Ia riro oe ei pǐpǐ mau na te Mesia
Ia riro oe ei pǐpǐ mau na te Mesia
“E faahotu mai te mau raau maitatai atoa i te huero maitai, e te mau raau iino ra, e faahotu mai ïa i te huero ino.”—MAT. 7:17.
1, 2. E nafea te mau pǐpǐ mau a te Mesia e taa ê ai i te mau faahua Kerisetiano, i teie anotau hopea iho â râ?
UA PARAU Iesu e e itehia te taa-ê-raa i rotopu i te feia e faahua tavini ia ˈna e ta ˈna mau pǐpǐ mau i ta ratou e faahotu mai, ta ratou mau haapiiraa e to ratou haerea. (Mat. 7:15-17, 20) E ohipa iho â te mea ta te taata e faaô i roto i to ratou feruriraa e aau i nia ia ratou. (Mat. 15:18, 19) E faahotu te feia tei haapiihia i te haavare i “te huero ino,” area te feia tei haapiihia i te parau mau pae varua, i “te huero maitai” ïa.
2 Te ite-maitai-hia ra na hotu e piti i teie anotau hopea. (A taio i te Daniela 12:3, 10.) Ua hape roa te manaˈo o te mau faahua Kerisetiano no nia i te Atua. E pinepine, e hohoˈa paieti to ratou, area te feia e maramarama ra i te pae varua, te haamori ra ïa i te Atua “ma te varua e te parau mau.” (Ioa. 4:24; Tim. 2, 3:1-5) Te tutava ra ratou i te faaite i te mau huru maitatai o te Mesia. E o tatou taitahi? A hiˈopoa ˈi oe i na tapao e pae o te Kerisetianoraa mau, a ui: ‘Ua tu maite anei to ˈu haerea e ta ˈu haapiiraa i te Parau a te Atua, a anaanatae mai ai te taata i te parau mau, ta ratou e imi ra?’
A ora ia au i te Parau a te Atua
3. E mauruuru Iehova i te aha, e eaha ïa te auraa no te mau Kerisetiano mau?
3 “E ore te feia e parau mai ia ˈu ra e, E te Fatu, e te Fatu, e hope paatoa i te tae i te basileia ra” o te raˈi, ta Iesu ïa i parau, “o te taata râ i haapao i te hinaaro o tau Metua” i te raˈi. (Mat. 7:21) E mauruuru Iehova ia faaohipa te hoê taata i tei titauhia mai, eiaha râ ia parau noa e e Kerisetiano oia. Ua taaihia te reira i te oraraa taatoa o te mau pǐpǐ mau a te Mesia, oia hoi to ratou huru i nia i te moni, te ohipa, te faaanaanataeraa, te mau peu e oroa a teie nei ao, te faaipoiporaa e te tahi atu mau taairaa e te taata-tupu. Te pee nei râ te mau faahua Kerisetiano i te huru feruriraa e haerea o teie nei ao paieti ore roa i teie anotau hopea.—Sal. 92:7.
4, 5. E nafea ia faaohipa i ta Iehova i parau i roto i te Malaki 3:18 i roto i to tatou oraraa?
4 Ua papai hoi te peropheta Malaki: “Ei reira outou e ite ai i te huru-ê-raa i te taata parau tia e te taata parau ino, i te taata i haamori i te Atua, e te taata e ore e haamori ia ˈna.” (Mal. 3:18) A feruri ai oe i teie mau parau, a uiui: ‘Mai te feia o teie nei ao anei au aore ra eita? Te pee noa ra anei au i to ˈu mau hoa haapiiraa aore ra ohipa, aore ra te turu maite ra anei au i te mau faaueraa tumu Bibilia, ma te faaite atoa ˈtu i to ˈu tiaraa i te taime e au?’ (A taio i te Petero 1, 3:16.) Aita iho â tatou e hinaaro ra e faahua parau-tia, ia taa ê râ tatou i te feia aita e here ra e e tavini ra ia Iehova.
