Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Gusihuínninu dxandíʼ xpinni Cristu laanu

Gusihuínninu dxandíʼ xpinni Cristu laanu

Gusihuínninu dxandíʼ xpinni Cristu laanu

«Ti yaga ni nazaaca, zudii cuananaxhi galán, peru ti yaga yuudxu la? zudii cuananaxhi ni qué zaquiiñeʼ.» (MAT. 7:17)

1, 2. Ximodo zanda gánnanu tuu nga cani dxandíʼ naca xpinni Jesús lu ca últimu dxi riʼ.

 JESÚS guníʼ zahuinni tuu nga cani dxandíʼ naca xpínnibe ne tuu nga cani cadi dxandíʼ xpínnibe pur cani gúnicaʼ ne pur cani gusiidicaʼ (Mat. 7:15-17, 20). Guiráʼ ni rudiʼnu lugar chuu ndaaniʼ íquenu ne ndaaniʼ ladxidoʼno zucaa cani laanu gúninu ni jneza o ni cadi jneza (Mat. 15:18, 19). Nga runi, guiráʼ binni ni guiziidiʼ cani cadi dxandíʼ rusiidiʼ ca religión ca cadi jneza ni rúnicaʼ, casi ñaca nudiicaʼ «cuananaxhi ni qué zaquiiñeʼ», peru guiráʼ cani guiziidiʼ ni dxandíʼ rúnicaʼ ni jneza, casi ñaca nudiicaʼ «cuananaxhi galán».

2 Lu ca últimu dxi nabáninu riʼ, cahuinni dxichi tuu nga cani dxandíʼ naca xpínnibe ne tuu nga cani cadi xpínnibe (biindaʼ Daniel 12:3, 10). Ca binni ni nacaʼ nácacaʼ xpinni Cristu cadi jneza diʼ modo riníʼ íquecaʼ de Dios ne stale biaje riníʼsicaʼ cayuni adorarcaʼ laabe peru qué rusihuínnicaʼ ni. Peru cani runibiáʼ chaahuiʼ Dios runi adorarcaʼ laabe jneza ne rúnicaʼ ni de guidubi ladxidoʼcaʼ ne laaca rúnicaʼ stipa pur chinándacaʼ ejemplu stiʼ Cristu (Juan 4:24; 2 Tim. 3:1-5). Yanna, xi zanda guininu de cada tobi de laanu yaʼ. Lu tema riʼ zadúʼyanu gaayuʼ cosa ni rusihuinni tuu nga cani dxandíʼ naca xpinni Jesús. Ora maʼ cadúʼndanu ni, galán guinabadiidxanu laca laanu: «Ñee runeʼ stipa pur guibaneʼ modo naʼ Dios ne rusiideʼ cani zeeda si lu Biblia la? Ñee racaniáʼ chuulaʼdxiʼ binni guiziidiʼ de Dios pur modo nabaneʼ la?».

Guibáninu casi na Stiidxaʼ Dios

3. Xii nga rusiecheʼ Jiobá ne xi naquiiñeʼ guni ti xpinni Cristu pur nga.

3 Jesús bidii conseju riʼ: «Cadi irá ni gabi naa, Señor, Señor, ziuu ra runi mandar Dios, sínuque cani guni si ni na be» (Mat. 7:21). Ya, ni rusiecheʼ Jiobá nga cadi guiníʼ si tuuxa naca xpinni Cristu, sínuque gusihuinni ni lu cani guni. Ti binni ni dxandíʼ cayuni ni na Cristu rudii lugar gabi Stiidxaʼ Dios laa xi naquiiñeʼ guni lu xquendanabani. Casi cadi guicá ique gapa stale bidxichi, modo guʼyaʼ xhiiñaʼ, cani guni para chuʼ nayecheʼ, modo guʼyaʼ ca costumbre ne ca saa nabé runi binni, modo guʼyaʼ guendaxheelaʼ ne modo guidxaaga xcaadxi binni. Peru ti binni ni riníʼ si naca xpinni Cristu, riníʼ ique casi binni guidxilayú ne runi guiráʼ ni runi ca binni malu nuu luni (Sal. 92:7).

4, 5. Xi naquiiñeʼ gucaa ca diidxaʼ zeeda lu Malaquías 3:18 laanu gúninu.

