Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ia riro oe ei pǐpǐ mau na te Mesia

Ia riro oe ei pǐpǐ mau na te Mesia

Ia riro oe ei pǐpǐ mau na te Mesia

“E faahotu mai te mau raau maitatai atoa i te huero maitai, e te mau raau iino ra, e faahotu mai ïa i te huero ino.”—MAT. 7:17.

1, 2. E nafea te mau pǐpǐ mau a te Mesia e taa ê ai i te mau faahua Kerisetiano, i teie anotau hopea iho â râ?

 UA PARAU Iesu e e itehia te taa-ê-raa i rotopu i te feia e faahua tavini ia ˈna e ta ˈna mau pǐpǐ mau i ta ratou e faahotu mai, ta ratou mau haapiiraa e to ratou haerea. (Mat. 7:15-17, 20) E ohipa iho â te mea ta te taata e faaô i roto i to ratou feruriraa e aau i nia ia ratou. (Mat. 15:18, 19) E faahotu te feia tei haapiihia i te haavare i “te huero ino,” area te feia tei haapiihia i te parau mau pae varua, i “te huero maitai” ïa.

2 Te ite-maitai-hia ra na hotu e piti i teie anotau hopea. (A taio i te Daniela 12:3, 10.) Ua hape roa te manaˈo o te mau faahua Kerisetiano no nia i te Atua. E pinepine, e hohoˈa paieti to ratou, area te feia e maramarama ra i te pae varua, te haamori ra ïa i te Atua “ma te varua e te parau mau.” (Ioa. 4:24; Tim. 2, 3:1-5) Te tutava ra ratou i te faaite i te mau huru maitatai o te Mesia. E o tatou taitahi? A hiˈopoa ˈi oe i na tapao e pae o te Kerisetianoraa mau, a ui: ‘Ua tu maite anei to ˈu haerea e ta ˈu haapiiraa i te Parau a te Atua, a anaanatae mai ai te taata i te parau mau, ta ratou e imi ra?’

A ora ia au i te Parau a te Atua

3. E mauruuru Iehova i te aha, e eaha ïa te auraa no te mau Kerisetiano mau?

3 “E ore te feia e parau mai ia ˈu ra e, E te Fatu, e te Fatu, e hope paatoa i te tae i te basileia ra” o te raˈi, ta Iesu ïa i parau, “o te taata râ i haapao i te hinaaro o tau Metua” i te raˈi. (Mat. 7:21) E mauruuru Iehova ia faaohipa te hoê taata i tei titauhia mai, eiaha râ ia parau noa e e Kerisetiano oia. Ua taaihia te reira i te oraraa taatoa o te mau pǐpǐ mau a te Mesia, oia hoi to ratou huru i nia i te moni, te ohipa, te faaanaanataeraa, te mau peu e oroa a teie nei ao, te faaipoiporaa e te tahi atu mau taairaa e te taata-tupu. Te pee nei râ te mau faahua Kerisetiano i te huru feruriraa e haerea o teie nei ao paieti ore roa i teie anotau hopea.—Sal. 92:7.

4, 5. E nafea ia faaohipa i ta Iehova i parau i roto i te Malaki 3:18 i roto i to tatou oraraa?

4 Ua papai hoi te peropheta Malaki: “Ei reira outou e ite ai i te huru-ê-raa i te taata parau tia e te taata parau ino, i te taata i haamori i te Atua, e te taata e ore e haamori ia ˈna.” (Mal. 3:18) A feruri ai oe i teie mau parau, a uiui: ‘Mai te feia o teie nei ao anei au aore ra eita? Te pee noa ra anei au i to ˈu mau hoa haapiiraa aore ra ohipa, aore ra te turu maite ra anei au i te mau faaueraa tumu Bibilia, ma te faaite atoa ˈtu i to ˈu tiaraa i te taime e au?’ (A taio i te Petero 1, 3:16.) Aita iho â tatou e hinaaro ra e faahua parau-tia, ia taa ê râ tatou i te feia aita e here ra e e tavini ra ia Iehova.