5 Ia ite oe i te hoê tuhaa e haamaitai, e nehenehe oe e pure no nia i te reira, a imi atu ai i te itoito i roto i te haapiiraa Bibilia, te pure, e te taeraa i te mau putuputuraa ma te tamau. Ia faaohipa noa ˈtu â oe i te Parau a te Atua, e maitai rahi ta oe e faahotu mai, oia atoa “ta te vaha nei, i te haamaitairaa i to [te Atua] ra iˈoa.”—Heb. 13:15.
A poro i te Basileia o te Atua
6, 7. Eaha te taa-ê-raa i rotopu i te Kerisetiano mau e te faahua Kerisetiano no nia i te pororaa i te Basileia?
6 Ua parau Iesu: “E parau haere â vau i te parau maitai o te basileia o te Atua i te mau oire ê atu â e tia ˈi, i tonohia mai ai hoi au.” (Luka 4:43) No te aha Iesu i faariro ai i te Basileia o te Atua ei manaˈo tumu o ta ˈna taviniraa? Ua ite oia ei Arii o taua Basileia ra e e haamou o ˈna e to ˈna mau taeae faatavaihia i te varua tei faatiahia mai, i te tumu o te mau ati o te huitaata, oia hoi te hara e te Diabolo. (Roma 5:12; Apo. 20:10) No reira oia i faaue ai i ta ˈna mau pǐpǐ ia poro haere i taua Basileia ra e tae noa ˈtu i te hopea o teie nei ao. (Mat. 24:14) Aita te mau faahua pǐpǐ a te Mesia e rave ra i teie ohipa, eita iho â e haere ia ratou. No te aha? E toru aˈe tumu: A tahi, eita hoi ratou e poro i ta ratou e ore e taa ra. Te piti, te ere ra te rahiraa o ratou i te haehaa e te itoito no te faaû i te faaoooraa e te patoiraa i te faaiteraa i te poroi o te Basileia i to ratou taata-tupu. (Mat. 24:9; Pet. 1, 2:23) E te toru, aita te varua o te Atua e turu ra i te mau faahua Kerisetiano.—Ioa. 14:16, 17.
7 Ua taa râ i te mau pǐpǐ mau a te Mesia eaha te Basileia o te Atua e ta ˈna e rave. Hau atu â, te tuu ra ratou i te mau faufaa a tera Basileia i te parahiraa matamua i roto i to ratou oraraa, ma te poro i te reira e ati aˈe te ao nei maoti te varua o Iehova. (Zek. 4:6) Te rave tamau ra anei oe i teie ohipa? Te faaitoito ra anei oe i te riro ei taata poro aravihi aˈe i te Basileia, ma te apiti e te haamaitai atu â i ta oe taviniraa? Ua na reira vetahi ma te faaohipa maitai aˈe i te Bibilia. ‘Mea ora te parau a te Atua e te puai rahi,’ ta te aposetolo Paulo ïa i papai. Ua matau o ˈna i te haaferuri i nia i te mau Papai.—Heb. 4:12; Ohi. 17:2, 3.
8, 9. (a) Eaha te tahi mau tupuraa e haafaufaa ra i te taioraa i te Bibilia i roto i te taviniraa? (b) E nafea tatou e aravihi atu â ˈi i te faaohiparaa i te Parau a te Atua?
8 I roto i te pororaa, ua taio te hoê taeae i te Daniela 2:44 i te hoê tane Katolika e ua faataa ˈtu e nafea te Basileia o te Atua e faatupu ai i te hau e te ino ore mau. Ua pahono te tane ra: “Ua au roa vau i to oe tatararaa i te Bibilia e faaite-roa-raa mai i ta te irava e parau ra, aita hoi oe i faahiti noa mai.” I to te tahi atu taeae taioraa i te hoê irava i te hoê vahine Orthodoxe Heleni, e rave rahi uiraa maitai ta ˈna. Ua pahono atoa te taeae e ta ˈna vahine ma te taio i te Bibilia. Ua na ô atura te vahine ra: “Ua ite anei orua no te aha vau i hinaaro ai e paraparau ia orua? Ua haere mai orua i to ˈu uputa e te Bibilia, e ua taio roa mai i roto.”