4 Zaqueca guníʼ ti ni riguixhená ni láʼ Malaquías: «Zabiguetaʼ zuuyatu tuu nga [hombre] runi ni jneza ne tuu nga runi ni qué iquiiñeʼ, tuu nga runi ni na Dios ne ni qué huayuni ni nabe» (Mal. 3:18). Guiníʼ íquenu ni na ca diidxaʼ ca ne guinabadiidxanu laca laanu: «Ñee ruyubeʼ gacaʼ casi binni guidxilayú la? o ruyubeʼ gacaʼ gadxé de laacabe. Ñee ruyubeʼ guneʼ xiixa para chuulaʼdxiʼ cani riniáʼ scuela o cani runeniáʼ dxiiñaʼ guidxaaga naa la? O ruyubeʼ guneʼ guiráʼ cani zeeda lu Biblia ne rusieneʼ guiráʼ ni runeʼ cré ora caquiiñeʼ guneʼ ni la?» (biindaʼ 1 Pedro 3:16). Neca qué racaláʼdxinu gusihuínninu nácapenu nachaʼhuiʼ la? naquiiñeʼ guʼyaʼ binni gadxepeʼ laanu de cani cadi nadxii Jiobá ne cadi cayuni ni nabe.

5 Pa rábiluʼ caquiiñeruʼ guchaaluʼ modo lii ti ganda gúniluʼ ni jneza la? gunabaʼ Jiobá gacané lii, biindaʼ Stiidxaʼ Dios para ganda chuʼluʼ naguidxi ndaaniʼ xquídxibe, biʼniʼ orar ne guyé guiráʼ ca guendaridagulisaa ca. Ra jma quixhe íqueluʼ gúniluʼ cani rusiidiʼ Biblia, zeeda gácaluʼ casi ti yaga ni rudii «cuananaxhi galán» ne zusihuínniluʼ ni ra guiniʼluʼ de lá Dios nezalú binni (Heb. 13:15).

Guinínenu binni de Reinu stiʼ Dios

6, 7. Xi sti cosa rusihuinni gadxé cani dxandíʼ naca xpinni Cristu de cani riníʼ si naca ni.

6 Jesús guníʼ: «Napa xidé chaa xcaadxi guidxi. Chi güe nia binni modo runi mandar Dios, purti para nga bendáʼ» (Luc. 4:43). Xiñee gudixhe ique Jesús guiníʼ jma de Reinu stiʼ Dios dxi bicheeche diidxaʼ yaʼ. Purtiʼ nánnabe laabe nga chigácabe Rey stiʼ gobiernu ca ne ora guiasa ca xpínnibe ni gulí Dios pur espíritu santu de lade gueʼtuʼ zabeecabe guiráʼ cani cayuniná binni guidxilayú: Binidxabaʼ ne guendaruchee (Rom. 5:12; Apo. 20:10). Nga runi gúdxibe ca discípulo stibe guiniʼcaʼ de Reinu ca dede ora guinitilú ca cosa malu nuu lu guidxilayú riʼ (Mat. 24:14). Ca binni ni nacaʼ xpinni Cristu laacaʼ qué rúnicaʼ dxiiñaʼ riʼ ne qué zanda gúnicaʼ ni. Xiñee yaʼ. Nuu biaʼ chonna razón: Primé la? qué zanda guiníʼcabe de ni qué riénecabe. Guiropa la? purtiʼ stale de laacabe runi crécabe laca laacabe ne qué zanda guni huantárcabe pa sananda binni laacabe. Zaqueca pa guni burla binni laacabe casi runi búrlacaʼ cani rucheeche diidxaʼ (Mat. 24:9; 1 Ped. 2:23). Ne guionna razón ca nga qué gápacabe espíritu stiʼ Jiobá (Juan 14:16, 17).