5 Ia ite oe i te hoê tuhaa e haamaitai, e nehenehe oe e pure no nia i te reira, a imi atu ai i te itoito i roto i te haapiiraa Bibilia, te pure, e te taeraa i te mau putuputuraa ma te tamau. Ia faaohipa noa ˈtu â oe i te Parau a te Atua, e maitai rahi ta oe e faahotu mai, oia atoa “ta te vaha nei, i te haamaitairaa i to [te Atua] ra iˈoa.”—Heb. 13:15.

A poro i te Basileia o te Atua

6, 7. Eaha te taa-ê-raa i rotopu i te Kerisetiano mau e te faahua Kerisetiano no nia i te pororaa i te Basileia?

6 Ua parau Iesu: “E parau haere â vau i te parau maitai o te basileia o te Atua i te mau oire ê atu â e tia ˈi, i tonohia mai ai hoi au.” (Luka 4:43) No te aha Iesu i faariro ai i te Basileia o te Atua ei manaˈo tumu o ta ˈna taviniraa? Ua ite oia ei Arii o taua Basileia ra e e haamou o ˈna e to ˈna mau taeae faatavaihia i te varua tei faatiahia mai, i te tumu o te mau ati o te huitaata, oia hoi te hara e te Diabolo. (Roma 5:12; Apo. 20:10) No reira oia i faaue ai i ta ˈna mau pǐpǐ ia poro haere i taua Basileia ra e tae noa ˈtu i te hopea o teie nei ao. (Mat. 24:14) Aita te mau faahua pǐpǐ a te Mesia e rave ra i teie ohipa, eita iho â e haere ia ratou. No te aha? E toru aˈe tumu: A tahi, eita hoi ratou e poro i ta ratou e ore e taa ra. Te piti, te ere ra te rahiraa o ratou i te haehaa e te itoito no te faaû i te faaoooraa e te patoiraa i te faaiteraa i te poroi o te Basileia i to ratou taata-tupu. (Mat. 24:9; Pet. 1, 2:23) E te toru, aita te varua o te Atua e turu ra i te mau faahua Kerisetiano.—Ioa. 14:16, 17.

7 Ua taa râ i te mau pǐpǐ mau a te Mesia eaha te Basileia o te Atua e ta ˈna e rave. Hau atu â, te tuu ra ratou i te mau faufaa a tera Basileia i te parahiraa matamua i roto i to ratou oraraa, ma te poro i te reira e ati aˈe te ao nei maoti te varua o Iehova. (Zek. 4:6) Te rave tamau ra anei oe i teie ohipa? Te faaitoito ra anei oe i te riro ei taata poro aravihi aˈe i te Basileia, ma te apiti e te haamaitai atu â i ta oe taviniraa? Ua na reira vetahi ma te faaohipa maitai aˈe i te Bibilia. ‘Mea ora te parau a te Atua e te puai rahi,’ ta te aposetolo Paulo ïa i papai. Ua matau o ˈna i te haaferuri i nia i te mau Papai.—Heb. 4:12; Ohi. 17:2, 3.

8, 9. (a) Eaha te tahi mau tupuraa e haafaufaa ra i te taioraa i te Bibilia i roto i te taviniraa? (b) E nafea tatou e aravihi atu â ˈi i te faaohiparaa i te Parau a te Atua?

8 I roto i te pororaa, ua taio te hoê taeae i te Daniela 2:44 i te hoê tane Katolika e ua faataa ˈtu e nafea te Basileia o te Atua e faatupu ai i te hau e te ino ore mau. Ua pahono te tane ra: “Ua au roa vau i to oe tatararaa i te Bibilia e faaite-roa-raa mai i ta te irava e parau ra, aita hoi oe i faahiti noa mai.” I to te tahi atu taeae taioraa i te hoê irava i te hoê vahine Orthodoxe Heleni, e rave rahi uiraa maitai ta ˈna. Ua pahono atoa te taeae e ta ˈna vahine ma te taio i te Bibilia. Ua na ô atura te vahine ra: “Ua ite anei orua no te aha vau i hinaaro ai e paraparau ia orua? Ua haere mai orua i to ˈu uputa e te Bibilia, e ua taio roa mai i roto.”