9 Mea faufaa iho â ta tatou mau papai e mea tano ia pûpû atu i roto i te pororaa. O te Bibilia râ ta tatou e faaohipa na mua. Mai te peu e aita oe i matau i te faaohipa tamau i te reira i roto i te taviniraa, e nehenehe oe e haamau i te reira ei fa na oe. E maiti paha oe i te tahi mau irava faufaa no te faataa eaha te Basileia o te Atua e e nafea te reira e faaafaro ai i te mau fifi taa ê o te taata o to oe vahi. E ia ineine oe i te taio i te reira i roto i te pororaa.
Mea oaoa roa te amoraa i te iˈoa o te Atua
10, 11. Eaha te taa-ê-raa i rotopu ia Iesu e te faahua pee ia ˈna no nia i te faaohiparaa i te iˈoa o te Atua?
10 “O outou to ˈu ite, e o vau te Atua, te na reira maira Iehova.” (Isa. 43:12) E fanaˈoraa taa ê no Iesu Mesia, te Ite matamua no Iehova, te amoraa i te iˈoa o te Atua e te faaiteraa i te reira. (A taio i te Exodo 3:15; Ioane 17:6; Hebera 2:12.) Ua parauhia Iesu ‘te Ite parau mau,’ no te mea ua faaite oia i te iˈoa o to ˈna Metua.—Apo. 1:5; Mat. 6:9.
11 E haerea haama râ to e rave rahi e faahua tia ra no te Atua e ta ˈna Tamaiti i nia i te iˈoa o te Atua. Ua faaore roa ratou i te reira i roto i ta ratou mau Bibilia. Ua faauehia aˈenei te mau epikopo Katolika “eiaha e faaohipa aore ra e faahiti i na reta e maha o te iˈoa o te Atua YHWH” i roto i ta ratou pureraa. * Hoê â anaˈe ïa huru feruriraa. Auê te hape rahi e!
12. Mea nafea te mau tavini a Iehova i taai-roa-hia ˈtu â ˈi ia Iehova i 1931?
12 Mai te Mesia e te ‘nahoa rahi ite’ tei ora hou ia ˈna, te oaoa roa nei te mau Kerisetiano mau i te faaohipa i te iˈoa o te Atua. (Heb. 12:1) I 1931, ua taai-roa-hia ˈtu â ratou ia Iehova i to ratou fariiraa i te iˈoa Ite no Iehova. (A taio i te Isaia 43:10-12.) Ua riro maira te mau pǐpǐ mau a te Mesia ei nunaa tei ‘mairihia i te iˈoa o te Atua,’ i roto i te hoê auraa taa ê roa.—Ohi. 15:14, 17.
13. E nafea tatou e ora ˈi ia au i te iˈoa ta te Atua i ho mai?
13 E nafea tatou taitahi e ora ˈi ia au i to tatou iˈoa otahi? Ia faaite tatou i to tatou Atua ma te taiva ore. Ua papai Paulo: “O te tiaoro atoa . . . i te iˈoa o Iehova ra, e hope roa ïa i te ora. Eaha ra te taata nei e tia ˈi ia tiaoro atu ia ˈna, i tei ore i faaroohia e ratou ra? e eaha hoi ratou e tia ˈi ia faaroo ia ˈna, i tei ore ratou i ite ia ˈna? e eaha hoi ratou e ite ai i te faaite ore? Eaha hoi te taata nei e tia ˈi ia faaite ia ore ratou ia tonohia?” (Roma 10:13-15) Ia faaite atoa tatou ma te mǎrû e mea hape te mau haapiiraa e faaino ra i to tatou Atua Poiete, mai te po auahi, o te faahohoˈa ra hoi i te Atua aroha i te Diabolo aroha ore.—Ier. 7:31; Ioa. 1, 4:8; a hiˈo i te Mareko 9:17-27.