7 Peru cani dxandíʼ naca xpinni Cristu riénecaʼ xii nga Reinu stiʼ Dios ne xi guiráʼ chiguni ni. Nga runi, rúnicaʼ ni na Reinu ca primé lu xquendanabánicaʼ ne racané espíritu santu laacaʼ ti ganda guiniʼcaʼ de laani lu guidubi naca Guidxilayú (Zac. 4:6). Yanna laanu yaʼ. Ñee qué rusaana de gucheechenu diidxaʼ la? Ñee riguixhe íquenu gucheechenu diidxaʼ jma o guyúbinu modo gúninu dxiiñaʼ ca jneza la? Ne cumu Stiidxaʼ Dios «rudii enda nabani laanu, ne nandxóʼ ni», ñee rúninu stipa pur gánnanu iquiiñenu Biblia ca jneza la? Pa gúninu nga, zusihuínninu zinándanu ejemplu stiʼ Pablu, purtiʼ laa biquiiñeʼ ni para bisiene guiráʼ ca binni ni bicaadiaga laa (Heb. 4:12; Hech. 17:2, 3).

8, 9. 1) Xi ejemplu rusihuinni risaca nga iquiiñenu Stiidxaʼ Dios ora maʼ zigucheechenu diidxaʼ. 2) Xi caquiiñeʼ gúninu para gánnanu iquiiñenu Biblia.

8 Ti dxi canagucheeche ti xpinni Cristu diidxaʼ de yoo pur yoo, biindanebe ti católicu ni zeeda lu Daniel 2:44 ne bisiénebe laa Reinu stiʼ Dios zacané guibani binni tobi si ne zabeeni guiráʼ ni ruchibi binni. Óraque gudxi señor que laabe: «Rudieeʼ xquíxepeʼ lii saca biindaneluʼ naa ca diidxaʼ zeeda lu Biblia ca ne cadi guníʼsiluʼ xi nani». Sti hombre Testigu ni canagucheechené xheelaʼ diidxaʼ biindané ti gunaa ni rié ndaaniʼ Iglesia Ortodoxa Griega ti relatu ni zeeda lu Biblia. Gunaa que gunabadiidxaʼ laabe stale cosa ne cásica biʼniʼ sti Testigu que, biquiiñecabe Stiidxaʼ Dios para bicábicabe cani gunabadiidxaʼ gunaa que. Despué guníʼ gunaa que: «Ñee nánnatu xi pur gunaʼyaʼ guinieniáʼ laatu la? Purtiʼ canacaatu Stiidxaʼ Dios ne biindanetu naa cani zeeda luni».

9 Ya, nánnanu racané ca libru ne ca revista ca binni ne pur nga naquiiñeʼ gusaananenu cani laacaʼ, peru ni jma riquiiñenu para gusíʼdinu binni nga Biblia. Ñee maʼ biaaluʼ iquiiñeluʼ Biblia ora gucheecheluʼ diidxaʼ la? Pa qué ruʼnuʼ ni, xiñee qué quixhe íqueluʼ gúniluʼ ni yaʼ. Zanda guyúbiluʼ ca textu ni caníʼ de Reinu stiʼ Dios ne ximodo zabeeni guiráʼ cani riguu xizaa ca binni ni nabeza neza ra rucheecheluʼ diidxaʼ. Ne ora ganda la? galán gúʼndaneluʼ binni ca textu riʼ ora maʼ zigucheecheluʼ diidxaʼ de yoo pur yoo.

Gusihuínninu nuunu nayecheʼ purtiʼ zinenu lá Dios

10, 11. Xi rusihuinni gadxé modo biʼyaʼ Jesús lá Dios que stale de cani na zinanda laabe.

10 «Laatu nga testigu stinneʼ, na Jiobá, ne naa nga Dios.» (Isa. 43:12.) Jesucristu nga testigu stiʼ Jiobá ni jma risaca. Para laabe gástiruʼ sti cosa jma risaca que chinebe lá Bixhózebe ne gusiidibe ni binni (biindaʼ Éxodo 3:15, Juan 17:6, NM ne Hebreos 2:12, NM). Nga runi, Biblia ruzeeteʼ laabe nga «Testigu ni runi ni jneza» (Rev. 1:5, NM; Mat. 6:9).

11 Peru stale de cani nacaʼ riniʼcaʼ pur Jesús ne pur Bixhózebe maʼ bisihuínnicaʼ pur cani rúnicaʼ qué rusisácacaʼ lá Dios ne dede maʼ guleecaʼ lá ca lu ca Biblia ni riquiiñecaʼ. Ne cadi tan xadxí gúdxicabe ca obispo católicu ca diidxaʼ riʼ: «Cadi iquiiñetu Lá Dios nin guiniʼtu ni casi modo zeedani lu tetragrammaton YHWH [ora maʼ cayuni adorartu Dios]». a ¡Nin cadi jneza guiráʼ ni cayuni ca binni ca!