9 Mea faufaa iho â ta tatou mau papai e mea tano ia pûpû atu i roto i te pororaa. O te Bibilia râ ta tatou e faaohipa na mua. Mai te peu e aita oe i matau i te faaohipa tamau i te reira i roto i te taviniraa, e nehenehe oe e haamau i te reira ei fa na oe. E maiti paha oe i te tahi mau irava faufaa no te faataa eaha te Basileia o te Atua e e nafea te reira e faaafaro ai i te mau fifi taa ê o te taata o to oe vahi. E ia ineine oe i te taio i te reira i roto i te pororaa.

Mea oaoa roa te amoraa i te iˈoa o te Atua

10, 11. Eaha te taa-ê-raa i rotopu ia Iesu e te faahua pee ia ˈna no nia i te faaohiparaa i te iˈoa o te Atua?

10 “O outou to ˈu ite, e o vau te Atua, te na reira maira Iehova.” (Isa. 43:12) E fanaˈoraa taa ê no Iesu Mesia, te Ite matamua no Iehova, te amoraa i te iˈoa o te Atua e te faaiteraa i te reira. (A taio i te Exodo 3:15; Ioane 17:6; Hebera 2:12.) Ua parauhia Iesu ‘te Ite parau mau,’ no te mea ua faaite oia i te iˈoa o to ˈna Metua.—Apo. 1:5; Mat. 6:9.

11 E haerea haama râ to e rave rahi e faahua tia ra no te Atua e ta ˈna Tamaiti i nia i te iˈoa o te Atua. Ua faaore roa ratou i te reira i roto i ta ratou mau Bibilia. Ua faauehia aˈenei te mau epikopo Katolika “eiaha e faaohipa aore ra e faahiti i na reta e maha o te iˈoa o te Atua YHWH” i roto i ta ratou pureraa. * Hoê â anaˈe ïa huru feruriraa. Auê te hape rahi e!

12. Mea nafea te mau tavini a Iehova i taai-roa-hia ˈtu â ˈi ia Iehova i 1931?

12 Mai te Mesia e te ‘nahoa rahi ite’ tei ora hou ia ˈna, te oaoa roa nei te mau Kerisetiano mau i te faaohipa i te iˈoa o te Atua. (Heb. 12:1) I 1931, ua taai-roa-hia ˈtu â ratou ia Iehova i to ratou fariiraa i te iˈoa Ite no Iehova. (A taio i te Isaia 43:10-12.) Ua riro maira te mau pǐpǐ mau a te Mesia ei nunaa tei ‘mairihia i te iˈoa o te Atua,’ i roto i te hoê auraa taa ê roa.—Ohi. 15:14, 17.

13. E nafea tatou e ora ˈi ia au i te iˈoa ta te Atua i ho mai?

13 E nafea tatou taitahi e ora ˈi ia au i to tatou iˈoa otahi? Ia faaite tatou i to tatou Atua ma te taiva ore. Ua papai Paulo: “O te tiaoro atoa . . . i te iˈoa o Iehova ra, e hope roa ïa i te ora. Eaha ra te taata nei e tia ˈi ia tiaoro atu ia ˈna, i tei ore i faaroohia e ratou ra? e eaha hoi ratou e tia ˈi ia faaroo ia ˈna, i tei ore ratou i ite ia ˈna? e eaha hoi ratou e ite ai i te faaite ore? Eaha hoi te taata nei e tia ˈi ia faaite ia ore ratou ia tonohia?” (Roma 10:13-15) Ia faaite atoa tatou ma te mǎrû e mea hape te mau haapiiraa e faaino ra i to tatou Atua Poiete, mai te po auahi, o te faahohoˈa ra hoi i te Atua aroha i te Diabolo aroha ore.—Ier. 7:31; Ioa. 1, 4:8; a hiˈo i te Mareko 9:17-27.

