua

13. E nafea Iehova e paruru ai ia tatou i te mau fifi atâta o te faaino i to tatou maitai pae varua?

13 E nafea Iehova e paruru ai i to ˈna nunaa i teie mau fifi atâta i te pae varua? Te na ô ra te salamo: “E aˈo . . . oia i tana mau melahi ia oe, e tiai ia oe i to oe mau haerea atoa.” (Sal. 91:11) E aratai e e paruru te mau melahi i te raˈi ia tatou ia nehenehe tatou e poro i te evanelia. (Apo. 14:6) E paruru atoa te mau matahiapo Kerisetiano ia tatou ma te niu i ta ratou haapiiraa i nia i te mau Papai, ia ore tatou e vare i te mau haaferuriraa hape. E nehenehe ratou e tauturu i te taata taitahi o te aro ra i te mau peu a teie nei ao. (Tito 1:9; Pet. 1, 5:2) Te horoa atoa ra “te tavini haapao maitai e te paari” i te maa pae varua no te paruru ia tatou i te haapiiraa e tauiui te mau mea ora, i te mau hinaaro morare ore, i te tapiraa i te taoˈa rahi e te tiaraa teitei, e i te tahi atu â mau hinaaro e ohiparaa iino. (Mat. 24:45) Eaha tei tauturu ia oe ia aro i te tahi o teie mau fifi atâta?

14. E nafea tatou e haafaufaa ˈi i te parururaa a te Atua?

14 Eaha ta tatou e rave no te parahi noa i raro aˈe i te parururaa a te Atua? E paruru tamau iho â tatou ia tatou i te mau fifi atâta pae tino, mai te ati, te ohipa ino, aore ra te maˈi pee. E na reira atoa ïa tatou i te mau fifi atâta pae varua. Ia haafaufaa noa tatou i te aratairaa a Iehova na roto i ta tatou mau papai e i te mau putuputuraa a te amuiraa e te mau tairururaa. E ani tatou i te manaˈo tauturu o te mau matahiapo. E fanaˈo atoa hoi tatou i te mau huru maitatai rau o to tatou mau taeae e tuahine Kerisetiano, e ere anei? E paari mau â tatou i te apitiraa i te amuiraa.—Mas. 13:20; a taio i te Petero 1, 4:10.

15. No te aha outou e tiaturi ai e e paruru Iehova ia outou i te mau mea atoa o te faaere ia outou i ta ˈna farii maitai?

15 Mea papu e e paruru iho â Iehova ia tatou i te mau mea atoa o te faaere ia tatou i ta ˈna farii maitai. (Roma 8:38, 39) Ua paruru oia i te amuiraa i te mau enemi puai i te pae haapaoraa e poritita, o tei opua noa eiaha e haapohe ia tatou, e faataa ê râ ia tatou i to tatou Atua moˈa. E parau mau iho â ta Iehova i fafau: “Te mauhaa ra n[o] oe i hamanihia ˈi ra, e ore ïa e tupu.”—Isa. 54:17.

Na vai e faatiamâ ia tatou?

16. No te aha teie nei ao e ore ai e faatiamâ ia tatou?

16 E faaere anei te riroraa ei taata no Iehova ia tatou i to tatou tiamâraa? Eita, no te riroraa râ tatou i teie nei ao. Ua atea roa teie nei ao ia Iehova e na te hoê atua taehae, o te faatîtî ra i te taata, e faatere ra i te reira. (Ioa. 14:30) Ei hiˈoraa, te faaohipa nei te ao a Satani i te mau faateimaharaa i te pae tapihooraa no te faaere i te taata i to ratou tiamâraa. (A hiˈo i te Apokalupo 13:16, 17.) Te faatîtî ra e te haavare atoa ra te ino, aore ra hara, i te taata. (Ioa. 8:34; Heb. 3:13) E fafau paha te feia aita e tavini ra i te Atua i te tiamâraa ma te faaitoito i te hoê huru oraraa patoi i te mau haapiiraa a Iehova. Te taata atoa o te faaroo atu, e oioi ïa i te riro ei tîtî no te hoê huru oraraa hara e te viivii.—Roma 1:24-32.

17. E faatiamâ Iehova ia tatou i te aha?

17 E faatiamâ Iehova ia tatou i te mau mea atoa o te haafifi ia tatou, ia tiaturi râ tatou ia ˈna. E au to tatou tupuraa i to te hoê taata o te tiaturi i te hoê taote aravihi o te nehenehe e faaora ia ˈna i te hoê maˈi atâta. E maˈi atâta atoa to tatou paatoa, oia hoi te hara. Ia tiaturi noa tatou ia Iehova, maoti te tusia o te Mesia, e faaorahia ˈi tatou i te hara e e ora ˈi tatou e a muri noa ˈtu. (Ioa. 3:36) E tiaturi atu â tatou i te hoê taote a ite ai tatou e e roo maitai to ˈna. E tiaturi atu â ïa tatou ia Iehova a ite noa ˈi tatou o vai oia. E tamau ïa tatou i te haapii maite i ta ˈna Parau, no te mea e tauturu te reira ia tatou ia here ia ˈna, a ore atu ai tatou e taiâ i te riro ei taata no ˈna.—Ioa. 1, 4:18.

18. Eaha ta tei riro ei taata no Iehova e ite?

18 Ua horoa Iehova i te tiamâraa e maiti na te taata atoa. Te na ô ra ta ˈna Parau: “A rave i te ora ia ora oe e to oe atoa ra huaai: ia hinaaro hoi oe i to Atua ra ia Iehova.” (Deut. 30:19, 20) Te hinaaro ra oia ia faaite tatou i to tatou here ia ˈna ma te faaoti e tavini ia ˈna. Eita tatou e ere i to tatou tiamâraa i te riroraa ei taata no te Atua ta tatou e here ra, e oaoa mau noa râ tatou.

19. No te aha e hamani maitai rahi ai te riroraa ei taata no Iehova?

19 Ei feia hara, eita e au ia tatou ia riro ei taata no te hoê Atua tia roa, maoti noa râ to ˈna hamani maitai rahi. (Tim. 2, 1:9) Ua papai hoi Paulo: ‘Te ora nei tatou, i ora ïa tatou ei faatupu i ta Iehova; e te pohe nei tatou, i pohe ïa tatou ei faatupu i ta Iehova: e teie nei, te ora nei tatou, e te pohe nei hoi, no Iehova â tatou.’ (Roma 14:8) Eita roa tatou e tatarahapa i te faaotiraa e riro ei taata no Iehova.

Eaha ta outou e pahono?

• Eaha te maitai i te riroraa ei taata no Iehova?

• No te aha e maraa ˈi ia tatou ia rave i ta Iehova e titau maira?

• E nafea Iehova e paruru ai i ta ˈna mau tavini?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 15]

A ui atu eaha te maitai i to ratou riroraa ei taata no Iehova

[Hohoˈa i te api 16]

Eaha te tahi mau ravea a Iehova o te paruru mai?