12. Xi biʼniʼ cani dxandíʼ xpinni Cristu lu iza 1931 ti ganna binni riquiiñecabe lá Jiobá.

12 Ca xpinni Cristu de yanna riʼ riquiiñecaʼ lá Dios ne stale guendanayecheʼ cásica biʼniʼ Jesús ne guiráʼ «ca binni ni bini cre Dios chiqué» (Heb. 12:1). Lu iza 1931 gudixhe íquecabe guiree lácabe «testigu stiʼ Jiobá» ti ganna guiráʼ binni riquiiñecabe lá Jiobá (biindaʼ Isaías 43:10-12). Dede lá ni gucuaa cani dxandíʼ zinanda Cristu rusihuínnini gulí Jiobá laacabe para gácacabe ti guidxi ni chiné lá (Hech. 15:14, 17NM).

13. Ximodo zanda guibáninu casi ribani ti binni ni ziné lá Dios.

13 Ximodo zanda gánnanu cayúninu ni naquiiñeʼ guni ti binni ni ziné lá Jiobá. Primé la? cadi naquiiñeʼ gusaana de guininu de Dios. Pablu bicaa: «Guiráʼ tu iquiiñeʼ lá Jiobá ora guinabaʼ gacanebe laa la? zalá (versículo 13, NM). Peru qué zanda inaba ca ulá be laaca pa caʼru guni cre ca laabe. Ne qué zanda guni cre cabe tobi ni qué huayuu dxi guna diaga cabe stiidxaʼ. Ne qué zanda guna diaga cabe ni pa qué chuʼ tu güi né ni laacabe. Ne qué zanda chuʼ tu güi né ni laacabe pa iruti useenda laa» (Rom. 10:13-15). Laaca naquiiñeʼ guininu guiráʼ ni cadi jneza ni rusiidicabe de Jiobá, casi infiernu, peru naquiiñeʼ gúninu ni sin guchiichinu laacabe. Purtiʼ ne ni rusiidicabe ca casi ñaca niníʼcabe naca Dios ni nadxii binni ca ti binni malu cásica Binidxabaʼ (Jer. 7:31; 1 Juan 4:8; zanda gúʼndaluʼ Marcos 9:17-27).

14. Xi huayuni sentir caadxi binni ora biziidicaʼ lá Dios.

14 Ñee riuuluʼ nayecheʼ purtiʼ zineluʼ lá Dios la? Ñee rúniluʼ stipa pur gusiidiluʼ ni xcaadxi binni la? Ti gunaa de París gúdxicabe laa nanna ca Testigu lá Dios. Ne ora bíʼyabe tobi de ca Testigu gunábacabe laa guluiʼni laabe lu Biblia. Ora bíʼndabe xiná Salmo 83:18, nabé biéchebe dede gunabe guʼndanécabe laabe Biblia ne yanna maʼ nácabe ti xpinni Cristu ne cayacanebe ndaaniʼ sti guidxi. Zaqueca, dxi biluíʼcabe ti gunaa católica de Australia lá Dios lu Biblia dede biinaʼ tantu cayecheʼ. Bizulú biʼniʼ ni na Dios ne yanna maʼ ziné stale iza de naca precursora regular. Ne cadi tan xadxí, yeganna ca Testigu de Jamaica ti gunaa ne biluiʼcaʼ laabe lá Jiobá lu Biblia stiʼ ne laaca biinabe tantu biéchebe. Nápanu stale razón para chuʼnu nayecheʼ de chinenu lá Dios ne, cásica biʼniʼ Jesús, guinínenu ni binni guiráʼ ladu chuunu.

«Cadi ganaxhii tu guidxilayú»

15, 16. 1) Ximodo ruuyaʼ ca xpinni Cristu guiráʼ ni runi binni guidxilayú. 2) Xi naquiiñeʼ guinabadiidxanu laca laanu.