14. Ua aha vetahi i to ratou iteraa i te iˈoa o te Atua?
14 Mea oaoa roa anei na oe te amoraa i te iˈoa o to tatou Metua i te raˈi? Te tauturu ra anei oe ia vetahi ê ia ite i taua iˈoa moˈa ra? Ua faaroo te hoê vahine i Paris, i Farani, e ua ite te mau Ite no Iehova i te iˈoa o te Atua. No reira oia i ani ai i te Ite ta ˈna i farerei ia faaite i taua iˈoa ra i roto i ta ˈna Bibilia. I to ˈna taioraa i te Salamo 83:18, ua putapû roa oia. Ua haapii atura oia i te Bibilia e te tavini nei oia ei tuahine taiva ore i te tahi atu fenua. Ua tahe te roimata o te hoê vahine Katolika e ora ra i Auteralia i to ˈna ite-matamua-raa i te iˈoa o te Atua i roto i te Bibilia, no to ˈna hoi oaoa. E pionie tamau oia i teie nei e rave rahi matahiti. Ua tahe atoa aˈenei te roimata o te hoê vahine i Jamaïque i to te mau Ite faaiteraa i te iˈoa o te Atua i roto i ta ˈna iho Bibilia, no to ˈna hoi oaoa. Ia oaoa roa ïa tatou i te amoraa i te iˈoa o te Atua e i te faaiteraa i tera iˈoa faufaa roa i te taata atoa, mai ia Iesu.
“Eiaha e hinaaro i teie nei ao”
15, 16. Eaha te manaˈo o te mau Kerisetiano mau i teie nei ao, e eaha ta tatou e uiui?
15 “Eiaha e hinaaro i teie nei ao, e te mau mea atoa o teie nei ao. O te taata i hinaaro i teie nei ao ra, aore te hinaaro i te Metua ra i roto ia ˈna.” (Ioa. 1, 2:15) Te patoi ra te ao e to ˈna varua viivii ia Iehova e i to ˈna varua moˈa. E ere ïa te mau pǐpǐ mau a te Mesia i to teie nei ao. Aita roa ratou e hinaaro ra i te reira, ua ite hoi ratou e ua papai te pǐpǐ Iakobo e “te hinaaro i teie nei ao, [e] taua au ore ïa i te Atua.”—Iak. 4:4.
16 Mea fifi mau ia pee i ta Iakobo parau i roto i te hoê ao tei î roa i te faahemaraa. (Tim. 2, 4:10) Ua pure hoi Iesu no ta ˈna mau pǐpǐ: “Aore au i pure ia oe e ia hopoi ê atu oe ia ratou i teie nei ao, ia tiai mai râ oe ia [r]atou eiaha ei ino. E ere ratou i to teie nei ao, mai ia ˈu nei hoi e ere i to teie nei ao.” (Ioa. 17:15, 16) A uiui: ‘Te tutava ra anei au eiaha ia riro i teie nei ao? Ua ite anei vetahi ê i to ˈu tiaraa no nia i te mau oroa e peu tu ore i te Bibilia, e ere paha no ǒ mai i te mau Etene ra, tera râ te faaite roa ra i te varua o teie nei ao?’—Kor. 2, 6:17; Pet. 1, 4:3, 4.
17. Eaha te turai i te feia aau tia ia turu ia Iehova?
17 Eita iho â teie nei ao e au mai no to tatou tiaraa niuhia i nia i te Bibilia. E anaanatae mai râ te feia aau tia. E ite ratou e ua niu-papu-hia to tatou faaroo e to tatou oraraa taatoa i nia i te mau Papai. E parau iho â ïa ratou i tei faatavaihia: “E haere atoa matou [“na muri ia outou,” MN]: ite aˈenei matou e, tei ia outou te Atua.”—Zek. 8:23.