14. Ua aha vetahi i to ratou iteraa i te iˈoa o te Atua?

14 Mea oaoa roa anei na oe te amoraa i te iˈoa o to tatou Metua i te raˈi? Te tauturu ra anei oe ia vetahi ê ia ite i taua iˈoa moˈa ra? Ua faaroo te hoê vahine i Paris, i Farani, e ua ite te mau Ite no Iehova i te iˈoa o te Atua. No reira oia i ani ai i te Ite ta ˈna i farerei ia faaite i taua iˈoa ra i roto i ta ˈna Bibilia. I to ˈna taioraa i te Salamo 83:18, ua putapû roa oia. Ua haapii atura oia i te Bibilia e te tavini nei oia ei tuahine taiva ore i te tahi atu fenua. Ua tahe te roimata o te hoê vahine Katolika e ora ra i Auteralia i to ˈna ite-matamua-raa i te iˈoa o te Atua i roto i te Bibilia, no to ˈna hoi oaoa. E pionie tamau oia i teie nei e rave rahi matahiti. Ua tahe atoa aˈenei te roimata o te hoê vahine i Jamaïque i to te mau Ite faaiteraa i te iˈoa o te Atua i roto i ta ˈna iho Bibilia, no to ˈna hoi oaoa. Ia oaoa roa ïa tatou i te amoraa i te iˈoa o te Atua e i te faaiteraa i tera iˈoa faufaa roa i te taata atoa, mai ia Iesu.

“Eiaha e hinaaro i teie nei ao”

15, 16. Eaha te manaˈo o te mau Kerisetiano mau i teie nei ao, e eaha ta tatou e uiui?

15 “Eiaha e hinaaro i teie nei ao, e te mau mea atoa o teie nei ao. O te taata i hinaaro i teie nei ao ra, aore te hinaaro i te Metua ra i roto ia ˈna.” (Ioa. 1, 2:15) Te patoi ra te ao e to ˈna varua viivii ia Iehova e i to ˈna varua moˈa. E ere ïa te mau pǐpǐ mau a te Mesia i to teie nei ao. Aita roa ratou e hinaaro ra i te reira, ua ite hoi ratou e ua papai te pǐpǐ Iakobo e “te hinaaro i teie nei ao, [e] taua au ore ïa i te Atua.”—Iak. 4:4.

16 Mea fifi mau ia pee i ta Iakobo parau i roto i te hoê ao tei î roa i te faahemaraa. (Tim. 2, 4:10) Ua pure hoi Iesu no ta ˈna mau pǐpǐ: “Aore au i pure ia oe e ia hopoi ê atu oe ia ratou i teie nei ao, ia tiai mai râ oe ia [r]atou eiaha ei ino. E ere ratou i to teie nei ao, mai ia ˈu nei hoi e ere i to teie nei ao.” (Ioa. 17:15, 16) A uiui: ‘Te tutava ra anei au eiaha ia riro i teie nei ao? Ua ite anei vetahi ê i to ˈu tiaraa no nia i te mau oroa e peu tu ore i te Bibilia, e ere paha no ǒ mai i te mau Etene ra, tera râ te faaite roa ra i te varua o teie nei ao?’—Kor. 2, 6:17; Pet. 1, 4:3, 4.

17. Eaha te turai i te feia aau tia ia turu ia Iehova?

17 Eita iho â teie nei ao e au mai no to tatou tiaraa niuhia i nia i te Bibilia. E anaanatae mai râ te feia aau tia. E ite ratou e ua niu-papu-hia to tatou faaroo e to tatou oraraa taatoa i nia i te mau Papai. E parau iho â ïa ratou i tei faatavaihia: “E haere atoa matou [“na muri ia outou,” MN]: ite aˈenei matou e, tei ia outou te Atua.”—Zek. 8:23.