15 Biblia cudii laanu conseju riʼ: «Cadi ganaxhii tu guidxilayú nin ni nuu ndaaniʼ. Ni nadxii guidxilayú la? cadi nadxii Dios» (1 Juan 2:15). Guiráʼ binni ni cadi cayuni ni na Dios ne ni ruyubi para laasi cucaalucaʼ Jiobá ne espíritu santu stiʼ. Cani dxandíʼ naca xpinni Cristu qué rúnicaʼ ni runi binni guidxilayú ne laaca qué rinacaʼ gannaxhiicaʼ guidxilayú riʼ. Xiñee yaʼ. Purtiʼ discípulo Santiagu guníʼ: «Qué zanda ganaxhii nu Dios ne ganaxhii ca nu guidxilayú» (Sant. 4:4).

16 Nabé nagana chinanda binni conseju ni bidii Santiagu ca pur guiráʼ ni ruquiinde guidxilayú riʼ binni guni (2 Tim. 4:10). Nga runi Jesús biʼniʼ orar pur ca discípulo sti: «Cadi canaba lii gaxhu laacabe de ndaani guidxilayú, sínuque ulá lu laacabe de binidxabaʼ. Cásica naa cadi zinanda guidxilayú zaqueca laacabe, cadi zinanda cabe guidxilayú» (Juan 17:15, 16). Guinabadiidxanu laca laanu: «Ñee runeʼ stipa para cadi guneʼ cani runi binni guidxilayú la? Ñee nanna ca binni ni ridxaagaʼ qué runeʼ ca saa ne qué rinanda ca costumbre ni zeeda de binni ni cadi dxandíʼ cayuni ni na Dios ne cani rusihuinni modo riníʼ ique binni guidxilayú la?» (2 Cor. 6:17; 1 Ped. 4:3, 4).

17. Xi zanda gucaa ca binni ni riuulaʼdxiʼ guiziidiʼ guyúbicaʼ Jiobá.

17 Dxandíʼ, qué riuulaʼdxiʼ binni ora guʼyaʼ qué rúninu ni rúnicaʼ; peru laaca rucaani binni ni racalaʼdxiʼ guiziidiʼ ganna xiñee qué rúninu cani. Stale de laacabe ruuyacabe runi crenu guiráʼ ni zeeda lu Biblia ne rudiʼnu lugar gábini laanu xi gúninu. Nga rucaa laacabe guiziidicabe cani cusiidiʼ ca xpinni Cristu ni bibí pur espíritu santu. Casi ñaca ñábicabe laacaʼ: «Dxandipeʼ zinedu laatu, purtiʼ huayunadiágadu nuuné Dios laatu» (Zac. 8:23).

Gusihuínninu dxandíʼ nadxiisaanu

18. Ximodo naquiiñeʼ gannaxhiinu Jiobá ne xcaadxi binni.

18 Jesús guníʼ: «Gunaxhii Dios stiuʼ de idubi ladxidóʼ loʼ ne idubi xhialma luʼ ne idubi xquenda biaani luʼ», ne despué guniʼbe: «Gunaxhii stobi cásica nadxii lu lii» (Mat. 22:37, 39). Guendarannaxhii ni cayeeteʼ raríʼ, lu diidxaʼ griegu rábicabe ni agápe. Xii nga agápe yaʼ. Laani nga ti clase de guendarannaxhii ni rucaa binni guyubi guni ni galán para stobi. Rusihuínninu ni purtiʼ racaláʼdxinu guninu ni jneza ne nánnanu xii nga ni cayabi Dios laanu gúninu. Peru cadi rusihuínnisinu ni, sínuque laaca runi sentirnu ni. Ne ora rusihuínninu ni rúninu ni de guidubi ladxidoʼno (1 Ped. 1:22). Ora gúninu zacá rusihuínninu qué runi crenu laca laanu. Ne rusihuínninu ni lu cani guininu ne lu cani gúninu, ne qué ribézanu gudiicabe laanu xiixa (biindaʼ 1 Corintios 13:4-7).

19, 20. Bizeeteʼ caadxi ejemplu ni cusihuinni pabiáʼ risaca nga gannaxhiisaanu.