A faaite i te here Kerisetiano mau
18. Eaha tei taaihia i te faaiteraa i te here no Iehova e no te taata-tupu?
18 Ua parau Iesu: “Hinaaro oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa, . . . e ma to manaˈo atoa” e “e aroha ˈtu oe i to taata-tupu, mai to aroha ia oe iho na.” (Mat. 22:37, 39) Ua niuhia tera here (a·gaʹpe reo Heleni) i nia i te mea tia e ta tatou hopoia. E ohipa te reira ia au i te mau faaueraa tumu e ture aveia tano no nia i te haerea. Ua taai-pinepine-hia râ te reira i te huru aau uˈana maite e te mahanahana. (Pet. 1, 1:22) Mea taa ê roa te reira i te miimii, e itehia ra i roto i te mau parau e ohipa miimii.—A taio i te Korinetia 1, 13:4-7.
19, 20. A faatia mai i te ohiparaa a te here Kerisetiano.
19 No te mea e hotu te here a te varua moˈa o te Atua, e nehenehe te mau Kerisetiano mau e rave i ta vetahi ê e ore e tia ia rave, mai te faaûraa i te mau fifi i te pae nunaa, taˈere e poritita. (A taio i te Ioane 13:34, 35; Gal. 5:22) E putapû roa te feia e au i te mamoe ia ite ratou i taua here ra. Ei hiˈoraa, ua haere te hoê taurearea ati Iuda i Iseraela i te hoê putuputuraa Kerisetiano. Ua maere roa oia i te iteraa i te mau taeae ati Iuda e Arabia e haamori amui ra ia Iehova. Ua haere tamau atura oia i te mau putuputuraa e ua farii i te haapii i te Bibilia. E here mau anei to oe i to oe mau taeae? E te tutava ra anei oe i te farii maitai i te feia tae apî mai i te Piha a te Basileia, noa ˈtu eaha to ratou nunaa, iri, e tiaraa totiare?
20 Ei Kerisetiano mau, e tutava tatou i te here i te taata atoa. I Salvador, te haapii ra te hoê taata poro apî i te Bibilia e te hoê vahine Katolika rahi e 87 matahiti. I te hoê mahana, ua maˈi-roa-hia tera vahine e ua mau i te fare maˈi. I to ˈna hoˈiraa i te fare, ua afai te mau Ite i te maa na ˈna hoê avaˈe i te maoro. Aita hoê aˈe o ta ˈna haapaoraa i haere e hiˈo ia ˈna. Te faahopearaa? Ua faarue oia i ta ˈna mau hohoˈa faaroo e ta ˈna haapaoraa e ua haamata faahou i ta ˈna haapiiraa Bibilia. Mea puai mau â te here Kerisetiano! E putapû aˈe te aau i te here, i te parau.
21. E nafea to tatou oraraa no a muri aˈe e papu ai?
21 Ua fatata Iesu i te parau i tei faahua tavini ia ˈna: “Aita roâ vau i ite ia outou. E haere ê atu outou, e te feia rave parau ino.” (Mat. 7:23) E faahotu anaˈe ïa i te mau mea o te faahanahana i te Metua e te Tamaiti. Ua parau Iesu: “O te faaroo mai i ta ˈu nei mau parau, e haapao atura, e faito vau ia ˈna i te hoê taata paari, o tei faatia i to ˈna fare i nia i te pǎpǎ.” (Mat. 7:24) Ia riro tatou ei pǐpǐ mau na te Mesia, e mauruuru mai ïa te Atua e e papu to tatou oraraa no a muri aˈe, mai te mea e ua patuhia i nia i te pǎpǎ!
[Nota i raro i te api]
^ Ua hurihia na reta e maha o te iˈoa o te Atua ei “Yahvé” i roto i te tahi mau papai Katolika apî reo Farani, oia atoa te Bible de Jérusalem.
Te haamanaˈo ra anei outou?
• E nafea te mau pǐpǐ mau a te Mesia e taa ê ai i te mau faahua Kerisetiano?
• Eaha te mau hotu a te mau Kerisetiano mau?
• Eaha ta outou mau fa i te faatupuraa i te hotu Kerisetiano?
[Uiraa haapiiraa]
[Hohoˈa i te api 18]
Ua matau anei oe i te faaohipa tamau i te Bibilia i roto i te taviniraa?
[Hohoˈa i te api 21]
Ua ite anei vetahi ê i to oe tiaraa no nia i te mau oroa tu ore i te Bibilia?