A faaite i te here Kerisetiano mau

18. Eaha tei taaihia i te faaiteraa i te here no Iehova e no te taata-tupu?

18 Ua parau Iesu: “Hinaaro oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa, . . . e ma to manaˈo atoa” e “e aroha ˈtu oe i to taata-tupu, mai to aroha ia oe iho na.” (Mat. 22:37, 39) Ua niuhia tera here (a·gaʹpe reo Heleni) i nia i te mea tia e ta tatou hopoia. E ohipa te reira ia au i te mau faaueraa tumu e ture aveia tano no nia i te haerea. Ua taai-pinepine-hia râ te reira i te huru aau uˈana maite e te mahanahana. (Pet. 1, 1:22) Mea taa ê roa te reira i te miimii, e itehia ra i roto i te mau parau e ohipa miimii.—A taio i te Korinetia 1, 13:4-7.

19, 20. A faatia mai i te ohiparaa a te here Kerisetiano.

19 No te mea e hotu te here a te varua moˈa o te Atua, e nehenehe te mau Kerisetiano mau e rave i ta vetahi ê e ore e tia ia rave, mai te faaûraa i te mau fifi i te pae nunaa, taˈere e poritita. (A taio i te Ioane 13:34, 35; Gal. 5:22) E putapû roa te feia e au i te mamoe ia ite ratou i taua here ra. Ei hiˈoraa, ua haere te hoê taurearea ati Iuda i Iseraela i te hoê putuputuraa Kerisetiano. Ua maere roa oia i te iteraa i te mau taeae ati Iuda e Arabia e haamori amui ra ia Iehova. Ua haere tamau atura oia i te mau putuputuraa e ua farii i te haapii i te Bibilia. E here mau anei to oe i to oe mau taeae? E te tutava ra anei oe i te farii maitai i te feia tae apî mai i te Piha a te Basileia, noa ˈtu eaha to ratou nunaa, iri, e tiaraa totiare?

20 Ei Kerisetiano mau, e tutava tatou i te here i te taata atoa. I Salvador, te haapii ra te hoê taata poro apî i te Bibilia e te hoê vahine Katolika rahi e 87 matahiti. I te hoê mahana, ua maˈi-roa-hia tera vahine e ua mau i te fare maˈi. I to ˈna hoˈiraa i te fare, ua afai te mau Ite i te maa na ˈna hoê avaˈe i te maoro. Aita hoê aˈe o ta ˈna haapaoraa i haere e hiˈo ia ˈna. Te faahopearaa? Ua faarue oia i ta ˈna mau hohoˈa faaroo e ta ˈna haapaoraa e ua haamata faahou i ta ˈna haapiiraa Bibilia. Mea puai mau â te here Kerisetiano! E putapû aˈe te aau i te here, i te parau.

21. E nafea to tatou oraraa no a muri aˈe e papu ai?

21 Ua fatata Iesu i te parau i tei faahua tavini ia ˈna: “Aita roâ vau i ite ia outou. E haere ê atu outou, e te feia rave parau ino.” (Mat. 7:23) E faahotu anaˈe ïa i te mau mea o te faahanahana i te Metua e te Tamaiti. Ua parau Iesu: “O te faaroo mai i ta ˈu nei mau parau, e haapao atura, e faito vau ia ˈna i te hoê taata paari, o tei faatia i to ˈna fare i nia i te pǎpǎ.” (Mat. 7:24) Ia riro tatou ei pǐpǐ mau na te Mesia, e mauruuru mai ïa te Atua e e papu to tatou oraraa no a muri aˈe, mai te mea e ua patuhia i nia i te pǎpǎ!

[Nota i raro i te api]

^ Ua hurihia na reta e maha o te iˈoa o te Atua ei “Yahvé” i roto i te tahi mau papai Katolika apî reo Farani, oia atoa te Bible de Jérusalem.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• E nafea te mau pǐpǐ mau a te Mesia e taa ê ai i te mau faahua Kerisetiano?

• Eaha te mau hotu a te mau Kerisetiano mau?

• Eaha ta outou mau fa i te faatupuraa i te hotu Kerisetiano?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 18]

Ua matau anei oe i te faaohipa tamau i te Bibilia i roto i te taviniraa?

[Hohoˈa i te api 21]

Ua ite anei vetahi ê i to oe tiaraa no nia i te mau oroa tu ore i te Bibilia?