19 Espíritu santu rucaa ca xpinni Cristu gannaxhiisaacaʼ neca de gadxé gadxé raza laacaʼ, gadxé gadxé diidxaʼ ne de gadxé guidxi laacaʼ (biindaʼ Juan 13:34, 35; Gál. 5:22). Nga runi, ora guʼyaʼ binni nabé nadxiisaacabe rucaani laacaʼ guidxagayaacaʼ. Zacá bizaaca ti hombrehuiiniʼ judíu ndaaniʼ guidxi Israel primé biaje guyé guendaridagulisaa. Nabé bidxagayaabe ora bíʼyabe nuu judíu ne árabe cayuni adorarcaʼ Jiobá tobi si casi ñaca bíʼchicaʼ. Ngue gucané laabe guʼndanécabe laabe Biblia ne chebe guendaridagulisaa. Ñee zacaca rusihuínninu nadxiinu ca bíʼchinu ne ca bizáʼnanu la? Ora guidúʼyanu chindá tuuxa nacubi ra ridagulisaanu, ñee ridxaagalunu laacabe neca zeedacabe de sti guidxi, gadxé color laacabe, pa ricu o pobre laacabe la?

20 Laanu, cani dxandíʼ xpinni Cristu, rúninu stipa pur gannaxhiinu guiráʼ binni. Guidúʼyanu xi bizaaca ndaaniʼ guidxi El Salvador. Ti gunaa católica ni napa 87 iza cayuundané ti dxaapahuiiniʼ laa Biblia, peru qué naʼ gusaana de cheʼ yuʼduʼ stiʼ. Peru ti dxi guca huarabe dede yegátabe ra nuu doctor. Dxi bibiguétabe ralídxibe, qué nusaana ca xpinni Cristu que de nigánnacaʼ laabe ti beeu ne yenecaʼ ni gobe. Peru nin ti binni ni rié ndaaniʼ yuʼduʼ stibe qué niganna laabe. Ngue runi gudixhe íquebe cueebe guiráʼ bidóʼ stibe, ne bicaabe lu ti guiʼchiʼ ra guniʼbe maʼ qué racaláʼdxibe gácabe de religión stibe ne bizulú biindabe Biblia sti biaje. ¡Nabé risaca nga gannaxhiisaanu! Jma zanda gacanenu binni ora gusihuínninu nadxiinu laa que cani guininu.

21. Xi naquiiñeʼ gúninu para cadi gunítinu guendanabani ni qué zaluxe.

21 Maʼ cadi candaa, zabi Jesús ca binni ni cadi dxandíʼ naca xpinni: «Qué runebiaʼya laatu. Laguiree de ra nuaaʼ, purti qué ñuu dxi ñuni tu jneza» (Mat. 7:23). Peru laanu racaláʼdxinu gúninu ni jneza ti gusisácanu Bixhózenu Jiobá ne Xiiñibe pur cani gúninu. Qué rusiáʼndanu ca diidxaʼ ni guníʼ Cristu riʼ: «Tutiica gucaa diaga ca diidxa riʼ ne guni ni na cani la? zeda gune laa casi ti hombre ni nuu xpiaaniʼ, bicuí lidxi lu guie» (Mat. 7:24). Ya, pa gusihuínninu lu xquendanabáninu dxandíʼ xpinni Cristu laanu la? zaguu ndaayaʼ Dios laanu. Ne zeeda gaca ni cabézanu guni Dios para laanu ca casi ti yoo ni zuba dxiichiʼ lu guié.

[Cani cá ñee yaza]

a Lu stale libru ne revista ni ribee ca católicu yanna rutiixhicaʼ Tetragrámaton lu diidxastiá casi «Yahvé», ne tobi de laacani nga Biblia de Jerusalén Latinoamericana.

Rietenalaʼdxuʼ la?

• Ximodo zanda gánnanu tuu nga cani dxandíʼ naca xpinni Jesús ne tuu nga cani cadi dxandíʼ naca ni.

• Bizeeteʼ caadxi cosa ni rusihuinni tuu nga cani dxandíʼ naca xpinni Jesús.

• Xi rábiluʼ cayaadxaʼ guʼnuʼ para ganda gusihuínniluʼ dxandíʼ nácaluʼ xpinni Cristu.

[Guendarinabadiidxaʼ stiʼ párrafo]

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 13]

Ñee maʼ biaʼnu iquiiñenu Biblia ora gucheechenu diidxaʼ la?

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 15]

Ñee nanna xcaadxi binni qué runeʼ ca saa ni qué riuulaʼdxiʼ Dios la?